15,024 matches
-
proporție cu suprafața redusă ce o înscrie. Minimalizările au un sens ironic. Atmosfera e intens bacoviană, cu toate că limbajul total diferit îndepărtează complet ideea de epigonism. Valeriu Mircea Popa își are propriile obsesii, propriile ritualuri, propriul cod. Din punct de vedere formal (dar nu numai) - poetul își exprimă decepția față de un univers care și-a pierdut exactitatea geometrică, acel model suprem al preciziei, lăsînd loc aproximărilor, informului, anarhiei. Să reamintim că, opuse naturii, peisajele abstracte constituie însemnele spiritului pur, esența regnului absolut
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
damnări, Livius Ciocârlie se mulțumește cu o damnare medie, lîncedă, aidoma unui foc scăzut. Hiperbola morală e înlocuită cu litota. Discursul apare marcat de o lamentație modestă, vag ironică. Idealizării existențiale dezumflate nu-i răspunde grandioasa deznădejde, ci umila irealiziare formală care e ironia. Bucuros că nu e obligat "a se lua în serios", eseistul declară că, în schimb, trebuie să-și asume fraze ale lui Rousseau, "autor care, pentru că îi semăn, mi e nesuferit", precum următoarele, extrase din Réveries d
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
Renard, a cărui criză, fină în resignarea ei crepusculară, corespunde vitalității d-sale scăzute, atît de nostalgic estetizate. Ceea ce nu înseamnă că energia în chestiune, redusă la scară, voit micșorată, stilistic detensionată, nu e impresionantă în chiar condițiile acestui dramatism formal, în care tonalitatea discursului urmează, ca o fatalitate, descendenta curbă existențială. E drama suplimentară a șoaptei care nu poate fi tunet, nu mai puțin profundă, nu mai puțin umană decît cea spectaculoasă prin dezlănțuirea stihială a energiei. Livius Ciocârlie - De la
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite integrarea a tot mai multe dintre trăsăturile normale și diverse ale comunicării umane, cu întreaga lor varietate de texte și stiluri: de la cele intens familiar-argotice pînă la cele solemne și formale. Evident, prudența e mai necesară ca oriunde într-un domeniu în care rapiditatea inovațiilor tehnologice poate schimba totul: creșterea vitezei de transmitere a datelor sau a ponderii elementului acustic pot avea efecte imediate asupra modurilor de utilizare ale limbilor naturale
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
de G. Călinescu și acele inițiate de Perpessicius. Este atentă la lecțiune, știind că orice oscilare poate avea repercusiuni asupra înțelesului; își pune problema ortografiei lucrării, în general, și a modului cum își ortografiază Eminescu unele cuvinte, pentru "frumusețea lui formală", este vorba de inefabilul stilului eminescian; consideră obligatorie "justificarea etimologică". Dar ea își depășește excelentul punct de pornire, cînd analizează judicios problema capitolului pierdut, cuprinzînd analiza poemelor Fata din grădina de aur și Luceafărul, cînd semnalează capitolul Teme romantice, ca
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
până în epoca modernă; impunerea și păstrarea principiului de toleranță religioasă înaintea tuturor celorlalte țări europene și, nu în ultimul rând, aportul sașilor la păstrarea autonomiei Transilvaniei. "Minoritățile pot sluji comunitatea și bunăstarea generală cel mai bine dacă, în afară de o egalitate formală în drepturi, li se acordă și se menține libertatea necesară dezvoltării capacităților lor specifice". Ernst Wagner. Istoria sașilor ardeleni. Traducere de Maria Ianus. Cuvânt înainte de Thomas Nägler. Editura Meronia, București 2000. Viața personajelor ideea lui Patrick Pesnot de a scrie
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
Atena goală, pe cînd se scălda. Spre deosebire însă de acești predictori, poetul nostru nu aspiră să devină un devinator (ceea ce ar reprezenta o participare la lumea sacrului), mulțumindu-se cu postura ironică a construirii și deconstruirii de mituri false (formale), într-o frenezie impenitentă a artificiului. Desacralizarea operată de eiron e un refuz atît al cunoașterii cît și al recunoașterii limitei acesteia care este misterul. În loc de organ al luminii, ochiul poetului e unul al beznei, acoperind priveliștile cu mîl, o
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
înșine de pe vremea cînd eram adolescenți. Dintr-o contemporaneitate adultă ei se retrag într-un trecut adolescentin. Altfel spus, devin poeți pentru adolescenți, pentru vîrsta la care cu toții descoperim poezia, cu admirabilele ei peisaje sufletești, dar și cu trucurile ei formale. Faptul că sînt altceva decît poeții fazei adulte nu reprezintă un impediment pentru formarea corectă a gustului nostru. Nu putem începe decît cu ei. Chiar dacă ne despărțim mai tîrziu de ei. Sînt poarta prin care pătrundem în poezie. La fel
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
își toarnă decepția într-o manieră ironică, deci într-o indirectitate care e o (involuntară) protecție. Dispoziția insurgentă se proiectează pe un evantai de asociații a căror edulcorare glumeață, fie și persiflată la rîndul său, reprezintă o detentă prin ambiguitate formală. Degradeul e suficient de ingenios, întrucît poza romantică trece într-una romanțioasă iar aceasta devine în cele din urmă obiectul unei îngînări ricanate: „Anii trec ca filele dintr-un album cu ilustrații,/ fiecare ilustrație era neapărat un episod;/ un trifoi
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
în sprijinul proprietății limbajului și al autenticității mesajului. Pictura lui Șerban Foarță, discretă prin dimensiuni și pregnantă prin proporții, se înscrie în mod legitim, fără ostentație, dar și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
Andrei Mănescu, pornind de la aceste observații, constă în bogăția și în marea diversitate a formelor pe care el le realizează cu mijloace atît de simple. Prin neobositul joc al combinațiilor, prin permanenta regîndire a sintaxei imaginii, artistul realizează un registru formal ce acoperă toate sugestiile unei lumi care se autogenerează cu vitalitatea realității însăși. Existența minerală, austeră și definitivă ca structură, glisează pe nesimțite către imaginea vag anatomică, fremătătoare și animată de pulsiuni viscerale, pentru ca, într-o altă ipostază, totul să
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
culorii de a purta și de a transmite informații, Mirela Dimcea a traversat, pînă acum, două etape importante: prima dintre ele, prezentă prevalent în cadrul expoziției sale de la Muzeul Literaturii din 1999, privește relația directă dintre limbaj și un anumit pretext formal, în speță chipul uman redus la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, evidențiată în expoziția de la Hanul cu Tei, se referă la resursele și la energiile interne ale culorii, la capacitatea ei de a organiza structuri și
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
sisteme este acela de a nu avea, din principiu, nici unul ș...ț» Avem nevoie de opere puternice, drepte, precise și pentru totdeauna neînțelese. Logica înseamnă complicație. Logica este întotdeauna falsă. Ea a tras de firele noțiunilor, cuvinte, în aparența lor formală, către capete, centre iluzorii ș...ț» «Proclam opoziția tuturor puterilor cosmice la această blenoragie a unui soare putred ieșit din uzinele gîndirii filosofice, lupta înverșunată cu toate mijloacele dezgustului DADAIST [...]. Libertate: DADA, DADA, DADA, urlet al culorilor crispate, împletitură a
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
arie mai largă pentru spiritul său gospodăresc și pentru eficiența administrativă. Și această ediție a simpozionului, coordonată, ca de obicei, de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite, cu preocupări formale diferite și, ceea ce este cel mai important, din tradiții culturale diferite. Pentru că, spre deosebire de ultimele două ediții în care participarea internațională s-a redus la un singur artist, de această dată ea a fost acoperită de doi sculptori. Nume bine cunoscute
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
puternică dimensiune morală, se adeverește acum în mod deplin. Integrate în situl urban, lucrările sculptorilor dobîndesc rapid o funcție publică și își asumă inevitabil sarcinile unui spațiu deja construit. Această perspectivă a determinat, și de această dată, o anumită abordare formală și expresivă care le situează într-un spațiu aflat oarecum la intersecția dintre atelier și simpozion. Prin condițiile obiective și prin determinarea timpului de lucru, ele se regăsesc în orizontul tipic al unui simpozion, în vreme ce prin valorificarea imediată și prin
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
conchide autorul, decurge metodologia apropriată examinării romanului, metodologie ce n-ar mai putea fi aplicată nici unei alte specii literare: „Reușita unei opere narative - frumusețea ei, cum se spunea odinioară - rezultă din convergența dintre universul fictiv pus în scenă și procedeele formale care îl evocă. Dat fiind faptul că operele narative în general și romanul în special nu se mulțumesc să descrie realitatea, ci o reinventează mereu pentru a o înțelege mai bine, diferența dintre aceste opere nu poate rezulta doar din
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
tendința de a se folosi forma fără -ez mai ales la conjunctiv. Al. Graur trecea, în dreptul formei înregistrate copii, indicația „frecvent în Moldova”. Desinențele formelor în discuție se explică fonetic, fiind identice cu cele ale altor verbe cu același tipar formal, fără sufixul -ez, ca a mînia: (să) mînii, (să) mînie. Ezitarea între tiparul de conjugare cu -ez și cel fără sufix e o trăsătură specifică a dinamicii limbii române; despre care s-a scris deja foarte mult. Oscilațiile în timp
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
situația actuală pare a confirma întru totul interpretarea dată fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a observat că în „perioada de acomodare” a neologismelor tiparul dominant este cel regulat (cu -ez), iar ulterior, în funcție de multe alte criterii formale și stilistice, tinde să reapară oscilația. Într-adevăr, anglicismele recente sînt azi masiv încadrate în tiparul -ez (accesez, formatez, printez), în vreme ce la împrumuturile mai vechi oscilația persistă și se înregistrează chiar tendințe de impunere a formelor (mai „elegante”) fără -ez
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
sincronism După 1990 arta românească a fost puternic marcată de două tendințe majore și egal îndreptățite în contextul dat: cea autohtonistă și cea sincronistă. Prima urmărea, pe lîngă impunerea unui set de idei din sfera spiritualității creștine, resuscitarea unor tipare formale sistematic reprimate în anii comunismului, iar cea de-a doua a încercat, destul de timid la început și din ce în ce mai hotărît ulterior, integrarea în sistemul european de valori artistice. Deși, aparent, exprimate spontan, aceste orientări se sprijineau pe tipare educaționale și pe
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
constituit forme tacite de rezistență, în vreme ce tendința sincronistă a fost explicit susținută de către artiști din generațiile mai tinere, a căror voință de comunicare și deschidere depășea cu mult simpla nostalgie recuperatoare. Oricît de legitime ideologic și de îndreptățite ca experiență formală nemijlocită, aceste manifestări puternic polarizate nu puteau rămîne mult timp într-un asemenea regim de exclusivitate. Răspunsul, chiar dacă neformulat încă tranșant, plutea în aer ca o promisiune vagă. Și, în ultima perioadă, lucrurile au început să capete deja un contur
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
specifice (w), prezentînd dificultăți de pronunție (doi diftongi în două silabe succesive, tipici pentru engleză, dar - în sine sau prin secvență în care apar - mai puțin pentru română) și mai ales cu o marcată diferența între scriere și pronunțare. Dificultățile formale nu au avut însă efect în fața puterii uzului: verbul este extrem de folosit pentru a denumi o operație esențială pentru navigatorii în Internet - transferarea unor pachete de informații sau date (fișiere, programe) pe propriul computer. Nu e de mirare deci că
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea proceduri analitice ar ține, după Bollack, de credința în „polivalența” și deschiderea nețărmurită a sensului: „descripția pur exterioară, formală și formalistă omoară sensul”, spune el, așa cum s-a întîmplat și cu referința ignorată la „cea mai proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în procesul interpretativ ar limita
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
său curent. O asemenea concentrare asupra exteriorității mecanice a subiectului nu duce însă la o eliberare, la o salutară extrovertire, ci la o introvertire de tip special. La o criză autocompasională, la o manifestare de umilință pe care ușoara ironie formală nu izbutește a o dompta: „m-am trezit devreme, mi-am băut cafeaua, am ascultat/ știrile de dimineață și am așteptat/ să sune telefonul/ Dar nu s-a întîmplat nimic/ Am închis ușa, am tras storurile/ și am încercat să
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
fi un exemplu de Cinema viu, violent și poetic în egală măsură - una din acele opere care marchează un moment și care-ți marchează viața pentru totdeauna. S-a spus despre Cidade... că are acel amestec de adrenalină și virtuozitate formală care transformă un film oarecare într-unul "cult"; așa este. Dar așa era și Născuți asasini, mult-prea comentatul film al lui Oliver Stone care dădea crimei un nume bun, televiziunii unul rău, iar autorului său, o conștiință liniștită... Amestecul de
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
baroc și clasic: Adagio-ul, preluat că prima parte din Sonata da chiesa, cu alura solemnă și ritm punctat à la Händel, privește spre trecut, dar impulsul motoric și dinamismul părților rapide, sonoritățile surdinate, inventivitatea orchestrației sunt cuceriri expresive și formale cu mari deșchideri spre viitor. Că acest gen de repertoriu îi vine mânușa lui Horia Andreescu este evident; feelingul sau educat pentru acest limbaj a dat interpretării sale nu numai farmec ci a ridicat unele pagini, valorificând potențialul lor expresiv
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]