105 matches
-
un substantiv și un adjectiv. În favoarea celei din urmă opțiuni - pentru îmbinare liberă - argumente ar putea constitui posibilitatea de a schimba persoana posesivului (a II-a cu a III-a), flexiunea celor două elemente componente (în genitiv-dativul Domniei Tale, amândoi formanții poartă mărcile cazuale), posibilitatea de a construi pluralul sintagmei (Domnia Voastră, Domniile Voastre). Pentru interpretarea ca locuțiune, cel mai important argument a fost acordul, realizat la persoana a II-a26 mai ales în scrierile vechi sau cu pretenția de a reconstitui limba veche
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
și) GALR oferă o descriere punctuală pentru structura corelativă nu numai..., ci/dar (și) punând în evidență atât caracteristicile de formă, cât și trăsăturile de conținut și insistând asupra caracterului ei de "grupare liberă" (GALR I: 634). Având în vedere formanții celui de-al doilea component se poate afirma că structura corelativă prezintă două variante: nu numai..., ci (și) și nu numai..., dar (și): (a) Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele {nu numai limitația, forma}(x), {ci și principiul contemplării
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
2.1.2.1. Dacă unitățile sintactice corelate sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de tipul (afirmativ/negativ) al celor două predicate aflate în raport gramatical de coordonare. Astfel, dacă relația se stabilește între un predicat negativ și unul afirmativ se utilizează - de regulă - varianta nu numai că... ci
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component (vezi infra, 2
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
morală, dovedindu-se la fel de corupți, ticăloși și mincinoși ca și predecesorii ("Adevărul") Este una dintre puținele romance care nu numai că a răzbit într-o lume a bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15. În cele mai multe cazuri, (semi)adverbul coocurent este intensivul chiar, prin care se recuperează semnificația intensivului omis (și). Definiția
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
în primul rând, un epifenomen al filozofiei specific postmoderne, la care mă voi referi pe larg în curând (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc). 2.2.3.2. De cele mai multe ori însă al doilea component al structurii corelative este realizat numai prin formantul conector (compară 2.1.3.2.). Mai frecventă este structura nu doar..., ci (36 de ocurențe). Nu România și-a alipit Transilvania, ci Transilvania s-a unit cu România, întregind nu doar geografia și bogățiile statului român, ci întregindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
hiperplazia liniei conjunctive a mezenchimului activ, se produce și hiperplazia liniei endoteliale cu apariția de vase noi, capilare de neoformație, capilare al căror perete este constituit dintr-un singur rând de celule endoteliale. Acest țesut nou-format și în același timp „formant" constituit din celule și vase tinere poartă denumirea de țesut de granulație. Îl vom întâlni în toate procesele reparatorii din organism. Zona externă este zona de apărare, constituită din țesut fibros secretat de către fibroblaste. Fibrele de colagen se orientează circular
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
specializare și diferențiere lexico-gramaticală, proces care continuă în româna actuală, unul dintre termeni este atras în acest tipar; vezi: conductoare ("corp, material, piesă") - *conductori ("cablu"), conservant (adj.) - *conservanți, contraforturi - contraforți, derivate - derivați, deshidratant (adj.) - *deshidratanți, determinante - determinanți, elemente - elemenți, formante - *formanți, oxidant (adj.) - *oxidanți, subiecte - *subiecți, viruși ("program de calculator"), dar virusuri/viruși ("agent patogen"etc.). 2.1.2. Tiparul de masculine [e - i devocalizat], reprezentat prin substantive ca arbore-i, câine-i, continuă a se manifesta, în româna actuală, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
accesibile direct, de ghidare și de planificare a acțiunii. Problema reprezentării este esențială și pentru lingvistică, deoarece de manifestarea ei este legată activitatea de folosire a limbii. În științele sociale, reprezentările sînt raportabile la codurile comune ale activităților colective, devenind formanți ideologici în care se înscriu aceste activități. E. Durkheim a introdus în sociologie noțiunea de "reprezentare socială", la sfîrșitul secolului al XIX-lea, pe care a denumit-o reprezentare colectivă, avînd în vedere problema raportului dintre semnificație, realitate și imaginea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un nume propriu 3.5. Centrul este un pronume 3.6. Centrul este un numeral 4. Acordul din perspectiva țintei. Particularități ale unor clase lexico-gramaticale 4.1. Numeralul 4.1.1. Numeralul cardinal 4.1.2. Numeralul ordinal 4.2. Formantul cel din componența superlativului 4.3. Al în diverse ipostaze sintactice ale sale 4.3.1. Acordul în caz 4.3.2. Al în sintagmele coordonate 4.4. Posesivul 4.4.1. *Alteța Lui, *Alteța Ei 4.4.2. Său
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
neconcordanța între trăsăturile formale și cele referențiale, care se poate manifesta în acord sau nu); perspectiva categoriilor gramaticale implicate în acord (trăsăturile de gen și număr, cazul și, discutabil, persoana); perspectiva particularităților de acord ale unor clase de cuvinte (numeralul, formantul cel din componența superlativului, marca al, pronumele posesiv și pronumele de întărire). Cel de-al treilea capitol, intitulat Acordul predicatului cu subiectul, reunește probleme diverse, grupate în funcție de tipul de subiect (nominal, non-nominal) sau în funcție de tipul de predicat (am discutat unele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cei de al doilea = cei care sunt al doilea - numeralul se leagă prin prepoziția de În (69)b, prepoziția de blochează lanțul acordului, ceea ce face ca GD cei de al doilea să fie corect, spre deosebire de *cei al doilea. 4.2. Formantul cel din componența superlativului Articolul cel intră în componența superlativului relativ al adverbului și al adjectivului. Atunci când se folosește cu adverb, conform normelor gramaticale, cel trebuie să fie invariabil, deoarece adverbul este invariabil. Dar în limbajul colocvial, cel este acordat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sută de studenți, un milion de studenți, un miliard de studenți b. două kilograme de mere, o armată de furnici, o mulțime de studenți Numeralele legate de substantiv prin prepoziția de sunt formate cu -zeci, sută, mie, milion, miliard etc. Formanții sută, mie, milion, miliard au unele caracteristici morfologice substantivale, ceea ce explică de ce se leagă de nominalul cuantificat prin prepoziție, la fel ca substantivele cu sens cantitativ din sintagmele pseudopartitive. Kupferman (2004) consideră că prepoziția de este centrul sintagmei, N2 este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
descris de Hjelmslev este reprezentat de limba lak, în care există 48 de cazuri, grupate în trei clase: cazuri gramaticale sau abstracte, în număr de zece; cazuri locale, în număr de zece; cazuri secundare, în număr de trei, exprimate prin formanți care se pot adăuga la forme cazuale deja existente. Hjelmslev nu vorbește despre un caz ergativ în limba lak, preluând de la Dirr denumirea de instrumental (numit cauzativ la Schiefner 61), dar descrierea instrumentalului din lak, comparată cu descrierea instrumental-ergativului din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este mai constrângător. Concluzia autoarei este că alegerea sufixului este determinată de semantica verbului (aspect), dar și de considerente stilistice. Stan (2003: 70−71) arată că nu toate clasele de verbe sunt compatibile cu nominalizarea și, în particular, cu anumiți formanți lexicali de nominalizare; verbele a fi, a avea, a vrea nu se nominalizează ca auxiliare; dintre verbele acceptate ca fiind copulative, exclusiv a deveni acceptă nominalizarea. Stan (2003: 74) reia ideea exprimată Cornilescu (2001 [1997]) − conform căreia sufixul infinitivului lung
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de negație propozițională nu: plasarea la dreapta negatorului nu indică (i) apartenență la domeniul flexionar și (ii) proiectarea domeniului flexionar IP71; apariția la stânga negatorului nu indică apartenența la domeniul CP (126); și ne-, ca marcă de negație propozițională (nu ca formant lexical al antonimelor) în structura gerunziului, indică proiectarea unui domeniu flexionar (într-adevăr redus) pentru această formă nonfinită (126) CP > NEGP > IP • efectele de blocare sunt induse de natura mărcilor de negație: ne- este un centru și se încorporează în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subiectul (odată venit Ion / odată venită Ioana), care poate sugera și elidarea unei copule. Formele nonfinite care în mod sistematic organizează o propoziție nonfinită sunt deci gerunziul și infinitivul verbal precedat de a. 32 Infinitivul verbal fără a este (i) formant al formelor analitice sau (ii) bază lexicală a predicatelor complexe; în ambele situații, nu proiectează de sine stătător o propoziție nonfinită, ci o structură sintactică de o dimensiune mai mică (asupra situației (ii), v. Dragomirescu 2013c; Nedelcu 2013: cap. III
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de auxiliare (e.g. John read the book, and I will too) este permisă. De altfel, dacă atât nu, cât și ne- ar fi afixe, e greu de înțeles care este diferența dintre ele. 67Nu discutăm deci gerunziile care apar ca formant în structura prezumtivului (o fi venind), gerunziile modificator, adjectivizate (hornuri fumegânde) sau nu (stelele strălucind pe cer) și gerunziile care apar în poziția de complement al verbelor de percepție (L-am auzit cântând) (v. Avram 2003: 203-204 asupra distribuției gerunziului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
reflexiv (a-l bucura = a-l face să se bucure), ca variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu conținutul semantic al diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe Ion. și se opune celorlalte diateze, în sintagma cărora verbul este însoțit de pronume reflexiv, prin poziția ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc "Gradul de generalitate a diatezei" Legătura strânsă a diatezei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temps dans les formations déroulées dans les institutions d'assistance sociale, administration publique, téléphonie mobile, ONG. La valorisation de l'analyse sémiotique du geste dans la communication didactique a un rôle très important dans l'optimisation de la pratique éducationnelle, en formant la compétence de communication gestuelle qui aide à construire une relation authentique, durable, empathique et constructive entre enseignant et apprenants. Il vaut la peine d'interpréter, d'une manière particulière, l'utilisation des gestes, à l'aide d'une analyse
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și substantive proprii (în număr mai mare decât în cazul celorlalte stiluri funcționale) etc.; * valorificarea, în stilul publicistic și în cel beletristic, a diferitelor tipuri de adverbe și adjective la anumite grade de comparație (în stilul publicistic, superlative create cu formanți lexicali de tipul ultra-, mega-, hiper-, superetc.), interjecții propriu-zise și onomatopee etc.; (d) la nivel sintactic: * predilecția, în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
discours politique et je ne peux pas m’empêcher de vous témoigner l’immense différence qu’il y a entre analyse et production de textes. En Francophonie, la dimension linguistique reste à la base de celle politique, politique et linguistique formant un couple de synergies qui vient, sans doute, renforcer la qualité et les effets a long terme du mouvement francophone. Chers collègues, le roumain et le français, c’est une vieille histoire d’amour qui justifie pourquoi l’espace roumain
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul 1956 s-a crezut că elementele caracteristice acestui fenomen sunt armonicele determinate de rezonatorul nasal și supra adăugite spectrului vocalic. Experimentele făcute în acest sens au arătat că nu adăugarea de noi formanți produce nasalizarea ci mai curând suprimarea unor intensități din benzile de frecvență ale spectrului vocal, deci se poate vorbi de un fenomen de filtrare selectivă a amplitudinilor (fig.13). Emisia nasalizată determină o scădere de presiune în cavitatea orală cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]