162 matches
-
aceste structuri; ... g) să realizeze și să implementeze proiecte ce vizează aria naturală protejată; ... h) să cedeze unor terțe persoane juridice sau fizice specializate în managementul unor habitate specifice administrarea unor părți ale ariei naturale protejate (de exemplu, peșteri, puncte fosilifere etc.), în baza unei proceduri similare atribuirii în custodie și în baza unui act similar modelului de convenție de custodie; ... i) să angreneze voluntari în acțiuni ce vizează aria naturală protejată; ... j) să contracteze sau să participe în contracte ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153588_a_154917]
-
interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 30 (1) Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afara perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv peșteri, depozite fosilifere, formațiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolați și altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecție corespunzătoare că întindere scopului de conservare a bunurilor naturale. ... (2) Pentru peșteri zona de protecție se poate referi la o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Inițial, rezervația a fost declarată arie de interes local în 1971. În 1992 Academia Română publica lista
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cerenegura, Cozla, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cerenegura, Cozla, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Rezervația naturală reprezintă un punct fosilifer ce adăpostește un depozit însemnat cu faună marină (din prima perioadă a erei mezozoice), constituit din vertebrate (pești, reptile) și mai multe specii fosile de nevertebrate cu importanță paleontologică deosebită.
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” și include rezervațiile naturale: Paleofauna reptiliana Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștină de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fanatele cu narcise Nucșoara, Fanatele Pui și Peșteră Sura Mare. Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
lemn. Zonele au fost declarate arie protejate prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezintând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezintând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Fosilele identificate aici
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
omenești (Istoria românilor, vol, I, 2010, 23,24,65,66 și 69). Aici a fost scos la iveală un bogat și variat material osteologic animal datând din perioada Villafranchiană. Stratigrafia celor trei puncte este în linii mari asemănătoare, dar ,nivelul fosilifer cu Mammuthus (Archidiskodon) meridionalis, Ursus etruscus, Nyctereutes megamastoides, Eucladoceros sp., Stephanorhinus sp., etc., precum și cu primatul Paradolichopithecus arvenensis geneticus, aflat în depozitele nisipoase sau nisipo-argiloase, s-ar fi identificat, după opinia descoperitorilor, C. S. Nicolăescu-Plopșor și Dardu Nicolăescu-Plopșor, piese de
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
fie la ambele capete pentru scoaterea măduvei, precum și prezența unor piese de os cum ar fi măciuci-zdrobitoare, străpungătoare, racloare sumar prelucrate, ce ar fi avut o folosire permanentă și o funcționalitate multiplă la zdrobit, străpuns, tăiat, răzuit. În același nivel fosilifer s-au găsit și trei pietre mari neprelucrate care ar fi fost aduse, se pare, de la distanțe apreciabile; una dintre ele de cuarțit, în greutate de peste ½ kg, era nerulată.” De asemenea, tot aici a fost descoperit un cioplitor bifacial atipic
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate"), reprezintă un abrupt al pârâului "Valea Românească", acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite fosilifere atribuite Pleistocenului superior, constituite din resturi vertebrate ale unor specii de mamifere preistorice (cerbi, căprioare, antilope, maimuțe, rechini, șarpi, păsări, etc).
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
Băiceni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă colinară ce adăpostește resturi de faună fosiliferă (de moluște) depozitată în straturi de nisipuri și argile, atribuită Sarmațianului.
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția sistematică a faunei piscicole
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția sistematică a faunei piscicole marine locale diferă de cea ale celorlalte locuri fosilifere contemporane, din zonele Pietricica și Cozla. Astfel reprezentanții genului "Bregmaceros" sunt destul de abundenți (în comparație cu absența lor în celelalte locații ale zonei Piatra Neamț). Deasemeni specii din genurile "Digoria", "Zenopsis" și "Seriola" au fost remarcate , precum și un număr de taxoni noi aparținând
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
dealul Pietricica, precum mezo-batypelagicele "Sternoptychidae", "Gonostomatidae" și "Myctophidae", nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
și comletarea "Hotărârii de Guvern" 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 40.677 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia și Runcu-Groși și se suprapune siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupa montană
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
ocrotirii acestui complex de forme, asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La acesta se adaugă încă doua rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud. Printre speciile ocrotite trebuie amintite: Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuști: Teritoriul Parcului Național Bucegi include trei etaje de vegetație. 1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În versantul stâng al văii "Coltăului", aproape de confluenta cu pârâul "Țâcârlăului" se află un afloriment (abrupt calcaros - inca neexplorat) de interes paleontologic cunoscut de localnici sub denumirea de "Râpă Albă". Acesta prezintă resturi fosilifere (cochilii de melci) depozitate în strate de rocă sedimentara constituită din marna calcaroasa. Acest fenomen este întâlnit și în abruptul drumului ce traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt stratificate în conglomerate alcătuite din argile și nisipuri. Toponimele sunt legate de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de ani. Rocile conțin numeroase resturi fosile de pești. Rezervatia este parțial împădurita prezentându-se
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
comună Gârcina. Rezervatia forestiera Pângărați se află pe versantul stâng al pârâului Pângărați la o altitudine de 700 m, în partea nordică a satului Poiana, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]