410 matches
-
1895 de către Wilhelm Konrad Röntgen, a deschis calea celor mai spectaculoase aplicații în biologie și medicină, dintre care cea mai importantă este radiologia. Secolul de abia încheiat este marcat de descoperirile lui Albert Einstein prin introducerea Teoriei Relativității, explicarea fenomenului fotoelectric, etc.; de fapt aproape nu este domeniu în care acest fizician să nu-și fi adus aportul. Ideile sale inovatoare au deschis o nouă eră în cercetarea structurii microscopice a corpurilor. Erwin Schrödinger pune bazele mecanicii cuantice care vor contribui
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în sisteme din ce în ce mai complexe. O serie de studii și date experimentale din domeniul fizicii și chimiei începând din secolul al XIX-lea, cum sunt studiul electrolizei, descărcările în gaze rarefiate, descoperirea radioactivității, spectrele atomice (optice și de raze X), efectul fotoelectric, experiența lui Rutherford în secolul XX, au arătat că atomii reprezintă sisteme complexe. Ca urmare, concepția indivizibilității atomului, a trebuit să fie abandonată. S-a ajuns la concluzia că atomul nu este unitar și indivizibil, ci este un sistem scindabil
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Schulze - Hardy: Definiție. Coagularea se produce întotdeauna cu ioni de semn contrar sarcinii particulelor coloidale din sol și pragul de coagulare scade foarte mult cu creșterea valenței ionului coagulant. O metodă obiectivă de determinare a pragului de coagulare este măsurarea fotoelectrică a turbidității. Cercetând în acest fel procesul de coagulare, s-a observat că regula valenței este urmată numai la concentrații mari ale soluțiilor coloidale studiate. Regula activității La concentrații mici ale coloidului, pragul de coagulare al cationilor monovalenți variază invers
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cea de a doua lentilă L2 și imaginea finală formată de sistemul de lentile; d. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile. TEST 8 1. Fenomenul care provoacă devierea razei de lumină la trecerea printro lentilă este: a. efectul fotoelectric; b. interferența; c. reflexia; d. refracția. 2. Imaginea reală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează: a. la intersecția prelungirii razelor de lumină care ies din sistemul optic; b. la intersecția razelor de lumină care ies
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14. Frecvența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de prag a metalului are valoarea ν0 = 5,45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție r este: a. n1 · sin i = n2 · sin r; b. n2 · sin i = n1 · sin r; c. n1 · cos i = n2 · cos r; d. n1 · cos r = n2 · cos i. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
i = n2 · sin r; b. n2 · sin i = n1 · sin r; c. n1 · cos i = n2 · cos r; d. n1 · cos r = n2 · cos i. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei radiații având frecvența de 4· 1014 Hz, în cazul catodului utilizat. Justificați răspunsul. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. emisia de fotoelectroni de către mediul aflat sub acțiunea luminii ; υ î1015Hz) ECî10 -19 J) 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentila de obiect cu d = 30cm față de poziția inițială. Calculați distanța față de lentilă la care trebuie plasat un ecran astfel încât pe acesta să se formeze imaginea clară a obiectului AB. 4. Catodul metalic al unui dispozitiv experimental pentru studiul efectului fotoelectric extern se expune unei radiații electromagnetice cu frecvența ν = 1,0·1015 Hz. Frecvența de prag a materialului din care este confecționat catodul are valoarea ν0 = 6,0·10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele fenomene indică natura ondulatorie a luminii? a) interferența luminii; b) efectul fotoelectric; c) existența unei presiuni a luminii; d) polarizarea luminii. 7. Un dispozitiv Young are următoarele caracteristici: distanța dintre fante 2l = 3mm, distanța de la fante la ecran D = 3m și lungimea de undă a radiației incidente λ = 500nm. Mărimea interfranjei este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sferice subțiri, ambele convergente, au distanțele focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c. 12 ; d. 16 δ. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei electromagnetice; d. sunt emiși electroni dacă frecvența undei electromagnetice este mai mică decât valoarea de prag. 6. O celulă fotoelectrică cu fotocatodul din cesiu are lucrul mecanic de extracție Lextractie = 3,02 ·10 -19 J. Fotocatodul este iluminat cu o radiație având lungimea de undă λ = 0,22μm. Frecvența de prag caracteristică cesiului și viteza fotoelectronilor emiși este : a. υ0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
este: a. C = 2dioptrii; b. C = 5dioptrii; c. C = 3dioptrii; d. C = 4dioptrii. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
C = 4dioptrii. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Fig.2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Fig.2.15. Un studiu experimental conduce la următoarele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Fig.2.15. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul reprezentat în Fig.2.15. alăturată: a. stabiliți dependența teoretică a tensiunii de stopare Us de frecvența
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Fig.2.15. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul reprezentat în Fig.2.15. alăturată: a. stabiliți dependența teoretică a tensiunii de stopare Us de frecvența υ a radiației monocromatice incidente, Us = fîυ ). Folosind rezultatele experimentale din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
10 -19 Kg·m 2 ; 65 b. 1,6 ·10 -19 Kg·m 2 ·s -2 ; c. 3,2 ·10 -19 Kg·m 2 ; d. 3,2 ·10 -19 Kg·m 2 ·s -2 . 6. Într-o experiență de efect fotoelectric s-a reprezentat dependența energiei cinetice a fotoelectronilor în funcție de frecvența radiației incidente pentru doi catozi din materiale diferite. Dintre cele patru drepte din figura alăturată, dreptele care ar putea reprezenta dependența amintită pentru cei doi catozi sunt: a. 1 și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție : a. n1; b. n2; c. n3; d. n4. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă înapă= 4/3) a radiației electromagnetice. 1. Fenomenul de reflexie a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție : a. n1; b. n2; c. n3; d. n4. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă înapă= 4/3) a radiației electromagnetice. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c. frecvența radiației incidente să fie mai mică decât frecvența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c. frecvența radiației incidente să fie mai mică decât frecvența de prag ; d. tensiunea de stopare să fie suficient de mică încât să permită ajungerea la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
drumul trasat în Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r = 30°. Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ: Fig. 2.20. a. 1,65; b. 1,5; c. 1,41; d. 1,25. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu L = 3,5eV î1eV = 1,6 ·10-19 J ). Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
65; b. 1,5; c. 1,41; d. 1,25. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu L = 3,5eV î1eV = 1,6 ·10-19 J ). Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect fotoelectric; 72 d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor dacă asupra celulei se trimite o altă radiație monocromatică
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]