72 matches
-
Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm de lentilă. Litera se vede prin lentilă de trei ori mai mică. Convergența lentilei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Creierul i-a fost păstrat pentru studii, iar corpul, incinerat. Conferința de la Solvay, Bruxelles (1927), a elitei fizicienilor, cu Albert Einstein în centru. Annus Mirabilis conține patru articole care impun concepția lui Einstein; ele sunt: 1. Efectul fotoelectric: metalele emit fotoelectroni când raza de lumină este proiectată pe ele, sugerând că energia constă în schimbarea unor cantități discrete (cuante). 2. Relativitatea electrodinamicii micilor obiecte (teoria specială a relativității) împacă ecuația lui Maxwell despre electricitate și magnetism cu legile mecanicii, prin introducerea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dată. În 1905, A. Einstein a emis teoria sa asupra efectului fotoelectric, conform căreia lumina trimisă pe o placă metalică constă din fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
În 1905, A. Einstein a emis teoria sa asupra efectului fotoelectric, conform căreia lumina trimisă pe o placă metalică constă din fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fotoni de energie h. Prin absorbția luminii de către metal, întreaga energie a fotonului se transformă în energia unui fotoelectron. Fotoelectronul folosește o parte din această energie pentru a se desprinde de metal (Ei=energie de ionizare). Energia rămasă reprezintă energia fotoelectronului: în care ½ mv2 este energia cinetică a electronului, care se poate măsura ușor, spre deosebire de viteza electronului. 1.1.1.4. Caracterul ondulatoriu și spinul electronului În anul 1924, fizicianul francez Louis Broglie a descoperit caracterul ondulatoriu al, electronului. El a
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
al Academiei de Științe din Berlin. A trăit 90 de ani și în acești ani a revoluționat fizica alături de mari savanți ai timpului și ale secolelor. 3.2. Efectul fotoelectric extern. efect fotoelectric extern: punerea în libertate a electronilor (numiți fotoelectroni). descoperirea efectului fotoelectric extern: Prin acțiunea radiațiilor ultraviolete, asupra unei plăci de zinc P, W. Hallvachs, fizician englez, în 1888, constată că: a) se descarcă, dacă inițial era încărcată negativ; b) se încarcă pozitiv, dacă inițial era neutră și c
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
prima lege a efectului fotoelectric: 1. Intensitatea fotoelectrică de saturație este direct proporțională cu fluxul radiațiilor electromagnetice incidente, când frecvența lor este constantă. Tot experimental s-au stabilit și celelalte trei legi a efectului fotoelectric extern; 2. Energia cinetică a fotoelectronilor emiși, crește liniar cu frecvența radiațiilor electromagnetice și nu depinde de fluxul acestora. tensiune de stopare ??: tensiune electrică inversă aplicată la bornele tubului, ia naștere un câmp electric de sens invers câmpului electric inițial, încât se produce încetinirea mișcării
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
vidat, este legată la un potențial electric crescător datorită divizorului de tensiune format din rezistorii R1, R2 și R3, încât să aibă loc emiterea și multiplicarea fotonilor emiși, iar anodul A să fie bombardat de un număr extrem de mare de către fotoelectroni. Datorită acestui fenomen din interiorul tubului vidat, intensitatea curentului electric I prin rezistorul Rs , legat la bornele dispozitivului, se amplifică foarte mult, tensiunea electrică U de pe consumatorul Rs va crește substanțial de mult ce va putea fi folosită în practică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
detector cu scintilație (fotomultiplicator) schema de principiu a unui detector de scintilație: Modul de funcționare: prin pătrunderea unor particule din mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mediul exterior în detector și interacționând cu stratul de Zn ce acoperă catodul, va lua naștere, prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la anodul tubului, fluxul de fotoelectroni va fi mult multiplicat, ceea ce la bornele unui rezistor R
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
prin efect fotoelectric primii fotoelectroni, iar câmpul electric dintre catod și dinoda D1 îi vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la anodul tubului, fluxul de fotoelectroni va fi mult multiplicat, ceea ce la bornele unui rezistor R va apare o tensiune electrică U = RI și a cărei valoare depinde și de valoarea rezistorului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
vor accelera ajungând pe prima dinodă D1. Apoi, acești primi fotoelectroni și prin interacțiunea lor cu dinod D1, prin efect fotoelectric extern, va mări fluxul de fotoelectroni, încât în continuare fenomenul se repetă continuu, iar la anodul tubului, fluxul de fotoelectroni va fi mult multiplicat, ceea ce la bornele unui rezistor R va apare o tensiune electrică U = RI și a cărei valoare depinde și de valoarea rezistorului. În continuare această tensiune electrică U se aplică la bornele unui amplificator de tensiune
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
a. Tuburi de intensificator al imaginii focalizate pe proximitate având fotocatodul depozitat pe un strat transparent conductor pt. a micsora rezistenta stratului fotocatodic; b. Tuburi videocon cu anticatod intensificator cu valva de siliciu (SIT), unde un sistem rapid permite blocarea fotoelectronilor de pe fotocatod inainte ca acestia sa se imprime pe placa SIT c. Diafragma electro-optica cu celule Kerr sau Pockels; d. Alte tuburi de incadrare a imaginii și dispozitive de proiectare a imaginii având un timp de strangere a imaginii rapide
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
urmează: a. Tuburi de intensificare a focalizate apropierii imaginii având fotocatodul stratificat învelit pe un conductor transparent pentru a scădea rezistența foii fotocatodului; b. Intrare de silicon de intensificare a țintei (SIT) tuburilor Videcon unde un sistem rapid permite intrarea fotoelectronilor de la fotocatod înainte ca ei să impresioneze placa SIT; c. Celule Kerr sau Pockels pentru diafragme electro-optice d. Alte tuburi pentru cadre și dispozitive pentru imagini solid-state având un timp de intrare rapida a imaginii de mai puțin de 50
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
ipoteze cuantice formulate de Max Planck. O suprafață metalică expusă radiației electromagnetice poate să emită, în anumite condiții, electroni liberi, care produc un curent electric dacă sunt accelerați sub acțiunea unui câmp electric. Electronii emiși prin efectul fotoelectric se numesc "fotoelectroni". Experimental s-a constatat că pentru a observa emisia de electroni este nevoie ca radiația electromagnetică să aibă o frecvență deasupra unei limite inferioare care depinde de natura materialului sau, echivalent, lungimea de undă trebuie să fie sub o anumită
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]
-
interfața dintre metal și vid, atunci electronul poate părăsi cristalul și deveni liber. Fiecare metal, prin proprietățile sale cristaline, prezintă valori diferite ale pragului de energie impus electronilor la părăsirea suprafeței, ceea ce explică faptul că metale diferite încep să emită fotoelectroni de la frecvențe diferite. Dintre metale, cele alcaline au pragul de energie cel mai coborât, motiv pentru care se utilizează, adesea în amestec, în fotomultiplicatoare și alte aplicații unde este necesară o sensibilitate spectrală extinsă până în infraroșu. Energia unui foton poate
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]
-
cristal, mărirea numărului de fotoni (intensificarea fluxului de lumină) nu poate ajuta la declanșarea efectului fotoelectric. I. Intensitatea curentului fotoelectric de saturație depinde direct proporțional de fluxul radiației electromagnetic de incidență când frecvența este constantă. II. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este direct proporțională cu frecvența radiației electromagnetică incidente și nu depinde de flux. III. Efectul fotoelectric se produce dacă și numai dacă frecvența radiației electromagnetice incidente este mai mare sau egală decât o constantă de material numită "frecvența de
Efect fotoelectric () [Corola-website/Science/299848_a_301177]