4,010 matches
-
la restaurant, să dansezi cu ea. - Eu să dansez? Cu genunchiul meu care... - Păi să dansezi, că altfel nu te mai bagă nimeni în seamă. Ce genunchi? Crezi că se uită cineva dacă dansezi bine? Ei se uită să te fotografieze cînd îi bagi ăleia mîna între buci. - O să găsesc eu una să se preteze la chestia asta? - Una!? Sute! Mii! Că doar o plătești. Sînt sute de fufe leșinate de foame, vrei să ți le aduc eu? Ia-o p-
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
de mii de ani nu mai sunt idei noi în artă și nici lumea n-a devenit mai bună. Romero, artist cu oarecare faimă și de bărbat versat, era cu 20 ani mai mare ca ea, o simplă puștoaică. A fotografiat-o imediat că este ceva de soi bun. Și nu i-a mai dat drumul. Iar Kiki s-a amorezat de el și i s-a livrat total. Nimic nu s-a mai putut schimba mai tîrziu, Kiki aparținea lui
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
toți trei. "De fiecare dată cînd vin la Paris sau în Franța, și pot să spun, stimate doamne, că vin destul de des, mă bucur enorm pentru posibilitatea oferită de a admira lucrări minunate...", surîdea albanezul cu privirea pe mine și fotografiindu-mă cu ochii lui mari și sprîncenele alea care meritau rase și puse pe o lucrare de-a lui Romero. Eu eram deja stingherită de incident și acum nu mai scăpam de atenția lui exagerată. " Astfel de plăcute spectacole coregrafice
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
n-o să mai fiu: când n-o să mai existe nimeni care să se intereseze de ea, fotografia va muri. Gulerul rochiței albe, care probabil era de dantelă, degetele care se sprijină pe umărul ei. Un bărbat a adus aparatul de fotografiat pe un trepied până în acel colț al grădinii, și-a acoperit capul cu o pânză neagră, a apăsat pe buton. Este singurul lucru care nu apare în portret, singurul lucru despre care nu știu cum a fost. I-a încadrat pe clienți
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
vineri, ar putea aminti de Cănuță om sucit: eroul trebuie să se însoare, dar totul merge, în chip absurd, pe dos - apartamentul e inundat și apoi ars, costumul de mire se rupe, portierele mașinii nu se deschid, în aparatul de fotografiat n-a pus nimeni film, fereastra apartamentului e spartă și noaptea nunții se consumă cu mirii îmbrăcați în paltoane.... De vină e personajul sau lumea e sucită? La Caragiale se știe, aici nu. Proza lui Răzvan Petrescu nu se citește
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
pe front peste 500.000 de soldați americani; - 9 oct. ’67, Che Guevara este ucis de CIA; - 6 mai ’68, Daniel Cohn-Bendit animează revolta studenților francezi; - 20 aug. ’68, tancurile sovietice intră în Praga; - 21 iul. ’69, Buzz Aldrin este fotografiat de Neil Armstrong făcând primul pas pe Lună; - 15-17 aug. ’69, 400.000 de hipioți iau parte la primul concert de la Woodstock; - 1969, Georges Pompidou este ales Președintele Franței; - 9 nov. ’70, moare Charles de Gaulle; - 13 iun. ’71, François
Istorie în imagini - retrospectivă L’Express - by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13222_a_14547]
-
trece prin cap să mănânci un sandviș în Jardin du Luxembourg, trebuie să accepți că se vor așeza pe tine, se vor găinată colorat și îți vor ciuguli din pâine zeci de porumbei, vrăbii și chiar pescăruși; vei fi însă fotografiat de un japonez surâzător; * am văzut gări (Montparnase sau St. Lazaire) care seamănă cu niste muzee de artă, un muzeu de pictură impresionista care inițial fusese gară (d’Orsay) și o stație de metrou (Louvre-Rivoli) unde sunt expuse, în vitrine
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
într-o famile de fotografi. Ea, Virginie Pougnaud, născută în 1962 în Angoulęme a studiat pictura la New York. Din 1998 cei doi lucrează și expun împreună sub numele Clark&Pougnaud. Virginie pictează și realizează decorurile, machetele miniaturale, compoziția, iar Christophe fotografiază. Ideea postmodernă gen citat-colaj a unei expoziții Hommage ŕ Edward Hopper s-a născut, după cum mărturisesc, din pasiunea lor comună pentru lucrările americanului, seduși de punerile în scenă a ceea ce ei numesc poveștile nerostite, rămase necunoscute dar care se simt
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
bunicii sale dispărute și izbucnind în plîns, m-am reaplecat, într-o altă cameră de hotel, pește paginile lui Beckett - "ea (bunica lui Proust, n. m.) ținuse morțiș la o anume poziție și o anumita înclinație a capului, vrînd că fotografia să reprezinte o bunica, nu o boală", spune el la pagina 43 - cu imaginea stăruitoare și mereu-reaprinsă a celei care, pentru mine, nu mai era deja decît amintire; "durerea nu poate fi surprinsă decît de la o oarecare distanță", îmi reamintea
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
cu idei politice în privința debutanțiilor săi, dar și una strict estetică, avînd judecăți valabile și astăzi. Unii dintre autorii despre care a scris au dispărut. Alții n-au depășit pragul promisiunilor. Pe vremea cînd Laurențiu publica aceste comentarii în revistă, fotografiam rapid textul, pentru a ajunge la judecata de valoare. Acum le-am recitit fără grabă, ca pe niște povestiri cu un singur personaj pe tema misterioasă a eternului început. Din întregul lor se croiește o lume, cu oameni care au
Povestirile lui Laurențiu Ulici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12146_a_13471]
-
de materie cenușie, dar și de cord, are dreptul la o înaltă terasă de pe care să i se pară că își ia zborul, de un alcov într-o secretă sală cu pereții din fund pierduți în zări de mătase. Reporterii fotografiază în serii aceste cuibușoare ale relaxării, ale sufleteștii păci regăsite, ale armoniei de la o sută de metri pătrați de fiecare membru al familiei. Adăposturi împotriva vitriolantei realități, a rău mirositoarelor vecinătăți, oaze de meditație, de desprindere din cotidian, aceste vile
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
dus acasă " neașteptat, ce-i drept - Premiul Criticii. Și pentru că tot veni vorba de Body a fost un numitor comun al filmelor de la TIFF prezența camerei de filmat în film, obsesia eroilor de a-și filma sau de a-și fotografia viața de zi cu zi, în imposibilitatea lor de a distinge concretul de realitatea mediată. Tinerii din Zeii tineri (regia Jukka-Pekka Siili) își filmează momentele cele mai intime din viață, inclusiv contactele sexuale într-un soi de competiție absurdă; unul
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
generații. Nu, nu sufăr deloc de conservatorism, dar mă impresionează profund o comunicare de bun simț între oameni, implicarea decentă și matură a tinerilor în viața cotidiană și, ca să revin, mă încântă să văd turiști (sau nu) cu aparatele de fotografiat, chinuindu-se să "prindă" un apus de soare, zborul unui fluture, zbaterea unui arbore în furtună... Întâmplarea face că m-am ocupat vreo câțiva ani cu fotografiatul. Mă cuprinsese o plăcere diabolică să imortalizez figuri de oameni, peisaje, momente, situații
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
Encounter sau Un bărbat și o femeie - Un homme et une femme!? În plan politic, imaginea senatorului american cu părul grizonat care aplică un pupic pe obrazul bucălat al unei fetițe alese la întîmplare din mulțime sub declicul aparatelor de fotografiat ale reporterilor însoțindu-l pas cu pas în campania electorală este la fel de kitsch, îndrăznesc să spun, ca și aceea a unui conducător comunist adresîndu-se la 1 Mai mulțimii de la tribuna ridicată în piața publică, pentru a rosti lozincile binecunoscute despre
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
au printat imagini din aproximativ patru sute de filme; apoi paginile au fost folosite pentru confecționarea manuală a unor obiecte tridimensionale; obiectele au fost aranjate în tablouri (fiecare tablou conținând minimum trei imagini, una pentru fiecare plan), care au fost apoi fotografiate; fotografiile au fost încărcate în calculator și procesate cu Adobe After Effects. Realizarea unui film de paisprezece minute a luat doi ani și jumătate, dar un buget mic. Și totuși preferințele juriului s-au îndreptat către mai puțin faimosul În
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
a Bucureștiului, într-un oraș de provincie era tot mai evidentă. în muzica reprezentativă a Armatei (și mai târziu muzica populară) am colindat printre șirurile de negustori și artiști încercând să-mi revin din uimire: oamenii cumpărau, se foiau, se fotografiau (ceea ce am făcut și eu), într-un soi de mulțumire sufletească de zile mari.Există o frenezie a mulțumirii, tăcută, mocnind moale în spatele ochilor și a gesturilor, diferită de mulțumirea sufletească evidentă arborată ca un steag de paie în ochii
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
strecura printre noi, cărînd tot felul de valize și valijoare, de mărimi și de forme diferite. Și zîmbea. Își instala preocupat, într-un loc anume, ales cu grijă după ce vedea de cîteva ori spectacolul, un întreg arsenal. Cîteva aparate de fotografiat, cu obiectiv lung, scurt, fără, trepieduri, stative. Măsura, calcula, înșuruba, deșuruba. Aceleași mișcări, în aceeași succesiune, cu aceeași rigoare formidabilă. Calm și precipitat. Ciudat. Din secunda în care bătea gongul, își pierdea definitiv liniștea. Era într-o continuă agitație și
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
în excelente condiții grafice, devenite între timp, adevărate sisteme de referință pentru specialiști și publicul cultivat. In albumul Im Schreiben zu Haus - wie Schriftsteller zu Werke gehen, titlu pe care l-aș traduce Scriitorii la ei acasă, obiectivul aparatului de fotografiat și microfonul autoarei înregistrează încăperile, mîinile, instrumentele de scris, chipurile, vocile scriitorilor: Ernst Jünger, Herta Müller, Christa Wolf, Peter Handke, Sarah Kirsch, Elfriede Jelinek, Sten Nadolny, Christoph Ransmayr, Edgar Hilsenrath, Jurek Becker, Walter Kempowski, Hans Magnus Enzensberger, Monika Maron,... (am
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
alt album v-ați oprit asupra chipurilor și trupurilor unor femei puternice, apoi ale unor evrei, ați pătruns și în dormitoarele unor celebrități dar și ale unor oameni de rînd, în casele scriitorilor, pe care i-ați intervievat, i-ați fotografiat la ei acasă, la masa de scris, cu instrumentele lor " de lucru"...De ce v-ați ales aceste teme și cum ați reușit să le duceți "pînă la capăt", să le aprofundați, fiindcă toate au în fond de-a face... cu
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
mijloace stilistice pot recurge pentru a o exprima cît mai clar, și apoi, în ce fel o pot articula conceptual, pînă unde pot merge...Cînd am realizat portretele scriitorilor, am avut următorul plan: mai întîi i-am vizitat, i-am fotografiat în camera lor de lucru, acolo unde are loc procesul creației. Dar cum în cazul scriitorilor acest proces este unul spiritual, intelectual, fiind vorba de o sublimare a realului, m-am gîndit că ar fi interesant să surprind "materializarea" acestui
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
cazul scriitorilor acest proces este unul spiritual, intelectual, fiind vorba de o sublimare a realului, m-am gîndit că ar fi interesant să surprind "materializarea" acestui proces, forma pe care el o ia prin mîinile care scriu. De aceea am fotografiat cu consecvență mîinile scriitorilor, instrumentele scrisului lor: creioanele, pixurile, stilourile, ordinatoarele sau mașinile de scris... unele dintre ele adevărate antichități. M-a uluit faptul că încă foarte mulți autori mai scriu de mînă și chiar cei mai tineri mi-au
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
cei mai tineri mi-au mărturisit că la început, pînă prind, pînă găsesc melodia, ritmul unui roman, scriu de mînă și abia după aceea trec la computer. R.B.: Ce reacții au avut scriitorii atunci cînd ați pătruns cu aparatul de fotografiat în spațiul lor intim? H.K.: Consider foarte importantă, cel puțin în cazul meu, pregătirea întîlnirii cu oamenii pe care vreau să-i fotografiez, cu care vreau să stau de vorbă - ceea ce este valabil și în cazul scriitorilor.Le-am citit
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
aceea trec la computer. R.B.: Ce reacții au avut scriitorii atunci cînd ați pătruns cu aparatul de fotografiat în spațiul lor intim? H.K.: Consider foarte importantă, cel puțin în cazul meu, pregătirea întîlnirii cu oamenii pe care vreau să-i fotografiez, cu care vreau să stau de vorbă - ceea ce este valabil și în cazul scriitorilor.Le-am citit mai întîi cărțile, fiindcă este o formă elementară de respect să mă ocup de scrierile lor. Am impresia că "celălalt" își dă seama
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
sfîrșitul seriei de portrete, Gerhard Schröder adoptă atitudinea unui manechin, ținîndu-și trabucul în dreptul feței ; la începutul carierei, brațele îi atîrnau paralel cu corpul, dîndu-i un aer întrucîtva neajutorat. Și în albumul Im Schlafzimmer/ In dormitor, pe care l-am realizat fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite un mesaj, prin arhitectură, prin decorațiuni, prin tablourile agățate
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
aer întrucîtva neajutorat. Și în albumul Im Schlafzimmer/ In dormitor, pe care l-am realizat fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite un mesaj, prin arhitectură, prin decorațiuni, prin tablourile agățate în perete, apoi ocupanții dormitorului, cu propriul lor limbaj corporal... Prin scurte "statement"-uri le-am cerut subiecților să povestească ceva despre ei, despre semnificația
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]