386 matches
-
și Cloșca, conducătorii răscoalei țărănești din Transilvania de la 1784 (cea mai importantă ridicare la luptă a populației românești din Evul Mediu și una din cele mai mari mișcări sociale europene de la sfârșitul secolului al XVIII-lea), au fost executați prin frângerea pe roată pe platoul „La furci“ din Alba Iulia. Crișan, cel de-al treilea conducător al mișcării, se spânzurase în închisoare. În august 1785, o patentă imperială a desființat legarea de glie a iobagilor și servitutea personală, țăranii dobândind dreptul
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
exprimăm din nou sincera dorință ca misterele celebrate în aceste zile să pătrundă viața și faptele noastre. Fie ca în acest an al Euharistiei, toți cei care ne aflăm acum pe calea credinței să-L putem recunoaște pe Cristos la frângerea pâinii, pentru ca biruința celui Înviat asupra morții să risipească din noi și din jurul nostru teama și întunericul, conducându-ne spre adevărata viață. În acest sens, Sfintele Sărbători ale Învierii Domnului să fie pentru toți spre mângâiere, speranță și viață nouă
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
aici, căci a înviat precum a spus mai înainte“ (Cf. Mt 28,6); mormântul Domnului devine loc al nașterii noastre spre viața veșnică. Sărbătoarea învierii în viața noastră primește un alt sens pe care îl descoperim de fiecare dată la „frângerea pâinii“ - adică la sfânta Liturghie - asemenea discipolilor care se îndreptau cu inimile resemnate spre Emaus. Acești doi ucenici, Luca și Cleopa, se întâlnesc cu „Singura Persoană din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat în acele zile“ (Cf. Lc
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
nu o știau încă. Cu toate acestea, cuvintele spuse de Călător de-a lungul drumului au făcut treptat să ardă inimile în ei. De aceea l-au invitat: „Rămâi cu noi“. Așezați apoi în jurul mesei cinei, L-au recunoscut la „frângerea pâinii“. Și deodată El a dispărut. A rămas înaintea lor pe masă pâinea frântă și în inima lor dulceața cuvintelor Lui. Cuvântul și Pâinea Euharistică, mister și dar al Paștilor, rămân de-a lungul secolelor ca amintire perenă a pătimirii
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
tatălui, și învață-ne cuvinte și gesturi de pace: pace pentru pământul consacrat prin sângele Tău și scăldat în sângele atâtor victime nevinovate. Iubiți credincioși, Sfânta Euharistie este momentul prin care recunoaștem și noi prezența reală a lui Cristos la „frângerea pâinii“, la sfânta Liturghie, și devenim mărturisitori ai învierii Sale. Aceasta este speranța noastră, bucuria noastră și aceasta este credința noastră. Anul acesta este declarat Anul Euharistiei, iar Sfintele Paști reprezintă chiar patima, moartea și învierea Domnului, dar și instituirea
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
lăsat-o nicicând din spinare, poate am adunat așchiile de la cele două cruci, nu știu) și am privit cerul. Nu cădeau cuie. Cuiele le înfigeam eu în palmele Lui cu fiecare fracțiune de timp pământean în care mă acuzam pentru frângerea celor două cruci. El îmi spunea să merg mai departe când, în tunelul spre câmpul cu cerul din lacrima Lui și iarba de culoarea inimii Lui, îi ascultam glasul de tunet mângâietor. L-am ascultat și am mers mai departe
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
realizez că eu, Cu nori, soare, ploi sau eclipse, Am fost dintotdeauna un peregrin, Un rătăcit într-o lume ostilă Și care, odată ajuns Acasă Și-a redobândit identitatea pierdută De mii de ani... Nu doare desprinderea de țărână! Doare frângerea Pâinii și tescuirea Strugurelui ce-și leapădă mustul, Doare copacul ce-și plânge menirea de cruce Și...da! Doare răzvrătirea ce șălășuiește în om, Care sub diferite forme și culori Ne-a pavat un drum spre pierzare. Mi-aș ascunde
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
de trandafir de un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de trandafir de un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale.Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
preoțești și cu mitră, i-a stropit cu apă sfințită; orga a răsunat; corul a intonat Requiem eternam. Toți cei prezenți erau Îndurerați, pentru că depinseseră Într-o oarecare măsură de Monsignor. Durerea lor era mai mult decât un sentiment față de „frângerea vocii lui sau oprirea din mers“, cum se exprimase Wells. Acești oameni se rezemaseră pe credința lui Monsignor, pe priceperea lui de a găsi motive de bucurie, de a face din religie ceva alcătuit din lumini și umbre, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lin. Cum nici un stâlp ori sfoară nu tremura pe punte, În gândurile toate, soseau ninsori mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin șire, Prin toată roata gloatei ciulite, răscoli. Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite, Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite Albiră dinții-n pulpă intrați ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tainele cerului - păsărilor și înțelept subpământului șarpe ei sunt magii - harnici meșterii înaltului și întregului - acolo unde - pe la încheieturile casei - au început să dumice căpătâiele și să-mbăloreze frâiele - să surpe și să sâsâie sfruntat - limbile josului - înjosirii - ale frământului și frângerii firii - acolo unde vipera singurătății a vomat partea - înnegurând buna măsură și cartea ei dau fântâni de cerbi însetaților și verde-nfrunzire de crengi - celor cu mădulare de cântec secate și flori deschise de pururi redau celor care-au pășit - cu tot cu
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
mai rural, cu iz de obor și târg, și uneori de iarmaroc... Și tot aici, în centru , exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La primul etaj din turnul Casei Sfatului se aflau închisoarea și camera de tortură. Ca să-ți faci o idee
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
mai rural, cu iz de obor și târg, și uneori de iarmaroc... Și tot aici, în centru , exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La primul etaj din turnul Casei Sfatului se aflau închisoarea și camera de tortură. Ca să-ți faci o idee
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
mai rural, cu iz de obor și târg, și uneori de iarmaroc... Și tot aici, în centru , exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La primul etaj din turnul Casei Sfatului se aflau închisoarea și camera de tortură. Ca să-ți faci o idee
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
dea faptului o semnificație mai mare și să arate marea legătură de unire. Căci prin participare noi numai ne împărtășim cu trupul lui Iisus Hristos, în timp ce prin unire noi suntem în comuniune cu El"- Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște. Frângerea pâinii este o comuniune personală cu Iisus Hristos: După cum acest trup se unește cu Iisus Hristos, tot astfel noi ne unim cu El prin această pâine. Dar de ce Sfântul Apostol Pavel a adăugat: "Pâinea pe care noi o frângem". Este
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi o găsim strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” ne spune faptele apostolilor în capitolul 2,42. De atunci în stare permanetă de ascultare ea, Biserica, ca trup a lui Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, e fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina de Taină: „Aceasta
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
celei de Taină și, implicit, a celor patru lucrări săvârșite atunci de Iisus Hristos: „a luat” (pâinea), „a mulțumit și a binecuvântat”, „a frânt” și „a dat” (ucenicilor). Acestor patru lucrări le corespund patru părți ale Liturghiei: Intrarea Mare, anaforaua, frângerea, împărtășirea. „A luat” - Intrarea mare este centrul ritualurilor preanaforale care au ca scop pregătirea materială a altarului și a darurilor și pregătirea duhovnicească a slujitorilor și a credincioșilor pentru aducerea jertfei duhovnicești și împărtășire. Imnul heruvic scoate foarte bine în
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
și Sângele Domnului sunt numai pentru sfinți. Răspunsul „Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos” arată că numai El este sfânt și izvor al sfințeniei dar „și noi suntem sfinți dar nu prin fire ci prin participare, prin nevoință și rugăciune” . Frângerea propriu-zisă a agnețului: ... A dat” - Ultima parte a Liturghiei, împărtășirea, este împlinirea și rațiunea de a fi a întregii slujbe care este o înălțare continuă spre acest moment suprem. Unirea cu Hristos înseamnă a vedea „lumina cea adevărată, a primi
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
jertfitoare. Comuniunea dintre om și Dumnezeu se realizează prin intermediul sacrificiului mântuitor, laborios exprimată în stihuri bogate și sensibile. „așa s-a frânt El în bucăți pentru ca eu și tu/așa a curs El în potir pentru ca eu și tu/ca frângerile și curgerea lumii eu și tu/noi pentru ca pâinea ca trupul Său ca iubirea.” „Numai ziua mea” Versurile lui Ionatan Piroșca sunt tributare metaforei. „de aici încolo cât vezi cu ochii e/numai ziua mea/nu are importanță calendarul luna
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]