90 matches
-
în: Ediția nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului au gândurile calea lor când ne frământă sau ne mint că pot pluti pe val sau nor însă nu ies din labirint prizoniere pe vecie doar mintea aprig o frământ se-nșeală când în poezie vor libertatea prin cuvânt în versuri caligrafiat un gând e numai simplu ciot ruina unui inițiat schimbat în simplu idiot noi exprimăm vremelnicii născute-n sufletul flămând stihul nu poate zugrăvi complexitatea unui gând *** Ciclul
NEPUTINŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416208523.html [Corola-blog/BlogPost/371664_a_372993]
-
să urc ne-naripat, în jos nu-i niciun drum ca să-l străbat. Numai căzând și sfâșiat de stânci mă mai văd străbătând văile-adânci. Dar nu-ndrăznesc în neștiut să sar și să devin firesc un nou Icar. Încremenit într-un frământ enorm mă zbat necontenit să nu adorm. Doar de senin să fiu mereu atras în ceea ce-n destin a mai rămas. Să nu mă satur Mai am un singur dor în tot ce mi se dete, să pot să fiu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429297252.html [Corola-blog/BlogPost/372440_a_373769]
-
nou vultur să fiu, iar tu o porumbiță ce-n ultima arșìță să îmi încinzi privirea cu zborul tău mlădiu. Mai este-o primăvară în care amândoi vom da deodată buzna răscolitor șuvoi spre-a săruta pământul unde-a-nceput frământul ce ne-a zvârlit în față când praf și când noroi. Vom fredona-mpreună acel cântec ciudat în care este vorba de-o fată de-mpărat frumoasă ca sulfina, numită Cătălina și care cu iubire păgână m-a-mbătat. Atunci vei înțelege
SUNT FERMECAT ATUNCI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1455380967.html [Corola-blog/BlogPost/342609_a_343938]
-
Drăgan , publicat în Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017. Când stele bat la porțile înserării Și noaptea se scaldă-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării. Când dorul s-așează pe-al inimii contur Și formă îți frământ din visul cel mai pur, Un murmur de tristețe mă-nvăluie dur Ș-alerg iubite prin clipele fecunde, Să semăn nuferi pe-ale uitării unde, Amăgiri acolo de noi voi ascunde. Când apele se spală-n sânge de lună Și dorința
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
cântărea-și suspină, Miresmele prin crengi ușor se alină Citește mai mult Când stele bat la porțile înserăriiși noaptea se scaldă-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării.Când dorul s-așează pe-al inimii conturși formă îți frământ din visul cel mai pur,Un murmur de tristețe mă-nvăluie durș-alerg iubite prin clipele fecunde,Să semăn nuferi pe-ale uitării unde,Amăgiri acolo de noi voi ascunde.Când apele se spală-n sânge de lunăși dorința se-așterne în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
-a vădi în temple lumina - sau cel ce nu și-a sculptat în Poem - toată vina DEMISIE obosit - bolnav și lânced - răstignit pe valuri vreau arsura unei stele - dincolo de maluri am vâslit spre nemurire - ciung și făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
import, vagoane mari cu spleen Taie strada gureșele vrăbii Noi îmbătrânim în echivocuri Drojdia s-a scurs din polobocuri Orizontul scânteiază săbii Grijă deci că aerul vibrează Ce-o să spui cu ultimul cuvânt De pe gene visele migrează Când începe zilnicul frământ Referință Bibliografică: Echivocul senectuții / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ECHIVOCUL SENECTUŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Echivocul_senectutii_ion_untaru_1326704799.html [Corola-blog/BlogPost/362110_a_363439]
-
se întinde pe sufletul meu, Curg clipele pe ochii mei închiși... Și plâng, si râd, si fug și sunt iar eu, Și ploua iar pe-obrajii mei încinși... Tulbur suspinul cu-acorduri de lumină, Ascund doar strălucirea aștrilor din ochi, Frământ prezentul fără nicio vină, Curmând al sorții trist, dar persistent deochi. Nu caut neînțelesul și nici nu strig misterul! Știu că sunt toate prinse într-un joc: O hora despletita... doar vântu-i somniferul Ce-n patimă iubirii și-a rezervat
THE LOVE PASSION de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1443131870.html [Corola-blog/BlogPost/372171_a_373500]
-
natal se prezintă în autentica lor haină pământească. Scriitorul reflectă în creațiile sale evenimente importante din viața satului moldovenesc din perioada dintre cele două războaie mondiale, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și din anii postbelici, cu tot frământul și zbuciumul lor dramatic, intersectând mentalitatea profund țărănească și tiparele vii ale creației populare cu lecturile și asimilările valorilor naționale și universale, fapt care imprimă scrisului lupanian o notă și un specific aparte. S-a manifestat și în calitate de traducător al
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
nevăzuta macara evoca penibil o imagistică obscenă, de care ideea ajutorului comunitar s-ar fi dorit cât mai complet emancipată. Faptul că aluzia rămânea, prin chiar părelnicia ei, cu neputință de confirmat sau infirmat o făcea cu atât mai subversivă; frământul lucrurilor incerte erodează cel mai adânc tihna. Trecuți prin pușcării, câțiva dintre nomazi fuseseră învățați să "facă podul" la prima condamnare - un pod între două violuri simultane din partea altor doi deținuți, un arc trupesc al înfrângerii încovoiat sub greutatea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în vreme ce partenerii lor contau pe manipularea aparențelor lumii prin investirea ei cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea de câștigarea încrederii celuilalt, fără de care locuirea amenință să devina tocmai opusul ei, adică un frământ neliniștit perpetuat de ostilitatea mediului, o cantonare în neospitaliere suspiciuni devoratoare de tihnă. Numai că la neliniște cele două tabere rămâneau foarte inegal adaptate, ceea ce explică de ce ispitirile ataraxiei erau departe de a dobândi recunoașterea unanimă a puterii lor (dealtfel
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
grijii, care pare a fi racordul lui ultim la lume, și se abandonează nepăsării? Plasat la marginea superioară a locuinței pe care o protejează, paratrăsnetul nu are loc în sfera preocupărilor cotidiene, ci la extremitatea ei - un limb pământesc în frământul de alt calibru al celestului. El locuiește nelocuibilul, partea cea mai expusă a existenței: își face singur loc în chiar calea urgiei, reușind cumva să-și forjeze o incredibilă incisivitate din îngăduința-i extremă la viol. S-ar putea însă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bine ce vrea el de la ea și se pusese să-l muște și să-l zgârie cât era de mare și puternic la cei nouăsprezece ani ai lui. Fusese simplu: ea nu voia, și gata! De fapt, aproape gata, căci frământul lăuntric al lucrurilor nu se gată chiar la comandă... După ce o imobilizase, Rică începuse un joc tare afurisit, fără nici o altă noimă decât scoaterea ei din minți. Își mișca mâinile ca la șah: fiecare mutare a lui invita o alta
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor în disputa pentru spațiul periferic al orașelor. "La urma urmei, e și sforăitul un zgomot de fond familiar," gândi în sinea lui arhitectul, nu rareori vizitat de insomnie. Îl vedea ca pe o cortină precară de monotonie așternută peste frământul sălbatic al lumii spre a crea o aparență de protecție, cel puțin atât cât sa permită o scurtă răpire regeneratoare a conștiinței pe tărâmul somnului. Regăsi aceeași logică a compensației ca peste tot în viața nomazilor: dacă tihna e acordată
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să trăim ca voi". Drace! Dar cum trăiau de fapt ei, surugiii de cai troieni, care în jurul lui își jubilau acum cu salve de artificii verbale ceva ce nu se putea numi izbândă, ci cel mult anexarea unui spațiu al frământului - un pântec cabalin a cărui ostilitate nici măcar nu ieșea o dată pentru totdeauna la vedere, ci se disimula obstinat mereu mai în adâncul lui? Stăpâni pe cele mai chinuitoare incertitudini drept parodică pradă de război după o așa-zisă victorie! Bătaia
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înviorare improvizată întru restabilirea relației trupești cu preajma, ca și cum numai regăsirea incertă a echilibrului ar menține tonusul vital, nu și împietrirea statuară. Existența umană evocă o asemenea plajă a nemărginirii drenată când încoace, când încolo, de un exces în perpetuu frământ. Iar valul, ce juca acum la ruleta vârtejului suportul următorului pas din viața lui Ian, provenea din întâlnirea ecourilor în timp a două fronturi depărtate și extrem de turbulente: furtuna din Marea Nordului din ianuarie '53 și uraganul Ondine abătut asupra lui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să și intre în a lor măiestre vintre, Să le pipăie urzirea Ce ne fură auzirea. între vechea îngânare Și rădăcioara care E prepusă fiitoare Mamă vorbei oarecare Nu ca veacuri ...grămădenii De habotnice milenii S-au prelins încetișor Pe frământul vorbelor Și cu toate, ne-ncetat, Câte-o leacă, le-au schimbat. La sunatul cel iscat, De ceva ce s-a mișcat, La sunatul îngânat, Vremile au lăturat Altele îngânături Ale cetelor de guri Pe aproape trăitoare, La nărav semuitoare. Vremuri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
corectă, cu diagnosticare precisă și analize pertinente ale operei și individualității artistice comentate. Caractere și conflicte (1968) și Unele probleme de estetică (1973) au deschidere către orizontul generalizărilor teoretice, aplicate la literatura română clasică și contemporană, din considerente didactice. Din frământul necontenit al vremilor (1988) este o sinteză asupra publicisticii scriitoricești din Republica Moldova (reportaj, eseu, tabletă, articol). Personalitatea cercetătorului se conturează pregnant în critica de întâmpinare, în care vădește spirit analitic, siguranță în cântărirea valorii estetice. SCRIERI: Fereastră deschisă, Chișinău, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
continuu, Chișinău, 1977; Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Clipa de grație, Chișinău, 1980; Pașii lui Vladimir Curbet, Chișinău, 1982; Permanențe, Chișinău, 1983; Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985; Măsura adevărului, Chișinău, 1986; Din frământul necontenit al vremilor, Chișinău, 1988; Cu fața spre carte, Chișinău, 1989; Dreptul la critică, Chișinău, 1990; Poeme de dragoste, Chișinău, 1993; Alte poeme de dragoste, București, 1995; Atât de drag..., Chișinău, 1995; Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998; Zborul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
vulpea. Dacă tu, de pildă, vii la ora patru după-amiaza, eu încă de la ora trei voi începe să fiu fericită. Și cu cât va trece timpul, cu-atât mai fericită mă voi simți. La ora patru, mă va cuprinde un frământ și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia întâmplării, niciodată nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri. Ce-i acela rit? zise micul prinț. E încă un lucru de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
oarecum, pentru ceea ce ar însemna: scrii, creezi, inventezi, idealizezi... Da, e mult (și "captivant") spațiu de mediație între biografie și textul artistic... Chiar în imposibilitatea realizării unor sinteze comparative cât de cât obiective între pe de o parte conținutul (și frământul) terestru al(e) vieții personalității creatoare și conținutul ei simbolic, să zicem, iar când simbolul ajunge "la strâmtoare" dezlănțuind zborul metaforic al sugestivității, străduindu-te, totuși, să "te ții" de succesiunea, evoluția, avatarurile, culmile și disperările operelor respectivei personalități, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Silvia Celac, Atât de tânăr și de neuitat, LA, 1997, 9 ianuarie; Ion Ciocanu, Un alt poet cu satu-n glas, LA, 1997, 9 ianuarie; Cimpoi, Ist lit. Basarabia, 187; Popa, Ist. lit., II, 1188-1189; Ion Ciocanu, Un zbucium și-un frământ, LA, 2002, 10 ianuarie. M. Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
care; carte; celebru; chibzuit; chinuri; cînd; cineva; cîntec; clipă; complex; complexitate; concluzie; conștiință; contemplație; criminal; cub; cugetare; cult; curcubeu; curiozitate; cuvîntare; Dinu; discernămînt; Dragomir; dragoste; drum; dulce; dur; ecou; energie; eșuat; eu; exprimare; fantastic; faptă; femeie; filozofie; fior; fizică; floare; frămînt; frază; frig; frumoasă; fuge; fugitiv; fulger; genial; a gîndi; a se gîndi; gînduri; grijă; grijuliu; hmmm...; iarbă; ideal; identitate; iluzie; imaterial; important; inconștient; influență; inițiativă; intelect; inteligență; intimitate; ironic; în; început; închipuire; închisoare; încordare; îngrijorare; înșelător; înțelegător; întotdeauna; liber; limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ale patimii, ale iubirii necondiționate și pînă la capăt, a plății pe care o facem pentru opțiuni, pentru zbuciumul interior, devorator, mistuitor. Multiplicări ale eu-lui, vîrstele lui, ipostazierele acestuia în studii atente și răvășitoare, iată ce-mi propune Măniuțiu să frămînt interior. Îmi aduc aminte scene întregi, tulburătoare, din Tragica istorie... după Christopher Marlowe. Doi protagoniști, două chipuri ale personajului. Două vîrste, două tipuri de raportare existențială, două imagini ale suferinței. Poate două imagini - de tinerețe și de bătrînețe - ale aceluiași
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
ospăț din elizeul în pâclă Solemn se îndreaptă vagonul închis. Țipăt de păun și, în ropot cadențat, pianul. Am întârziat. Mi-e frică. Nu-i decât vis. Și intru în pădurea gării de sticlă - ostatic, Partitură de vioară în lacrimi, frământ în toate. Al corului nocturn preludiu sălbatic Și miros de roze din sere cu putregăios pământ - Unde sub cer de sticlă a mas, a înnoptat Umbra scumpă mie, prin gloatele nomade... Și mi se pare: deplină în muzică și cânt
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]