90 matches
-
Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Când stele bat la porțile înserării Și noaptea se scaldă-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării. Când dorul s-așează pe-al inimii contur Și formă îți frământ din visul cel mai pur, Un murmur de tristețe mă-nvăluie dur Ș-alerg iubite prin clipele fecunde, Să semăn nuferi pe-ale uitării unde, Amăgiri acolo de noi voi ascunde. Când apele se spală-n sânge de lună Și dorința
ÎMBRĂŢIŞAŢI ÎN VERDE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380553_a_381882]
-
spre Templul de argint. Hrănindu-se cu mană cerească, Harul cel sfânt! Un dor mă cuprinde, nespus de Isus. Mâini decopil obosit, se ridică în rugă, spre Dumnezeul cel Sfânt! Amar gând, străpunge al inimii cânt. Isuse, transformă al minții frământ, ce se zbate în lanțuri de plumb! Susure blând,al Duhului Sfânt, transformă al vieții tumult! Izvor nesecat de Cuvânt, șoapta Duhului Sfânt. Prezența Ta, Isuse, mă face să mă simt îmbrăcată cu brâul de argint, haine țesute prin pocăință
FRÂNTURI de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381263_a_382592]
-
DOAR A MEA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ești doar a mea și-s numai primăveri în viața plină doar de adieri înmiresmate și răcoritoare în care am uitat orice frământ, vrăjiți de-al fericirii splendid cânt întruchipat într-o privighetoare. Ești doar a mea și am uitat de ierni pentru că zi de zi în mine cerni doar flori pline de rouă și lumină pe care pătimaș le tot sărut, în
EŞTI DOAR A MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374891_a_376220]
-
să urc ne-naripat, în jos nu-i niciun drum ca să-l străbat. Numai căzând și sfâșiat de stânci mă mai văd străbătând văile-adânci. Dar nu-ndrăznesc în neștiut să sar și să devin firesc un nou Icar. Încremenit într-un frământ enorm mă zbat necontenit să nu adorm. Doar de senin să fiu mereu atras în ceea ce-n destin a mai rămas. Să nu mă satur Mai am un singur dor în tot ce mi se dete, să pot să fiu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372440_a_373769]
-
mine și tine un strop de divin Dumnezeu! NOAPTE INSULARĂ clinchet de stele zurgălăi din lacrimi de lună măslini tremurând urgisiți portocali-atârnând roade grele arbuști înfloriți... rătăciți prin urmele reci de furtună icnete rupte tablouri ciudate, rupestre marea chemându-și frământul zeițe de ipsos cu frunțile supte nisipuri, clepsidre-acareturi terestre ore, secunde-ncălcând legământul suflete-aprinse torțe de gânduri pribege acropole albe, umbre de timp ruguri de doruri, focuri nestinse umeri de flăcări blesteme trudind să dezlege iubire, tăcere, speranță și-un alt
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
surzii. Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o ... Citește mai mult CÂTĂ
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Țipând din răsputeri s-audă surzii.Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândulîngemănată-n sângeriu de daliiCu raze blânde, mângâind vitraliiCând viile-și musteau, timide, rodul...Și, contemplând, simțeam căldura mâiniiCum moale, lin, îmi oblojea frământul -În șuier aspru-nverșunat doar vântulMai biciuia neiertător tăciuniiDin vatra-ncinsă-n care râdeau macii.Îngenunchind pe pat de frunze moarteIubiri vetuste, născociri deșarte...Se zbuciumau a neputință vracii.Pe-un țărm pustiu, o ... XI. GEORGETA RESTEMAN - COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ!, de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
jalea despărțirii, cum alta nu-i - el spune: De când am fost din trestii tăiat, le-ascult chemarea. Bărbatul și femeia îmi jeluiesc plânsoarea”. (Rumi) * Un foc mi-e-n inimă și ochii-n lacrimi sunt. Ulciorul vieții-i plin de-al sângelui frământ. Mireasma-Ți mă va smulge sigur morții, În clipa când vei trece peste-al meu mormânt. Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac. Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
banalSuspină ploaia ritmic, consecventăși-și picura acordul infernal.Răstoarnă norii șoaptele lichide.Neliniști vin spre mine amalgamși-n jocul vag al pânzelor fluideHimeric pare că te văd la geam.Dar tu mă vezi din lumea ta solară?Dezleg din ape cursul efemer.Frământ tăceri pe-o umbră solitarăși le arunc, să plângă sus, pe cer.Zâmbești și taci... Tăcere e sau ruga?Lumini din soare-aduni pentru-amândoi,Le strângi la piept, la mine să ajungăși-apoi ascunzi o lacrimă-ntre ploi.... VII. TREI ANOTIMPURI, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
se întinde pe sufletul meu, Curg clipele pe ochii mei închiși... Și plâng, si râd, si fug și sunt iar eu, Și ploua iar pe-obrajii mei încinși... Tulbur suspinul cu-acorduri de lumină, Ascund doar strălucirea aștrilor din ochi, Frământ prezentul fără nicio vină, Curmând al sorții trist, dar persistent deochi. Nu caut neînțelesul și nici nu strig misterul! Știu că sunt toate prinse într-un joc: O hora despletita... doar vântu-i somniferul Ce-n patimă iubirii și-a rezervat
THE LOVE PASSION de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372171_a_373500]
-
un alt cer și-alt pământ. Vin din contrarii Vin din contrarii pentru-a mă cerne în noi atracții și să resping umbrele care devin eterne dacă lumina-n trecere-ating. Am în nucleul fierbinte spații în care crește un viu frământ într-o risipă de noi vibrații din altă lume, din alt pământ. Trecerea scurtă, plină de-opreliști va fi risipă spre infinit ca să rodească în noi priveliști din anotimpul înmugurit. Nu-mi pasă noapte de-a ta scânteie când știu
MAI DEPARTE VIN DIN CONTRARII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374664_a_375993]
-
în: Ediția nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului au gândurile calea lor când ne frământă sau ne mint că pot pluti pe val sau nor însă nu ies din labirint prizoniere pe vecie doar mintea aprig o frământ se-nșeală când în poezie vor libertatea prin cuvânt în versuri caligrafiat un gând e numai simplu ciot ruina unui inițiat schimbat în simplu idiot noi exprimăm vremelnicii născute-n sufletul flămând stihul nu poate zugrăvi complexitatea unui gând *** Ciclul
NEPUTINŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371664_a_372993]
-
vulpea. Dacă tu, de pildă, vii la ora patru după-amiaza, eu încă de la ora trei voi începe să fiu fericită. Și cu cât va trece timpul, cu-atât mai fericită mă voi simți. La ora patru, mă va cuprinde un frământ și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia întâmplării, niciodată nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri. Ce-i acela rit? zise micul prinț. E încă un lucru de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1 decembrie 1918, când s-a înfăptuit unirea tuturor românilor. Un punct de vedere aparte are asupra Mioriței, care ar constitui „expresia firii poporului român, dar nu ca renunțare la lupta, ci că închinare în fața voinței divine, după un energic frământ de apărare”. În Umanesimo romeno (1967) I. se arătă din nou preocupat de circumscrierea coordonatelor spiritualității naționale, încercând o proiectare în perspectiva largă a culturii europene. SCRIERI: La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), Suceava, 1934; Cântece populare istroromane, Cernăuți, 1936; Caracterul
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
umbra voastră numai, puteri îngrozitoare, La jugu-i el silește pe cei ce l-au urât. Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă, Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt - Prin limbile de flacări, ce-n valuri se frământ -, Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, Evul e un cadavru - Paris al lui mormânt. Pe stradele-ncrușite de flacări orbitoare, Suiți pe baricade de bulgări de granit, Se mișc-batalioane a plebei proletare, Cu cușme frigiene și arme lucitoare, Și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
artei, paradigma sincretismului aspiră de o vreme la universalitate: de la arte plastice s-a trecut la arte vizuale, iar acum asistăm la tatonări, la o artă mare care dorește să includă și muzica, literatura, ba chiar și zonele neartistice ale frământului uman.
Sincretismul – paradigma artelor contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by D. N. Zaharia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_941]
-
-mă. Știu că sunt ascuns în bulgărele acela inform. Nu știu încă să mă descopăr, să mă fățuiesc, să dau deoparte straturi hidoase, impure, spre a mă reda într-o simplă mlădiere de contururi. Mi-e încă teamă să modelez. Frământ deocamdată, absent, cu plăcerea doar de a simți cum lutul meu se joacă, prin mâinile mele, cu mine. Nu-i doar un meșteșug literar să mărturisesc sentimentul că, în astfel de dimineți, cu nehotărâri și rătăciri, simt cum, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ASCULTĂ-MĂ, TU, HAMLET! Ascultă-mă, tu, Hamlet, mistifică umbră Tu, un ecou în care ades m-am înnecat Ca-n ceața ce-nconjoară palatul, ceața sumbră, Din care amintirea s-a repurificat; Nu-mi mai găsi frământul în gândurile tale, Nu-mi mai aprinde jarul, de mult mocnit sub zări Și răsfirându-ți mâna, cu degetele pale, Nu-mi arăta cangrena acelor întâmplări; Departe-i nordu-n care zăluda tragedie Și-a consumat feștila, topită strop cu strop
ASCULT?-M?, TU, HAMLET! by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83746_a_85071]
-
Îmi crești încet frământul prin clipite Ca valul tremurând, lunecător, Mă frângi sub braț și-mi pui în suflet dor Și-mi dai tăceri, ades nepotolite; Iar gândurilor nu le lași răgaz, Le răvășești mereu ca pe-o ninsoare, Mai aspră ești, de sufăr
CHIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83763_a_85088]
-
DACĂ AM NOROC Mă desprind din mine, mă rup, mă frământ, Pentr-un colț de lună, pentr-un tril de cânt, Rătăcesc prin neguri, mă târăsc și sânger Pentr-un dram de soare, pentr-un zbor de înger; Fără de zăbavă, din zi până-n noapte, Mă colindă versul, caldele lui șoapte Și
DAC? AM NOROC by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83768_a_85093]
-
arșițe grele În care-s ostatecul căutărilor mele, Dar sper c-o să vină o zi de bilanț Când, câte-o verigă, s-o rupe din lanț... Și stele-or să cadă din cer pe pământ, În mine-nceta-va firescul frământ, Iar sufletul meu va dispare plângând, Și n-am să mai caut pe nimeni, nicicând...
M? CAUT MEREU... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83823_a_85148]
-
Imaginează-ți că te răzbuni pe cei mai mari dușmani ai tăi. — Așa am să fac ! reușesc în fine să-mi iau un ton vesel. Dar în piept am un ghem de încordare care nu vrea deloc să cedeze în timp ce frământ. De fapt, cu cât împăturesc și răsucesc mai tare la aluat, cu atât mai rău mă simt. Mintea îmi zboară încontinuu înapoi la acel site. Nu pot să-mi ostoiesc cu nici un chip sentimentul de nedreptate care îmi arde în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să și intre în a lor măiestre vintre, Să le pipăie urzirea Ce ne fură auzirea. între vechea îngânare Și rădăcioara care E prepusă fiitoare Mamă vorbei oarecare Nu ca veacuri ...grămădenii De habotnice milenii S-au prelins încetișor Pe frământul vorbelor Și cu toate, ne-ncetat, Câte-o leacă, le-au schimbat. La sunatul cel iscat, De ceva ce s-a mișcat, La sunatul îngânat, Vremile au lăturat Altele îngânături Ale cetelor de guri Pe aproape trăitoare, La nărav semuitoare. Vremuri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care; carte; celebru; chibzuit; chinuri; cînd; cineva; cîntec; clipă; complex; complexitate; concluzie; conștiință; contemplație; criminal; cub; cugetare; cult; curcubeu; curiozitate; cuvîntare; Dinu; discernămînt; Dragomir; dragoste; drum; dulce; dur; ecou; energie; eșuat; eu; exprimare; fantastic; faptă; femeie; filozofie; fior; fizică; floare; frămînt; frază; frig; frumoasă; fuge; fugitiv; fulger; genial; a gîndi; a se gîndi; gînduri; grijă; grijuliu; hmmm...; iarbă; ideal; identitate; iluzie; imaterial; important; inconștient; influență; inițiativă; intelect; inteligență; intimitate; ironic; în; început; închipuire; închisoare; încordare; îngrijorare; înșelător; înțelegător; întotdeauna; liber; limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
glasul meu răsună tânguios Ca tristul glas de vânt încet-încet. Și orice vis, orice dorinț-a mea Eu singur le-am înfrînt încet-încet. 15Săgeata doar a crudului amor În suflet mi-o împlînt încet-încet Și simt veninul pătrunzând adânc... Cu sîngele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne de cât să pornesc Spre al meu trist mormânt încet-încet. {EminescuOpIV 254} AH, CERUT-AM DE LA ZODII Ah, cerut-am de la zodii, De l-al sorții mele faur, Dulcii sânului tău rodii Ș-al tău
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]