251 matches
-
evită privitul pe geam din cauză de priveliște cutremurătoare. Chip uman desfigurat îmbunătățit cu ouă. Întocmai ca monezile de argint care se așază pe pleoapele muribunzilor. Se evită privitul și aplecatul peste fereastră, e pericoloso sporgersi cum ar spune un franțuz semidoct. Nu se recomandă holbatul și pentru a se evita represaliile ulterioare ale victimei în caz că mutilatul mai păstrează un rest de vedere. Se recomandă deplasarea în sufragerie de unde, 4-5 metri mai hacana de incident, se poate viziona în siguranță după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
la degetu' mic. Venim în sprijinu' cititorilor noștri care n-au timp de prostii. Da', vezi tu, prostiile astea dau bine la imagine. Uneori, în anumite momente, treaba asta poate să valoreze mai ceva decât o diplomă. Cum zicea un franțuz: dicționar de idei de-a gata. Franțuzu' o spunea la 'șto, că și omu' era tot intelectual, da' noi o s-o facem pe bune." "Bă, nene, ești dată naibii! La toate te-ai gândit." "Și normal, o revistă ca asta
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
totul altceva; ori nu-ți dădeau nimic. Că, părând, de pildă, generoși, erau de fapt niște zgârciți. Sau că, făcând impresia că vor sări în ajutorul cuiva, se dovedeau, în fond, niște indiferenți. Una ți se pare, și alta iese... Franțuzul are aici o vorbă: Mefiez-vous de la premiere impression, elle est la bonne. Teme-te de prima impresie, este cea bună. Invers decât ne închipuim noi, păcăliții din născare. Această judecată paradoxală, sofistică, ne-ar șade bine nouă, românilor, mai fripți
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
politică. — Știu că este la modă, însă pe ea n-o prea interesează, zice domnul Președinte. Întotdeauna s a mulțumit să mă sprijine moral, asta contează pînă la urmă mai mult decît orice altceva. — De cînd și-au luat laba franțujii de pe Uzina de la Pitești, sau mai bine zis de cînd au fost forțați să-și ia tălpășița, avem un Renault în variantă autohtonă de rîsul curcilor, zice Petrică izbind cu călcîiul în podeaua Daciei, încercînd și el să-și îmbunătățească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
două a-uri suspendate, deschizându-se pe ambele părți ale d-ului pronunțat de o limbă erectă, „madame“ era cu siguranță cel mai potrivit termen. Se potrivea până și e-ul neaccentuat de la sfârșit, pentru că Îi dădea cuvântului un aer franțuz, oarecum decorativ - ca o pală de aer Înghețat. Așadar, i-am spus femeii din camera 202 „madame Dora“ sau, pur și simplu, „madame“ mai bine de șase luni - până când lucrurile au evoluat Într-o anumită direcție, sfârșind cu această Întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ai senzația c-ai făcut o mare prostie plecând, că te plouă, că vântul acela parcă-ți umple oasele cu schije de gheață, că pe la nouă seara nu-i nimeni pe străzi, că e mai murdar decât te așteptai, că franțujii îs așa, că nu mai rabzi, că-ți vine să te-arunci în primul tren... Să nu-mi vii cu intertextualități și alte rahaturi! Stai că mi-am și notat: pagina 5, pagina 36, pagina 68, pagina 133. Mai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nici alții, da’ când îl citești, te face fie să plângi și să crezi în Dumnezeu, fie să te lepezi de el, să-ți blestemi și sufletu’ din tine, și laptele mâne-tii... iar Brâncuși, mă, nu-i de nasul franțujilor. Acolo-i chiar duhul țăranului român...”. Bogdaproste că nu mi-a zis Burebista sau Decebal. - Sau Traian... - Sau Gaius, Spartacus, Titus, Septimius, Ovidius... - Ar fi fost cam greu, c-al meu era bâlbâit și, când se enerva, sâsâia și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Europă! Ce-i aceea Europa?! O ficțiune, o invențiune patentată, un joc de umbre pe pînză, asta-i Europa! În sufletul lor schimonosit cînd se gîndesc la Europa nu văd altceva decît răsturnarea ordinii naturale și sănătoase, creierii aprinși ai franțujilor, lumea lor stricată, întoarsă pe dos în care vorbăraia parlamentară ascunde jaful și strîmbătatea, dezordinea și confuzia pe care o alimentează străinii și escrocii intelectuali. Asta este Europa lor. De la Costache Rosetti nu mai poți trăi în Valahia din cauza Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prin testul Koller hipoprotombinemia dintre un icter mecanic dansant și o hepatită regală? Ce semne de laborator ajută la deosebirea unei fibrinogenopenii prin fibrimoliza ochilor de păun imprimați pe poalele rochiei, prin coagulare diseminată intravasculară din vorbele deocheate trimise de franțuji în direcția cuplului fericit, Mioara & Mitică? Dacă rezultatele nu-i vor fi aduse în timp real, concluziile medicului curant i se vor părea dubioase, drept pentru care după ce îl va acuza de malpraxis, îl va obliga să testeze rochia împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întunecată care despărțea partea de sud a orașului, de restul lumii. Și-n timp ce se-ncerca combinația dintre rezonanța longitudinală și cea de torsiune a betonului, ca să se determine legătura coeficientului Poisson dinamic cu coeficientul static (al aceluiași nemernic franțuz), Șepcarul simți în ochii lui de oaie o înțepătură de ac. Se frecă, după ce îndepărtă ochelarii, și-și palpă cu podul palmei, globii oculari prin pleoapele umflate. Câteva clipe acul își încetă penetrarea. După ce văzu iar strada uriașă în dezmembrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
politică. — Știu că este la modă, însă pe ea n-o prea interesează, zice domnul Președinte. Întotdeauna s a mulțumit să mă sprijine moral, asta contează pînă la urmă mai mult decît orice altceva. — De cînd și-au luat laba franțujii de pe Uzina de la Pitești, sau mai bine zis de cînd au fost forțați să-și ia tălpășița, avem un Renault în variantă autohtonă de rîsul curcilor, zice Petrică izbind cu călcîiul în podeaua Daciei, încercînd și el să-și îmbunătățească
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Mi s-a întâmplat aici ceva de poveste și, din nefericire, unii au antrenat și numele tău în istoria asta. La cocteil participa și Jean-Pierre Berger, futuristul întârziat, cum îi spun criticii, un dandy retro, cum îl caracterizez eu pe franțuz. Omul are oarece talent, trebuie să recunoaștem, ține prima pagina a ziarelor mondene, dar nu este neglijat nici de critici. Este o voce interesantă, distinctă, în concertul celor răvășiți de chemarea penelului. Chiar mi-a făcut plăcere să discut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
un artist, poate să te facă să nu-ți poți stăvili pornirile către zâmbetul sarcastic. Jean-Pierre mi-a prezentat-o, într-un cerc mai restrâns, chiar și pe soția sa, o doamnă fermecătoare. Când eram pe picior de plecare, galantul franțuz s-a apropiat de mine zâmbind. Credeam că-l dă politețea afară din casă și vrea să mă salute. Dar Jean-Pierre, tot... Jean-Pierre. A intrat brusc în subiect: "Ce-ai zice de o cină prelungită în doi, chiar în seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de aderarea la Uniunea Europeană, se pregătesc (și ei) de o întâlnire providențială cu steaua belșugului. Însă, spre deosebire de niponi, de ce ar avea nevoie de educație romano-moldo-vlahii? Nu este mai simplu să te faci mendiant pe malurile Senei (à propos, un prieten franțuz îmi spunea, pe jumătate jenat, că, în Hexagon, dacă te prostești la vreo petrecere, ești apostrofat prompt cu "arrête de faire le roumain")? "Cel înțălept va înțălege", făcea cu ochiul, viclean și complice, autorul primei epopei în limba română, crezându
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fost prima pe care am avut-o În viața mea; și am păstrat-o cu mare devoțiune și grijă timp de douăzeci de ani, până când Într-o zi, la Rocroi, a trebuit s-o las Înfiptă Între plăcile platoșei unui franțuz. Ceea ce reprezintă, desigur, un sfârșit potrivit pentru un jungher bun ca acela. Pe când noi dormeam cu un ochi Închis și altul deschis și ne temeam până și de umbra noastră, Madridul duduia de serbările În cinstea venirii prințului de Wales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
docent sau profesor. Poate doar nivelul era puțin mai scăzut. Dar el învățase de la Pascal că acest lucru era în fond lipsit de importanță. Niveluri există în lumea materiei, nu a spiritului. Nu se mai sinchisea prea mult de acel franțuz, care de fapt era pe jumătate italian, cel care, ca să spunem așa, îi plagiase teza cu un număr de ani înainte s-o fi scris el însuși. VIGNETA Deși asta nu l-a împiedicat pe director să vrea să discute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
meciul la televizor. Ceva istoric. Ziariștii francezi, care au fost de față, au scris după aceea, că românii prea se omorâseră cu firea, luând totul foarte în serios, ca și cum s-ar fi bătut pentru soarta țării lor, uitând că poporul franțuz are zicala cunoscută, - unică în lume: a la guerre comme a la guerre. Pe care ne-o traduseserăm și noi, zicând... la război ca la război. E drept, că ceva mai scurt, - și parcă noi o făcurăm!... Să le impuți
Ca la Rovine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7914_a_9239]
-
ne-au băgat două, la repezeală scăpându-și de la eliminare marii lor inamici, italienii. Români blegi!... Ne râseră până și curcile. Spiritul de joc, la rugby, este cu totul altul. Și asta s-a văzut la 14 noiembrie 1976. Când franțujilor li se făcu frică de noi... Frică de români!... Acum, dacă vreți să vedeți cum arată un antrenor de fotbal, care instruiește echipa noastră, nu avem decât să vi-l punem în față pe cel cunoscut, - un fudul, un rău
Ca la Rovine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7914_a_9239]
-
gata fabricată. Te-ai aruncat peste bord pe tine, felul tău de a fi, credințele, obiceiurile care ți se potriveau ca o mănușă. În locul lor adopți altele care, crezi tu, ar fi ale noilor concetățeni. Vrei să devii neamț sau franțuz sau Dumnezeu știe ce. Numai că altul nu poți deveni. Nu te poți transforma în adîncime. Blocul compact de obiceiuri, gîndire, fel de reacționa, de a înțelege realitatea este un ansamblu atît de vast, de încîlcit, de profund, încît niciodată
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
ca, trecând peste jurăminte și înjurături, să fac un mare efort, la rugămintea unui amic. Știu bine cum am să fiu la capăt: pe jumătate mort. Ne întrebăm prin ce îl merită omul, prin ce nu. Bilanț, cum ar zice franțuzul, mitigé. De ce o fac, e știut, n-are rost să mai spun. Altfel nu numai că nu pot: nici nu-mi stă bine. De câte ori încerc să fiu energic, e strident. Da’ tu, o întreb pe T, tu care nu ești
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
întâlnit-o niciodată - mă prezint. (Ulterior, cerându-mi scuze, îmi dau seama că a înțeles. L-a recunoscut pe cel din cărți, așa cum se „alintă” el.) Nu bagă în seamă și, tot ca să fie amabilă, mi-l aduce pe un franțuz căruia nu știu ce să-i spun. Totuși, îl întreb ce-l întreb, așa, ca să fie. De rândul ăsta nu înțelege el dar, cunoscând dinainte întrebarea (pe care nu i-o pusesem), răspunde: „Nu, am mai fost o dată.” În România, cum ar
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4972_a_6297]
-
Felicia Antip Pot cumva să scriu un articol fără vocala lipsă din romanul transpus în limba română așa cum l-a gândit năstrușnicul autor franțuz? Nu-i ușor să scoți din uz o sculă așa utilă vorbirii omului atât în română cât și în limba originalului. Numai un vrăjitor al cuvântului scris ca Ș. Foarță ar fi putut îndrăzni și ar fi fost în măsură
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
de ce nu? - câte un bucium, achiziționat în greutatea lui în aur? Jumătate din turiștii americani vor pleca cu o soție româncă, jumătate din turistele olandeze cu un amant moldo-valah? Se va turna în paharul de cleștar al celui mai rafinat franțuz vinul podgoriilor noastre, din negre butelii? Vor cumpăra mașinile noastre de lux, produsele electronice de a cincea generație, cele mai sofisticate mode exclusiv de la București? Vor înfuleca zemoase felii de pepenoaice naționale, în țiplă păstrate, vestitele pere, incomparabilele tomate, ștergându
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
siguranță, necitit, ilustru necunoscut. În capitolele doi și trei ale prezentului eseu, se atacă, pe scurt spus, țesătura și edificiul structural, uman și psihologic, a două dintre cele mai discutate personaje dostoievskiene: Raskolnikov și Mîșkin. Vaste sujet, cum ar zice franțuzul. Avem, aici, în cartea Aurei, o îndrăzneață și absolut binefăcătoare, lipsită de prejudecăți, analiză făcută, parcă după metoda nouă, și ea investigată cu acribie de aceeași autoare, a creatorului baronului de Charlus - o veșnică întoarcere și răsucire în jurul imaginii și
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
Nabokov ne-a explicat în 2010 tot DC, în textul Dilema urmașilor lui Nabokov. Vă mai recomand Polițistul rural și baletul rus și O istorie nu prea curajoasă a Franței - episodul despre gali. Citez ideea principală a textului despre strămoșii franțujilor: “Hărnicia galilor era combinată, așa cum se întâmplă adesea, și cu o mare doză de prostie.” A, și cică Google te ajută, dar nu te face mai deștept. Să-l anunțe cineva și pe Marean Vanghelie!
La ce ne-am mai râs în 2010 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18742_a_20067]