254 matches
-
descălecând și lăsând calul să se ducă singur la ale sale; iată, ți am adus oaspeți de soi. Vino și te închină în fața măriei sale beizade Alecu. Și să ș tii că lângă el se află un popă vestit de la țara Franțuzului. Fiind papistaș și iritic, adică nefiind de-o națiune și o lege cu noi, și neștiind nici limba noastră, lui să nu-i săruți mâna, însă de ospătat să-l ospătăm, muiere, ca să și aducă aminte în toate zilel e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor în colțul stâng al gurii, între țepii de arici ai bărbii, însă nu cu înfruntare. Așteptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalț, abatele privi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele rămase ți le închin măriei tale ș i acestui popă franțuz, dând deocamdată la o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum oi spune vestea bună lui ava Paul, el are să te binecuvânteze. - întăi să aduc un urcior să-l
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iași, să se înfățișeze la înalt prea sfinția sa Kirio Kir Dosoftei. Acela știe nu numai sârbește, ci și elineșt e și latinește. Să se ieie amândoi la harță, să se taie în vo rbe c-an săbii. Ș-apoi o vedea franțuzul pe dracu! Cu aceeași întărâtare, părintele cel zbârlit se repezi la mâncări și și turnă îmbelșugat din vinul acruț. El nu voia să știe de sași și papistași, nici de vinuri din alt loc decâ t din satul lui și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
O, prietinule al meu neprețuit - zise suspinând beizade Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
împuținată numeric și valoric de refuzul multor stranieri de a mai juca sub tricolor. Lipsa oricărei perspective, mai ales că în rugby nu sînt bani, campionatul intern se joacă în noroi pînă la glezne, cu tricouri rupte, cu spectatori puțini. Franțuzul s-a pus pe treabă în stilul lui. Ce înseamnă stilul lui? Petre Mitu, căpitanul echipei naționale, găsește această manieră drept una dictatorială. Dacă a te antrena nu după ureche, ci după scheme, dacă a pricepe că rugby-ul nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
get-beget, coada vacii stilizat în franțuzește de biurocrația rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, îl chema Babă ră în moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré“ (5, 374). În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca în cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, „pe care țăranii îl numeau cu îndărătnicie Brezeanu, cum de altfel erau numiți strămoșii lui“ (1, 44). Evoluția numelui personajului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Moldova, care nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără să i se mai poată pretinde o conversație de salon Împănată cu vorbe franceze, sau măcar curat rusească, chiar și În moldoveneasca lui țărănească nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
get-beget, coada vacii stilizat În franțuzește de biurocrația rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, Îl chema Babă ră În moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré. În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca În cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, pe care țăranii Îl numeau cu Îndărătnicie Brezeanu, cum de altfel erau numiți strămoșii lui. Evoluția numelui personajului central al romanului este
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
atelierele din Bruxelles, Aliénor cultiva florile ce figurau drept modele de armonie cromatică. Acest criteriu al verității n-o împiedică să se îndrăgostească în taină de același Nicolas, artistul prea puțin agreat de precauții membrii ai familiei, mai ales când franțuzul se lasă prins în mrejele târfelor locale, lacome după străini. Geloasă și îndurerată, Aliénor are puterea să-l ierte când licornul o va ispiti să păcătuiască. Ea își va oferi inima și trupul de fecioară, lăsându-se subjugată de miracolul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1926), intriga romanescă se simplifică în favoarea notelor de drum și a descrierilor de peisaje, iar dialogurile capătă naturalețe. În 1925 U. iese din tiparele preocupărilor anterioare odată cu comedia într-un act Carte de bun trai, „o bluette, cum ar zice franțuzul”, dedicată în semn de prietenie și admirație lui Valjan. Din lămurirea preliminară reiese că nodul dramatic i-a fost sugerat de o schiță a tatălui său din Legende române (o indicație de regie situează acțiunea în iatacul boierului Costache, prefect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
pînă sub nas arcul fermoarului, în dinți mărunți, tot aur și verde, tot aur și verde! visul matein caragialesc, o radiografie a trecutului nu m-ar reține, călător grafic, a urmat traiectoria în materialul spre prezent, proza transsiberianului pentru un franțuz de la 1900 și proza via Roman, moduri de operare în povestea de-a gata, citită în oglinda-purtată-de-a-lungul-unui-drum pînă cade pe înțelesuri, în bobi pe nouă pe ascultare, căderea pe culori, pe lîngă verdele cu zimți de strălucire fularul cărămiziu pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
selecție din fluxul vorbirii, treci la mărturisiri, una dintre reacții, apartamentul vîndut pentru casa de la Holboca, toți vin la noi la grătar sîmbăta-duminica! la Sighișoara la noră, fata în Franța, el s-a ținut de capul ei, se mărită cu franțuzul, ora 10,00 Tîrgu Neamț, mai e și Iustina pe aici, tot la teatru, la Tîrgu Mureș, trage din țigară, cît e ea de slăbuță, presa două reviste în culorile voastre, una pentru Monica Gabor pe copertă, în cotidian evreii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mișcător deconspirați, sunteți cruțat de doamna dvs. de la tracasările cotidiene. Transmite-ți-i tot respectul meu și reveria melancolică asupra unui astfel de menaj care Întruchipează parcă frontispiciul binecunoscut al bătrânei reviste Familia a lui Iosif Vulcan, sau ceea ce numesc franțujii, cu trimitere la valorile morale ale vechii burghezii, la douceur du foyer. O femeie cu asemenea ascendențe ilustre are desigur, prin chiar educația de veche tradiție cultul valorilor spirituale, o fire personală generoasă completând zestrea necesară unei soții cu adevărat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu singură, ci cu un domn înalt, blond, bine făcut, care aducea mai mult a neamț decât a român. — De la țigani la nordici, trebuie să recunoști, domnișo- rule Cristian, că evoluăm, nu glumă. Dacă nu ne-o prinde dimineața cu franțuji sau Dumnezeu știe ce lorzi englezi, he-he, să-mi spui tu mie Cuțu. — Ei, acum că v-ați făcut damblalele și ne-am mai poto- lit și flămânzeala... — Nu pleacă nimeni nicăieri, ridică foarte hotărât Pribeagu degetul arătător. Domnișorule Cristian
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
zâmbește. — Ce cântăm ? întreabă pianistul. — Inimă pribeagă, îi șoptește Cristi. — Stolz să fie, îmi faceți semn când începem, da ? — Așa facem. — Hai, frumosule, cântă-ne ceva, nu sta acolo ca o piatră, se aude o voce tare din sală. — Hai, franțuzule, odată ! alta. — Hai, tăticule, bagă acolo, să dănțuim ! Ion Vasilescu privește distrat din spate toată faza. Cristi închide ochii și uită de toți și de toate. Nu mai e acolo, la Răcaru. E în camera lui din Brăila, cântând tot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să te îndrăgostești cel mai ușor. Un adevărat idol al scenei, cunoscut atât în țară, cât și în afara ei, cu un succes de invidiat, la care orice interpret visa. Un tip întotdeauna elegant, cu aspectul și stilul său de „amorez franțuz“, modest în ciuda faimei și a câștigurilor lui peste măsură, pe care le împărțea în jur cu prietenii, plin de entuziasm și viață, un adevărat iubitor al artei, indiferent care ar fi fost ea, omul de care micuța Rada nici nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
redundat câteva aspecte, dar a stârnit altele noi. Poate că un astfel de dialog nu e Întâmplător: ambii interlocutori sunt și iubitori, dar și slujbași ai unor pisici: Gabriela a unei birmaneze, eu al unui european, „de streașină“, cum spune franțuzul, unul care depășește bine pragul de 1%... Poate ne Încuscrim... iar răspunsul, peste microfonul dintre noi, al blondei Gabriela, e un miau... Cu siguranță am trăit, Într’o viață anterioară, În Egiptul În care, nu doar să nu iubești pisica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
voi. - Continui eu, Moti: prieten ne e și vaca - sfântă la indieni -, oaia - aceea cu „Miorița“ -, porcul - sfânt la celți... - Taci din gură. Ăștia vă sunt doar sclavi. De fapt, prietenia voastră, chiar cu calul pe care doar unii - precum franțujii - Îl și mănâncă, ori cu câinele - știu că nu ești chinez -, tot a sclavie miroase. Voi sunteți Întotdeuna stăpânul... Iar el, sclavul, indiferent de specie, e cel care vă e util. Iar un alt animal, care fie că vă concurează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biocâmpul tuturor din jur. Care, culmea, “lucrează“ taman În cel mai mai sărac energetic moment al anului, solstițiul. Ar trebui ca În acest moment să cauți compania unor excedentari. Ca mine. Sau ca vâscul, așa cum fac, Încă de pe vremea galilor, franțujii. Niște deficitari, aș spune eu, chiar dacă ei sunt atât de delicați cu mine numindu-mă „pisică de streașină“, nu maidaneză cum spuneți voi românii. Dar, așa maidanez cum sunt, eu sunt mai român ca tine. Fă ce-ți torc acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prunc: băgați În voi, iar amicul Cristi face din sarea brută un fel de nafură, sarea unei mări de odinioară, cu o compoziție cu totul deosebită, deci incompatibilă vremurilor de astăzi. Sunt tentată și să-i fericesc, de pildă pe franțuji ori italieni, aceia care Își extrag sarea din marea contemporană, compatibilă compozițional deci. Poate de asta Apusul, acela care n’a stat nicicând sub vreo veche mare, nebeneficiind deci de sarea acelor vremuri, a progresat, În acord cu evoluția lumii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iași... Pare-mi-se că e vorba de același areal, ca și la animalul de la Început, și-l botez: România Mare... A călători Înseamnă entropie, implicit moarte? Și Începe prin primul pas? Nu-mi rămâne decât să-l admir pe franțuz, pentru al său „a pleca Înseamnă a muri puțin“. 6 octombrie 2003, ora 12,38 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Terfelire Mărturisesc că nu sunt filoamerican și nici nu cad În extaz În fața lui. Dimpotrivă. Dar numai până la limita
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
perspectiva colecției EMINESCIANA Î n 1977, când a fost lansată, la Iași, (în colecția "Eminesciana" a Editurii "Junimea") cartea lui Alain Guillermou "Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu", s-a izbutit (cu greu!) să se obțină participarea directă a autorului. Franțuzul a înhățat opul (600 pagini) și, încă în mașina ce-l aducea de la gară, a început să caute un anume capitol. M-am făcut mic-mititel știam că nu-l va găsi. Toate argumentele și stăruințele editorilor n-au izbutit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id="(791, p. 68)"/>. Pentru Emil Cioran
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]