1,973 matches
-
Polirom. Era vorba despre Mi se spune capucin. Știam primul volum publicat la noi, cel din 1982, de la Junimea, tradus de Peianov, Un spectacol ratat. Îmi luase mințile. L-am citit, apoi, pe Harms, mai tîrziu, în traduceri nemțești și franțuzești. "Greu", i-am spus, banal. "Greu", mi-a răspuns, respectîndu-mi tonul. Apele curgeau pe noi. Am înțeles, înainte să mă topesc de tot de căldură și să mă evapor, că spiritul ludic și în doi peri al lui Emil Ionescu
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
Începe luna în care iubirea plutește în aer cu o super petrecere. Vineri, 1 februarie, Skye Club & Be X Posed (A special Greek Entertainment) vă invită să pătrundeți în lumea controversată a vietii de noapte franțuzești! “Voulez-vous danser avec nous?” Va fi o petrecere de neuitat într-o ambianța misterioasă și romantică! Încă de la intrarea în club veți fi întâmpinați de fete frumoase ce afișează un zâmbet larg, accesorii retro, mănuși, țigarete, mărgele, rochii diafane, muzica
Moulin Rouge @ Club Skye, 1 februarie [Corola-blog/BlogPost/94370_a_95662]
-
Voulez-vous danser avec nous?” Va fi o petrecere de neuitat într-o ambianța misterioasă și romantică! Încă de la intrarea în club veți fi întâmpinați de fete frumoase ce afișează un zâmbet larg, accesorii retro, mănuși, țigarete, mărgele, rochii diafane, muzica franțuzeasca, cancan, iar luminile te amețesc și sunteți complet cuceriți de atmosfera incendiară! On decks: Dj Spiros Ertsos Intrarea: 10 lei Dresscode: especially Moulin Rouge, jacket and ție will be appreciated Numai în Skye Club găsești cea mai bună petrecere grecească
Moulin Rouge @ Club Skye, 1 februarie [Corola-blog/BlogPost/94370_a_95662]
-
celor care doresc o alimentație echilibrată și gust autentic Nu de mult timp, în food court-ul din Palas Mall s-a deschis Bruno, o noua locație ce oferă clienților cu gusturi fine, delicioasele crepe din făină cu hrișca. Un produs franțuzesc numit și “clătite cu de toate” după cum le zic românii. Rețete speciale cu arome apetisante preparate chiar în fața clienților pofticioși. Locația se deosebește de la distanță prin modalitatea unică de amenajare care este imposibil de ratat în văzul celor care se
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
decembrie 2014, o nouă cafenea în zona Pieței Victoriei din București, după doi ani de experiență în Iași, acum și cei din capitală se pot bucura de produsele de patiserie artizanala, sandwishuri, prăjituri și multe altele, toate fiind cu specific franțuzesc.
La Folie si Vivo Fusion Street Food sunt primele branduri de acest tip pornite din Iasi si extinse si in Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/94571_a_95863]
-
pentru două persoane, gustare caldă cu ceafa de porc la grătar, ciuperci și brocolo pentru două persoane, Fel principal - frigărui de pui sau porc cu cartofi prăjiți și sos, la Deșert - Creme Brulee sau Tiramisu, alături de o sticlă de vin franțuzesc din partea casei. Restaurant Tago - situat pe Strada I.C. Brătianu nr.36, bl B1, parter (fosta cofetărie”Opera”); Informați își Rezervări la 0332 808 808 Vă așteaptă începând cu ora 19:00 la o seară romantică cu muzică live și fotografii
Ce poti face in IASI de Valentine's Day 2015 ? [Corola-blog/BlogPost/94756_a_96048]
-
OARBA A CONTEMPLARII Nu există decât un eveniment major în viața omului: convorbiri pe lângă absența vorbirii. Adio, voi, secretare care ați călărit dealurile de la Hollywood până când din mașinile voastre de descris oase nu a mai rămas niciun cuvânt cu accent franțuzesc, niciun blazon care să-ți amintească de copilărie. Lumina a devorat culoarea frunzelor, dar aproape de loc lacătele din inima ta. Vulgaritatea ne-a acoperit pe toți ca pe un sfârșit de poveste, ca o bătălie cu torțe. Iar cele trei
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
te iubesc, dar joacă în piesele tale de teatru ani în șir în posteritatea ta, te citesc și te recitesc, femei cochete pe care nu le-ai întîlnit se îndrăgostesc de tristețea ta cronică pe care o cunosc în traduceri franțuzești, englezești în biblioteci și în grădinile universităților americane, tinere emancipate îți parcurg jurnalul cu strîngere de inimă pentru potretele femeilor care defilau în viața ta. E vineri shabbat și seara se prelinge încet pe străzi, călduroasă Tu din București ai
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
placă cei din jur.Iguazu e o poreclă mai nouă, i-a pus-o într-o seară ploioasă Romero, pictorul, iubitul ei din Paris, pe vremea cînd abia se cunoșteau. Încercînd să convingă audiența, cam amețită mai mult de vinurile franțuzești și argentiniene decît de instalațiile aiurite ale lui Romero. Cu chestiile astea a și cucerit-o, Kiki se dădea în vînt după tot ce i se părea că exprimă idei noi. Și ecologie, și apărarea tuturor năpăstuiților din lume, și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
oriunde ar fi ajuns. Parisul ca un imens Parana. La Santiago de Chile ca și în Europa. Europa ca un imens Buenos Aires. Kiki ca o formidabilă cascadă a bucuriei de a trăi. Cine nu a văzut cascada Iguazu bea șampanie franțuzească degeaba. Cine nu a dansat tango în El Once se apropie de o femeie degeaba. Banii nu înseamnă nimic. Femeile știu asta, bărbații nu înțeleg și încep să-și dea jos pantalonii inutil. Trupul nu spune chiar totul. Nu e
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
mobil cu Ernesto care era un dobitoc, pentru că în loc să vină s-o aștepte la gară s-a dus să vadă meciul dintre Boca Juniors și Independente. Alea erau timpurile cînd lua lecții de desen și Don Antonio îi recita versuri franțuzești pe care ea nu le prea înțelegea, dar îi plăceau la nebunie. Toate astea au rămas undeva departe, acum Kiki e la Paris, în Europa și vrea să trăiască cum vrea ea. Sunt și momente mai dificile, de ce să nu
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
ar mai fi diferența dintre București și Paris? Că în percepția contemporanilor săi intră și componenta mitică pariziană se vede din faptul că, atunci cînd scriu despre el în jurnal, colegii săi o fac întrebuințînd reflex limba franceză sau sintagme franțuzești (pe care el însuși, probabil, le întrebuința reflex). Jeni Acterian scrie, la 16 august 1935 "Eugen est venu juste quand j'écrivais. Ar.șșavirț n'était pas a la maison, alors il est resté avec moi. Il a fait des
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
doua capitală a lumii românești nu mai trebuie demonstrate. Iar apoi, în les années folles (pînă și epocile sînt numite la noi în franceză) prin obsesia Proust - categoric una din trăsăturile distinctive ale intelectualului dintre războaie - prin avangardă, prin revistele franțuzești care se vindeau la librăriile bucureștene, prin cărțile în franceză și prin obsesia călătoriei la Paris, consemnată în mai toate jurnalele interbelicilor, Franța rămîne un soi de a doua patrie. Se pot da, fără exagerare, sute de exemple care să
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
muzeu de pictură impresionista care inițial fusese gară (d’Orsay) și o stație de metrou (Louvre-Rivoli) unde sunt expuse, în vitrine, sculpturi egiptene și măști mortuare ale faraonilor; * n-am văzut o singură reclamă stradală la detergenți; reclamele la filme franțuzești sunt cu mult mai numeroase decât cele la producțiile hollywoo- diene, iar tinerii (post’68-iști) nu suportă publicitatea („La Pub manipule!”) și vandalizează toate panourile din metrou; am citit chiar și o poezioara tampițică scrisă pe pereți: „Oubliez qui
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
să asuzi sub blănuri (vorba vine). Cei cîțiva bănuți lăsați după plac, dar obligatoriu, garderobierei erau singurul tarif de intrare. La Gaudeamus, unde anul acesta intrarea a fost liberă, ar fi trebuit să semeni cu eroul acela dintr-un roman franțuzesc de capă și spadă, scris cu prea mare viteză de Dumas însuși, dacă-mi amintesc bine, un personaj pozitiv cu cîte o sabie în fiecare mînă și un adversar în fiecare sabie, care, cu mîna rămasă, îl doboară pe al
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
fi putut ajunge în zece minute la Moscova și în șapte la Paris, gata să dejuneze cu marii săi prieteni, Chirac și Putin. Iar dacă în apropiata campanie electorală ar descinde la Pătârlagele, Cucuieți ori chiar la Oltenița din avionul franțuzesc cu cioc, vă dați seama ce efect ar avea asupra populației! Nu optzeci și șase la sută din voturi, ca în 1990, ci unanimitate! Asta așa, ca să vadă Europa ce țară hotărâtă suntem. Pentru că, în realitate putem mai mult. Putem
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
în fond, de ce să nu încerce marea cu degetul, dacă poporul continuă să-l dorească în fruntea bucatelor și-a flotilei aeriene? Că suntem republică ori gubernie, tot aia, câtă vreme trăim la nivelul metroului sovietic, și nu al avioanelor franțuzești. Și ce bine ar suna: „Guvernatorul Ion Iliescu preia în aplauzele întregii țări primul său mandat la palatul gubernial Cotrocensk”! Această simpă mișcare șahistă ne-ar scăpa de toate belelele, iar Adrian Năstase ar răsufla, în fine, ușurat că nu
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
cele peste trei sute de săli: peste 16000 de pânze, 600000 de gravuri, schițe și desene, 12000 de sculpturi, 250000 de obiecte de artă aplicată, peste un milion de monede și medalii. Denumirea, atât de improprie la prima vedere, provine din franțuzescul ermitage, ce desemna inițial locuința unui pustnic, a unui er(e)mit, așadar un loc de retragere, de recluziune. Ulterior, termenul a ajuns să denumească un mic palat izolat sau un pavilion retras din incinta unui parc sau a unui
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
emigrarea se reproduc în variante foarte asemănătoare și în Occident. Am amintit deja despre antisemitism și xenofobie. Dar chiar și "omul nou", una dintre aberațiile "clasice" ale utopiei comuniste are un corespondent în țările occidentale. O reclamă dintr-o revistă franțuzească, înfățișîndu-l pe Omul de Oțel în care se anunță că L"Avenir este déjá lá, îi oferă autoarei șansa unei inedite paralele între trecut și prezent, între visurile lui Stalin și realitatea occidentală de azi. Comentează Gabriela Melinescu: "Proslăveam același
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
comedie. Ciocu' mic sună bine, nu? Cei mai mulți (de ce să ne-ascundem?) nimeresc în sală fără să știe că titlul original al filmului nu este Shut Up!, ci Tais-Toi!. Aceasta este la noi soarta filmului european, și în special a filmului franțuzesc (vai, am reușit să devin patetică vorbind despre o comedie!). Și tot ce este mai detestat în cazul filmelor franțuzești - și-anume limba - e folosit din plin în Ciocu' mic. Și e folosit atât de bine! Filmul, în regia lui
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
al filmului nu este Shut Up!, ci Tais-Toi!. Aceasta este la noi soarta filmului european, și în special a filmului franțuzesc (vai, am reușit să devin patetică vorbind despre o comedie!). Și tot ce este mai detestat în cazul filmelor franțuzești - și-anume limba - e folosit din plin în Ciocu' mic. Și e folosit atât de bine! Filmul, în regia lui Francis Veber (Le Placard), avându-i în rolurile principale pe Jean Reno și Gérard Depardieu, aparține acelui soi de comedie
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
lui Tais-Toi! stă în replica bine și la timp rostită, și nu neapărat în acțiunea densă sau în răsturnările de situație (care, ce-i drept, se țin lanț). Dar cumparătorul de bilet la film, popcorn și Cola, alergic la film franțuzesc, nu va intra la Tais-Toi! decât din greșeală. Iar argumentele mele - deși sunt slabe șanse să fi ajuns la el - nu au făcut, oricum, decât să-l alunge cât colo de la casa de bilete. Ce-aș vrea să-i trag
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
corecta cunoaștere a acestor personalități. Deși la prima vedere "trecerea" de la o limbă la alta reprezintă doar o schimbare de haină lingvistică, "ființa" scriitorului rămînînd aceeași (nu s-a spus despre Panait Istrati că e... scriitor român în haină lingvistică franțuzească?), în realitate asemenea transferuri sînt mult mai complicate. Pentru scriitor limba nu este, lucru prea bine știut, un simplu instrument pe care-l poți înlocui fără probleme. Ea e coloana vertebrală a ființei sale spirituale; schimbarea limbii în care scriitorul
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
crescut în alt cocon decît cel în care îndeobște literatura noastră s-a desfășurat. Dar asta nu schimbă cu nimic așezarea problemei, și dl Iorga a făcut un lucru fără sens cînd a luptat împotriva influenței la noi a culturii franțuzești." De ce ar fi vorba de un lucru fără sens? Pentru că "o cultură poate da orientări și sfaturi, materiale și stimulente; nu creează, în tot cazul, oameni de geniu. întîmplător " grație cărui hazard chimic? -, Eminescu, care ținea de literatura nemțească, a
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
astfel din sfera "imitației proaste" a intrat, "cu toată hărnicia", într-o nouă categorie. în sfîrșit, ajungem la sintagmele incriminate. "Cultura noastră a evoluat, și-a desinat o figură și o stare, a devenit o colonie " o colonie a culturii franțuzești". Iată dar cum literatura română, cea cu care nu puțini se mîndresc, plini de convingere, e prezentată ca o biată colonie a literaturii franceze... Autorul încearcă să nuanțeze această condiție. "Atîrnăm de literatura franceză din pricina bilingvității noastre " cel puțin a
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]