120 matches
-
se pomenea de emisiunea lui McEnroe, și am folosit-o de atunci în nu mai știu câte articole. În plus, urmăresc show-ul lui McEnroe pe Eurosport și nici gând să se bage vreodată Big Mac în vreun astfel de franțuzism... Și totuși, un cunoscător de tenis m-a întrebat ieri: „Ai luat numele ăsta, Roiger, de la McEnroe? Că așa scrie în Republica!...”.
Marele vis al PSDragnea () [Corola-blog/BlogPost/339223_a_340552]
-
pentru Copii în musicalul „Coana Chirița” Coana Chirița, unul dintre cele mai populare personaje ale literaturii noastre, care a stârnit râsul generațiilor întregi de spectactori mari și mici, pe toate scenele din România poposește din nou, în luna mai, cu „franțuzismele” sale, pe scena Operei Comice pentru Copii. După ce de-a lungul timpului, personajul Coana Chirița a devenit sinonim cu interpretările de neuitat ale marilor actrițe Draga Olteanu - Matei sau Tamara Buciuceanu - Botez, de data aceasta moșiereasa grosolană, dar atât de
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
România), au avut primii inițiativa să te sărbătorească în august. E bine că le-am urmat exemplul să-ți aducem omagiul pe care-l meriți. Cu toate că... Atâția agramați te pocesc cu rumegușul lor, atâția snobi ți-au agățat la gât franțuzismele, englezismele și atâția „deștepți” îți murdăresc cristalinele înțelesuri, otrăvindu-ți limpezimea cu încâlcite englezisme, de ai ajuns o biată cerșetoare romglezită, sperietoare de grauri, că românul de rând nu te mai recunoaște și nu te mai înțelege. Să nu mă
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
era mai prejos, deși își făcea nenumărate reproșuri pentru ținuta nu tocmai potrivită escapadei. Murea de cald, avea senzația că transpirase râuri, nu alta! Norocul ei cu Solitarul, o antrena galant în tot felul de povești presărate din belșug cu franțuzisme. Patriarhul înainta sistematic, atent la tot ce era în jur, punctând vreo descoperire botanică ori entomologică prin vreo remarcă referitoare la asemănări cu membrii grupului lor. Papa și Babacul se pare că uitaseră de sfadă și erau iar în fruntea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE În perioada interbelică, limba română era „îmbunătățită” cu franțuzisme. Ca să demonstrezi că nu ești orișicine, trebuia să știi a încadra substantivele cu „le” și „sion”. După război, vremurile s-au schimbat. Oamenii nu mai era interesați de limba franceză. În școli, accentul se punea pe limba rusă. Nimeni însă
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre cuvintele lor ironizate de scriitorii contemporani lor au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse și intrate treptat, treptat în limbajul tuturor vorbitorilor. Cuvinte fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
barbarisme să devină neologisme , tocmai din cauza circulația lor frecvente, iar DEX-ul să fie nevoit să le acorde patalamaua de rigoare. Tot așa s-a întâmplat acum o sută și ceva de ani, când bonjuriștii ne-au agresat limba cu franțuzismele, din același snobism perpetuat până în zilele noastre. Ulterior, s-a umplut DEX-ul cu ele, făcând limba noastră mai „dulce” și mai „frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
răposat. Cei ce primesc aceste daruri sunt datori să spună "Dumnezeu să-l ierte" sau "Bogdaproste!" (cuvânt slav, încetățenit la noi, dar care în traducere înseamnă tot "Dumnezeu să-l ierte!") Aceste formule înlocuiesc pe cea obișnuită de "mulțumesc" ori franțuzismul "merci" care nu se folosesc în asemenea ocazii. Lumânările și darurile trebuie împărțite înainte de începerea slujbei, pentru a nu deranja și perturba desfășurarea rânduielii de înmormântare. • Unii credincioși atenționează persoanele însărcinate cu împărțirea și oferirea lumânărilor, adesea chiar în timpul slujbei
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
și-i fusese remarcat, chiar recompensat harul, cum, la finele anului al patrulea, avea o mapă bogată de lucrări, a dat la Arte Plastice, lămuri chestionatul. -Vezi că știi să spui zece cuvinte în șir fără să te fandosești cu franțuzisme?! îl șicană Papa pe Solitar, însă vocea i se pierdu sub intervenția Diplomatului: -Ce grozav! Să fii părinte și să ai două flori diferite! El, artist, tu, așa matematician! Mă refer la părinții tăi... -Fară falsă modestie, e ceva! aprobă
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
Urcai în mașină și demarai. -Seara bună, drăguțo! începuse Agripina. Fetele au ieșit la o promenadă prin Titan. Cantemiristele cunosc parcul doar din auzite. Lixandra cu sentimentul ei patriotic local s-a vrut ghid. -Bonsoir chérie! îi trimise răspuns Nicole. Franțuzismul o puse-n temă pe amică. Era clar! Era bine! Chiar veselă! Nu era cazul s-o iscodească despre Arthur ori de-ntâlnirea lui cu fata. De aceea recurse la o stratagemă: -Parcă tu pregătești vinetele pentru salată altfel decât
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
exprimarea înțesată de vocabule neogrecești). Ca autor dramatic, I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să îmbine o intrigă amoroasă și un conflict războinic. Momentele de exaltare romantică alternează
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare, F. știe să obțină efecte de o anume savoare. Jargonul împestrițat cu franțuzisme al celor două „prețioase ridicole” din mahalaua Bucureștilor, Elenca și Luxandra, anunță, prin nostima lui bizarerie, vorbirea fistichie a Chiriței lui Vasile Alecsandri. SCRIERI: Din ale lui Costache Facca, în I. Heliade-Rădulescu, Diverse, vol. V: Poezii inedite, București, 1860; Comodia
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
sunt prelucrări. Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde a fost un timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
part of the country, used to spend a considerable part of their lives in Paris. Among them, especially during the 19th century, francophilia manifested at times the naïve exaggeration and the excessive imitation that made it (under the name of franțuzism) the subject of literary, theatrical and journalistic satire in Romania. Romanian writers writing in French and living in France as well as Romanian artists, philosophers or scientists were numerous in the 20th century. One can think of Tristan Tzara, Marthe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
măsură, pe V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind din imitația de suprafață a Apusului. Dacă sunt luate în derâdere ifosele boierimii și limbajul ei împestrițat cu franțuzisme, nici apucăturile ilare ale burgheziei nu sunt trecute cu vederea. În fond, B. este un antibonjurist, un conservator, iritat și amuzat deopotrivă de metehnele prezentului, dar cu o vagă, dacă nu inexistentă, idee de progres. SCRIERI: O bună educație. Poezii
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
de dialog pe care am surprins-o, întîmplător, pe stradă. Ce-o fi vrut să spună franțuzoaica ? Și dacă are dreptate ? Dar în ce sens ? Sigur nu în sensul restrîns, extrem de peiorativ și eminamente moral cu care a intrat acest franțuzism în uzajul limbii noastre. Mult mai vechiul „a parveni”, din latinescul pervenire, era mai neutru, mai apropiat de „a ajunge”, „a reuși”. Poate că de aici trebuie începută „hermeneutica” acestui dialog. În orice caz, dacă înlăturăm adaosul excesiv de reprobabil din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
eventual, parvenise sau era pe cale să parvină. Și, dacă stăm să ne gîndim puțin, nici nu prea ar fi avut cum. Oricum, frenezia parvenirii fusese lansată, iar aceasta era un lucru firesc ! Cea mai vizibilă a fost, evident, categoria (alt franțuzism !) de nouveaux riches, a „burghe zilor gentilomi”, a celor „cu bani, dar fără cultură”. Poveste veche și mereu surprinzătoare. De la „cocalari” la „baroni” și „moguli”, ea a împînzit țara și a populat imaginarul colectiv. Unii dintre ei au început să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
adevăr, trecusem printr‑o repetiție a propriei mele morți. Dar la vremea aceea ne gândeam numai la moartea lui Ravelstein. - Toată greutatea e să Începi, mă stimula ea. Așa cum spunea Ravelstein, c'est le premier pas qui coűte. - Da. Un franțuzism pur Ravelstein, echivalent cu “Îmbuteliat - conform - prevederilor”, sau „sur papier timbré”, adică În perfectă ordine legală, sanctificat de stat. - Uite, vezi, - exact tonul glumeț În care spera el că ai să‑l prezinți. Lasă pe alții să‑i comenteze ideile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
hidoasă); Pag. 597: „Mila slăbește pe cel miluit și pe cel care milostivește”. În alt loc această pidosnicie: „Surplusul milosteniei vine de la Diavol”(pag. 549); Pretindea acest fanfaron că-i poliglot, știind, mai ales, limba franceză. Drept care, a abuzat de franțuzisme precum, „falacios, (a) fomenta, (a) perpetra, compars, comprador” etc., pe care Însă le a folosit greșit. Iar termenului „catilinar” (derivat din substantivul propriu Catilina) i-a dat cu totul alt sens decât cel consacrat. Cum să cunoască o limbă străină
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]