79 matches
-
o replică ajunsă faimoasă: „Număr greșit? Număr greșit? O să număr cu degetele.“ Orice comentariu e de prisos. Chiar dacă era un catolic get-beget cam din topor, Morarul nu a ignorat claxoanele democratice care asurzeau secolul. A simțit profund democrația, deși cuvântul franțuzit, dacă l-a auzit vreodată, l-o fi scârbit ad nauseam. Încă de la Început a pretins deplina independență a fiecărei litere. Iată două mostre ale formidabilului aragonez. Sunt, evident, versuri pe care gustul mort de oboseală al vremii noastre, insensibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de Eugen Ionescu, Samuel Beckett sau Harold Pinter sau pe stil rusesc, Daniil Harms. De exemplu, Așteptîndu-l pe Godot. Cum știm cu toții, în piesa lui Beckett, mult așteptatul Godot, un fel de Dumnezeu mai mic, minimalizat și familializat prin diminutivare franțuzită nu mai vine, dar Vladimir și Estragon îl așteaptă debitînd în acest răstimp tot felul, vorbind fără să comunice, fiind vorbiți de clișeele în libertate. Tot aștepți în filmul lui Haneke o intervenție, dacă nu divină, sub chipul Providenței, atunci
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și sângele onorează această țară. Și pe când acești cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranți, această plebe franțuzită, aceste lepădături ale pământului, această lepră a lumii și culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos și mai laș pe fața întregului univers face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții unei nații ai cărei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nevoie ca limba țăranului, fie el în România, fie în Ardeal, să fie pusă iar în scaunul de onoare ce i se cuvine, în locul în care o pusese cronicarii și biserica. În lupta pentru limbă și adevăr și contra jargoanelor franțuzite sau nemțite și a beției de cuvinte, d-sa a rămas învingător; autorii loviți de pana sa energică nu mai cutează a se întoarce la obiceiul lor de a înșira cuvinte nouă în loc de idei adevărate; limba, și împreună cu ea mintea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul sub o formă ori sub alta. Asta e cheia tuturor relelor și tuturor suferințelor, acesta cuvântul cu care se dezleagă cimilitura putrejunii sociale și politice din România. Posibilitatea dată unor nulități și unor parveniți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de Com. Nor. de Învățămînt a RASS Moldovenești, în a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: „Colectivul de avtori și-a pus ca țelь la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ai prestigiu (hmm!) și măreție (mai ușor dacă ai jilț aurit ) și... mă duc să înghit un calmant. Am revenit și închei această diatribă. Las la aprecierea Domniilor Voastre să alegeți înțelesul cuvîntului demnitar cum doriți. Reamintesc riscul ca alegînd înțelesul franțuzit, adică cel din DEI, să căutați demnitari mult și bine prin alte țări și odată aduși aici se vor adapta locului și vor fi după chipul și asemănarea noastră. Nu-i așa că cel mai simplu este să tipărim alt DEI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
consemnări au fost preluate de Călinescu în întregime, altele, parțial. Nu puțini sunt autorii care pur și simplu le ignoră. Iată, de pildă, tezaurul de informații reprezentat de cărțile lui Rudolf Șuțu (el își scrie numele "Suțu", probabil din pricina ortografierii franțuzite "Suotzou"); cele două volume din "Iașii de odinioară" (1923, 1928) nu s-a învrednicit nimeni să le reediteze, iar cercetarea lor este permisă doar în regim de sală la Biblioteca Universitară, așa că au rămas necunoscute marelui public. Nu-i o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică și revoluționară”4; Baronzi făcuse dovada „unei modernități destul de curajoase”5 prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era „un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești”6, notabil fiind la el „realismul intelectual”. Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
modern, efect al formidabilului efort de civilizare a principatelor coordonat, după Pacea de la Adrianopol, de contele Pavel Dimitrievici Kiseliov. Comandant al misiunii militare țariste care a administrat Țara Românească și Președinte plenipotențiar al Divanurilor celor două principate, Pavel Kiseleff, cum franțuzit i-a rămas numele pentru a ne reaminti că limba și cultura franceză au fost atunci aduse în principate de ofițerii armatei țariste, a schimbat macazul istoriei noastre politice și culturale, îndreptându-ne spre Occidentul civilizat. Pavel Kiseleff a adunat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Clasă! Un lucru foarte frumos a fost că nu a avut nimic împotrivă ca eu să mă duc și la Maestrul Constantin Stroescu. Îl cunoscuse pe bunicul, era prieten cu tata... A fost unul dintre primii Pelléas, foarte fin, foarte franțuzit... Mă duceam la dumnealui tot pentru șlefuirea mea, mai ales în lied. Era foarte plastic în explicații. Ca să mă întorc la Toulouse, atunci, n-am avut timp să văd nimic. Dacă te uiți la pozele mele din perioada aia, parcă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
S-ar fi pronunțat de altfel "Vizanț", cum zice neștiutor Sion, "de la Vizantia din Constantinopol"... Revenind la eroul nostru, e clar că tot caracterul lui se resimte de apartenența la acea boierime română, corcită sau nu cu greci, dar profund franțuzită, de la începutul veacului al XIX-lea încoace. Dragostea lui de Franța e evidentă, ca și abundentele lui lecturi din literatura franceză; și chiar întâmplarea mai extraordinară că a apucat să cunoască câțiva ași ai aviației franceze de vânătoare, ca René
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase "o mică liră și filantropică și revoluționară" ; Baronzi făcuse dovada "unei modernități destul de curajoase" prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era "un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești" , notabil fiind la el "realismul intelectual". Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare estetizantă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
boierilor români, ci a poporului moldovean” (recunoaștere tacită că în Basarabia se vorbea românește și se dorea crearea unei noi limbi?). Ca urmare, în 1940, Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice avea ca principală misiune curățirea limbii moldovenești de cuvintele românești franțuzite, „neînțelese de norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai ales, că rezistența adevărată a fost îndreptată și se îndreaptă mereu împotriva unui sistem și a unei ideologii și ea nu se reduce la vechiul, tradiționalul obicei: scoală-te tu, să mă pun eu. Sau cum ar spune un franțuzit director de revistă. 2. Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R. Dezgust, consternare, indignare și revoltă. Aceasta este reacțiunea oricărui scriitor român care a simțit din plin și pe pielea sa instaurarea regimului comunist din România la reînființarea p.c.r.-ului. Nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oferă o pistă reală de dezvoltare a „conflictului”. Se întoarce la ai lui, mulțumit, totuși, că ne-a făcut să plecăm. Ieșim din metrou, după ce schimbăm un tren la stația Cluny/La Sorbonne. Mergem, încercând să uităm „litigiul” cu marocano-sirianul franțuzit, pe bulevardul Saint Michel - un loc liniștit, burghez, în mare contrast cu vacarmul proletaro-rockist din Piața Bastiliei. Ce să mai comentezi? Lucruri în general știute. Exemplare umane ca individul întâlnit în piață ajung bine-mersi în Franța, obțin ușor cetățenia franceză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Am aflat nu peste mult că fiecare dintre ei aveau dosare nimicitoare și că majoritatea au ajuns în Deltă mai mult siliți decât din proprie voință. Unul era Ing. Sergiu Hartia, fiul fostului proprietar al firmei Astra, om cult, fin, franțuzit, dar dărâmat moral. Altul era Ing. Nae Rainu, fiul patronului fabricii de becuri de la Fieni, om de mare cultură, cu ochi mari albaștri umbriți de sprâncene mari stufoase, și care povestea cu o voce caldă, cuceritoare, lucruri minunate despre întâlnirile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Îi atrăgea În casa ei fie cu ceva gologani de tutun, fie cântându-le la pian aproape goală și primind, În loc de aplauze, câteva lovituri de stilet În spinarea ei rotundă și grasă. Parcă-i o vacă măcelărită, spunea râzând băiatul franțuzit al generalului, la confruntarea cu cadavrul. Dar mult mai instructive decât amă nuntele crimei sau moti vele ei, adică mai semnificative pentru ce Însemna un băiat de liceu tânăr, de familie și de lume aleasă de acum cincizeci de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apucaseră oamenii de la 1500 (adică la slavo-bulgarism): cărți; în limba română; tipărite 1. Ar trebui să se ridice, mai cu seamă, împotriva școalei istorice moldovenești, reprezentată prin Miron Costin, un "polonizat", și prin ceilalți, după cum cei de la 1848 au fost "franțuziți"; împotriva lui Șincai și Maior, care au încetățenit pe de-a-ntregul o cultură străină în capetele românești, căci și autorul Catehismului luteran de la 1544, și Miron Costin, și Maior sunt - istoricește și filozoficește - predecesorii acelei generații de la 1848 - Kogălniceanu, Brătianu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
radicali". Eminescu denumește și el curente lingvistice cu termeni politici. Vezi mai departe capitolul consacrat lui. Și de aceea "liberalii" în politică au fost și "liberali", cum zice C. Negruzzi, sau "radicali", cum zice Asachi și Eliade, în limbă: latiniști, franțuziți: "Dacă-i vorba pe schimbare, pe înnoire, să schimbăm, să înnoim, să ștergem trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
procedeul copilăros. Iorgu se întoarce acasă și scandalizează pe toți invitații lui Enache prin manierele sale, prin disprețul său și prin franțuzismul său contractat la Sadagura. Găsește o singură ființă care-l "pricepe", pe Gahița Rosmarinovici, o văduvă bătrână, pretențioasă, franțuzită, o "précieuse ridicule", în genul Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
legate cu mentalitatea omului, cu apucăturile sale, cu modul său de a se comporta cu împrejurările. Acel care disprețuia starea din acea vreme și voia să reformeze totul trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile, primele primitoare de civiliza-ție, o românească franțuzită. Am văzut pe Iorgu, pe Clevetici, pe Răzvrătescu, pe Galuscus, pe Gahița
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dovedi lui Mérimée că "energia sălbatică" cuprinsă în vorbele "arde-mă pe cărbuni; eu voi muri fără a spune numele iubitului meu" nu e a lui Pușkin, cum credea scriitorul francez, ci dintr-un cântec popular romînesc 1 . Acest boier franțuzit a iubit mult produsele spiritului și imaginației populare. Țăranul, în scrierile sale, formează orizontul albastru, pe care se profilează tipurile grotești ale clasei de sus. Nu e vorbă, și albastrul orizontului, și grotescul tipurilor sunt exagerate, și de cele mai multe ori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la "15/27 Răpciune", în care Nae Ipingescu citește "Republica și Reacțiunea sau Venitorile și Trecutul" și în care e vorba de "a mânca de la datoriile etc." - nu vedeți aici pe liberalul, pe "roșul" "pașoptist", cu limbajul lui latinist și franțuzit, împotriva căruia a luptat școala critică? Dar versurile lui Rică Venturiano adresate Ziței! Nu vedeți pe poetul netalentat și ridicol, răsărit în urma introducerii stângace a culturii apusene, pe poetul împotriva căruia a luptat atât dl Maiorescu! Dar Zița, cu limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bun e Rosetti, bun e la gazetă, bun pentru propagandă, dar la alegeri nu e bun; la alegeri e mai bun Vernescu. De ce nu era bun Rosetti, și de ce era mai bun Vernescu? Fiindcă Rosetti trecea drept un revoluționar zvăpăiat, franțuzit și cu idei nepotrivite pentru țara românească, pe când Vernescu era un liberal moderat, așezat și mai ales om cu o avere însemnată. anul 1876 287 24. Cum am mai amintit, răscoala din Bosnia și Herțegovina izbucnise în vara anului 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]