58,766 matches
-
Lothair, vol. 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1870. DOBRINESCU, Valeriu Florin, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992. DOBRINESCU, Valeriu Florin, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010). ELIADE, Pompiliu, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural Român, București, 2006. FLEVA, N., Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele din 22 și 23 februarie a Adunării Deputaților, București, Tipografia "Voința Națională", 1893. FOTIUS
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
considera mai întâi, cetățeni al țării respective sau musulmani, 81% dintre musulmanii britanici, 69% dintre cei spanioli, 66% dintre cei germani și 46% dintre cei francezi au răspuns că se consideră în primul rând musulmani, nu britanici, spanioli, germani sau francezi. Spre comparație, același răspuns a fost dat de 87% în Pakistan, 71% în Nigeria, 67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Turcia și 36% în Indonezia. Remarcam că identitatea religioasă este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaștere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă narativa: definirea sistematică a temei, tratarea substanței ei în maniera diacronica, apoi selectarea unor zone de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Duminică, la ora 1900, la Teatrul Foarte Mic, Oana Pellea și Mihai Gruia joacă spectacolul lor extraordinar, Mă tot duc, în limba franceză. L-am vazut de 5 sau 6 ori deja în limba română și tot sunt tentat să trag o fugă duminică să văd cum sună și-n franceză. E o reprezentație oarecum privată, dacă vreți bilete scrieți pe stanciu at
Je m’en vais by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82864_a_84189]
-
de ce?’ și ‘ce caut eu aici? în loc să fac altceva’ așa că, în continuare, mult strâns din dinți și răbdare... Mie mi-a plăcut mult în facultate, majoritatea cursurilor erau interesante, chiar și cele care dpdv practic sunt inutile gen latină sau franceză veche (interesant să vezi schimbările treptate dintr-o limba în altă până nu mai seamănă deloc). Experiență ta seamănă însă mai degrabă cu un exercițiu de “ascultare” monastica și de răbdare. Chiar nu e nimic interesant la cursuri? Sau te
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
care o au despre ei, de unde și așteptările prea mari (uneori nejustificate) pe care le au. Românii, constat, se așteaptă că nemții să fie un popor curat și disciplinat, englezii cultivați, bine educați și cu un excelent simt al umorului, francezii amanți perfecți, italienii mafioți etc., etc. Puși în fața realității, posesorii acestor stereotipuri și așteptări reacționează negativ: Vai ce mizerie e în Germania, vai ce neamuri proaste sunt englezii ș.a.m.d. Mai rău, niște replici mai mult sau mai putin
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
marxismul e bun și generos”! Am văzut afișul...ai greșit decadă...nu-i prima gafă...nici ultima...dar întrebarea e: what’s your point? Mai erau niște afișe franțuzești contemporane cu Hitler țipând “Je veux la paix” și niște puștani francezi vreo trențe annees plus tard care vroiau să fie comuniști în plin capitalism feroce. Șo what? E trendy să ai blog, nu-i așa, pushtiulica? Trenty ...Wow! ce-au ajuns,oare, hippie-iotii?!Niște”American Beauty”! Wait the coming up age
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
tale de exprimare, atunci când “riști” să te transformi într-un soi de portavoce, indiferent cărei generații îi aparții. Și francezii se chinuiau să deslușească dacă Napoleon a fost un geniu sau un criminal care a distrus floarea tinerimii și barbatimii franceze în campania din Rusia. Dar nu cred că l-ar muta niciunul din Domul Invalizilor, iar în fața mormântului Împăratului, chiar și cei mai aprigi critici, ar avea în suflet doar mândria că Napoleon a fost de-al lor. Mă rog
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
de genul “uite ba...alt handicapat”. Nu știu dacă omul avea dreptate, (nu te cunosc), dar comentariul tău legat de închiderea unei străzi și grijă față de șoferul român mi se pare înduioșătoare. Te înțeleg.. Am avut aceleași sentimente față de șoferul francez care “suferă” când cel mai mare bulevard din Paris este închis la trecerea caravanei marelui eveniment care se numeste Turul Franței. Îi vedeam plângând pe marginea drumului, lacrimi grele de durere pentru că nu își puteau utiliza mașinile. Am fost alături de
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
Cărțile erau aranjate într-o dezordine atent studiată, secțiunile nu erau clar delimitate și fiecare “trecea” în cealaltă prin câteva titluri strecurate “accidental” între ele. Librarul ignorase cu bună știință barieră de limbă: una lângă alta, conviețuiau volume în iataliana, franceza sau engleză. Între cărți și printre cărți, mici obiecte, ca un despre preocuparea librăriei nu pentru cartea în sine, ci pentru cartea ca obiect. Deja din prima încăpere, senzația de librarie-muzeu-instalatie se strecura în aer, insidioasa că umezeală venețiana. Librarul
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
buza canalului dădea o perspectivă lichidă întregii scenografii. Într-o cadă de baie se lăfăiau suprarealist o colecție de BD-uri și cărți pentru copii. În spatele unui covor persan, probabil o moștenire de la străbunul Alladin, colecția de pornache în limba franceză. Un deliciu. Când m-am întors în încăperea din față și am dat peste a doua pisică torcând indiferență în fața casei de marcat, nimic nu mi se mai părea strident. Intrasem cu totul în atmosferă îmbietoare de decadenta livresca și
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
a venit ție cheful să borăști în chiuvetă. Poate la d-l Tăriceanu acasă așa se procedează. Dar la noi acasă, în București, nu mi se pare civilizat. Acum un an, scriam în Dilemă Veche”, incitat de discursul noului ambasador francez, ca francofonia nu e o boală. M-am înșelat amarnic. La București, francofonia s-a transformat într-o adevărată ciupercă. Și nu-mi închipui nici un moment că de vină ar fi francezii. Cei care au facut dintr-o reuniune internațională
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
vând imaginea unei organizației sobre și profesioniste. O altă prietena are meteahna că, atunci când în conversație se ivește numele unei persoane teribil de antipatice, să întrerupă fără drept de apel vorbitorul, pentru a perora o suită de trivialități în limba franceză, mereu aceleași, mereu pe un ton țipător, mereu cu un accent îndoielnic. Cei obișnuiți cu tirada, o ignoră amuzați. Pentru ceilalți, spectacolul e prea dezarmant ca să poată reacționa. Așa că ne ținem firea și unii și alții. La sfarsitul episodului, vorbitorul
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
cîștigat două premii Nobel. Nu știu cît de credibilă e informația după care cineva i-a măsurat la începutul secolului trecut IQ-ul d-nei Curie, dar știu ce tzeapa a luat savanta poloneză cînd n-a fost primită în Academia Franceză, cu Nobel-urile ei cu tot. Și cam știu și ce tzeapa va continua să ia bulgăroaica la următorul ei interviu pe motiv de supradoză de master-uri. hi, nici io nu-mi poci găsi de lucru în România, desi
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
culturalibre.ro ... nu prea mai ai timp ! bafta . te urmăresc! multă bafta în continuare Salut ! Pot să te întreb de ce ai numit emisiunea Cultură Libre ? Te-ai gîndit cumva la Free Culture - http://www.free-culture.cc/ tradusă aproape similar în franceză http://fr.wikisource.org/wiki/Culture Libre ? Mersi
Cultura libre: o parte muzica, trei parti dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83074_a_84399]
-
de holeră și revoltele populare, care nu puteau fi controlate decât cu ajutorul unor bulevarde suficient de largi pentru a permite mișcări de artilerie. Acestea erau datele de tema, deci. Rezultatul a fost, însă, unul impecabil pentru că, în acela moment, arhitectura franceză era deja o instituție care funcționa vizual că un ceasornic sau, mai bine zis, după reguli lingvistice codificate milimetric. De sus în jos, școala de beaux-arts produsese deja îndreptare de ortografie vizuală, reguli de compoziție care cenzurau din start orice
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
Germania și la Paris, în care pregătise ceea ce urma să fie cartea sa despre Literatura epocii baroce în Franța, teza de doctorat din 1953. Pasiunea pentru arta și literatura barocului se va concretiza, apoi, și în importanta Antologie a poeziei franceze baroce, tipărită în 1961, și va rămânea vie pîna la sfârșitul vieții, când învățatul cercetător aruncă "un dernier regard sur le baroque" (1998), rezumând un parcurs și nuanțînd puncte de vedere care au făcut carieră în domeniu. Opera lui Jean
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
la nivelul calității îngrijite a sunetului. Concerte de un special interes au marcat deschiderea stagiunii Formațiilor Muzicale ale Radiodifuziunii; această deschidere coincide cu preambulul festivităților muzicale internaționale prilejuite de bicentenarul nașterii celui care a fost geniul rebel, nonconformist, al muzicii franceze, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, anume compozitorul Hector Berlioz. Impresionantă este forța imagistică a Simfoniei dramatice "Romeo și Julieta", lucrare vocal simfonică destinată soliștilor, corului, orchestrei, lucrare audiată la noi, de această dată, grație spijinului oferit de
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea, anume compozitorul Hector Berlioz. Impresionantă este forța imagistică a Simfoniei dramatice "Romeo și Julieta", lucrare vocal simfonică destinată soliștilor, corului, orchestrei, lucrare audiată la noi, de această dată, grație spijinului oferit de Institutul Francez la București; tentația configurării plastice a imaginilor a fost covârșitoare în cazul lui Berlioz. În cazul concertului nostru, efortul readucerii în prim plan a valorilor muzicale poetice ale muzicii a fost impresionant. Îl datorăm unor muzicieni al căror profesionalism s-
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
Îl datorăm unor muzicieni al căror profesionalism s-a întâlnit sub semnul acestei puternice personalități care a deschis epoca modernismului în veacul cel romantic al muzicii. Mă refer la înalta știință a declamației intonate, la luminarea subtilă a valorilor limbii franceze cântate, aspecte probate și de această dată de către baritonul Eduard Tumagian, apoi la știința configurării în orchestră a acelei sugestive plastici timbrale pe care o întâlnim la dirijorul francez Cyril Diederich - un abil și deloc spectaculos dar eficient ordonator al
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
înalta știință a declamației intonate, la luminarea subtilă a valorilor limbii franceze cântate, aspecte probate și de această dată de către baritonul Eduard Tumagian, apoi la știința configurării în orchestră a acelei sugestive plastici timbrale pe care o întâlnim la dirijorul francez Cyril Diederich - un abil și deloc spectaculos dar eficient ordonator al marilor spații ale discursului vocal simfonic. Mă refer la prestația impresionantă sub aspectul valorificării transparențelor timbrale probate de Corul Radio condus de maestrul Dan Mihai Goia, mă refer la
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
momente ale debutului de stagiune la București? Un ciclu de concerte lecție dedicate celor mai mici ascultători; succesul primului moment susținut de maestrul Ilarion Ionescu Galați este mai mult decât promițător. Continuă - în cazul Formațiilor Muzicale Radio - colaborarea cu Institul Francez din București, lăcaș de cultură dinamic, puternic implicat în viața artistică, inclusiv cea muzicală, a capitalei. Nu poate fi trecută cu vederea participarea Orchestrei Naționale Radio, săptămânile trecute, la Târgu Mureș, în concertul de închidere a Festivalului dedicat memoriei celui
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
a fost Constantin Silvestri. În sfârșit, la Opera bucureșteană opera "Werther" de Massenet a fost prezentată în versiune de concert... lipsa fondurilor necesare montării, lipsa unor soliști ai teatrului permanent angajați, soliști utili acestei partituri... dorința firească privind lărgirea repertoriului francez a determinat adoptarea acestei soluții limită, soluție care dă satisfacție unui important număr al melomanilor bucureșteni ai genului. Este, în adevăr una dintre cele mai complexe partituri ale muzicii franceze de sfârșit de secol XIX. Revelația serii? A adus-o
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
angajați, soliști utili acestei partituri... dorința firească privind lărgirea repertoriului francez a determinat adoptarea acestei soluții limită, soluție care dă satisfacție unui important număr al melomanilor bucureșteni ai genului. Este, în adevăr una dintre cele mai complexe partituri ale muzicii franceze de sfârșit de secol XIX. Revelația serii? A adus-o cuplul protagoniștilor, mezzo-soprana Oana Andra și tenorul Keith Ikaia-Purdy, de asemenea colectivul simfonic al orchestrei operei, ansamblu condus de această dată de tânărul dirijor Cristian Oroșanu. În adevăr, tânăra generație
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
țară comunistă, fascistă, islamică ori de alt gen. Dureri general-umane. Pentru sfâșietorul sentiment de disperare voioasă, singurătate și detașare pe care îl transmite, cartea își merită premiile: Marele Premiu European al Francofoniei și Premiul Wiso. Precum și cronicile favorabile din presa franceză. Ce ar justifica totuși ideea că e o carte proastă? Poate procedeele naratologice elementare, stereotipa alternare de persoane I și III, acel Stern narator? Posibil. Sau, oare, pentru insuficientul roman politic, pentru istoria trecând pe deasupra epicii? Ei bine, cred că
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]