318 matches
-
fel de balsam cu care ne putem vindeca de multele rele care ne înconjoară, iar Francisca Stoleru este magul generos care ni-l oferă doar pentru că ne iubește. Mulțumesc, Francisca! ---------------------------------- Mihai BATOG-BUJENIȚĂ 14 iulie 2014 Iași Referință Bibliografică: Mihai BATOG-BUJENIȚĂ - FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
persoane din lumea academică românească, israeliană, europeană, primul fiind academicianul Alexandru Zub. Redactorilor vechi, profesorii universitari Silviu Sanie (redactor șef) și Dumitru Vitcu (redactor șef adjunct), li s-au alăturat doi cercetători tineri, secretari de redacție: doctorii Iulian Moga și Francisca Solomon. Ținuta academică de cercetare istorică, nivelul înalt al studiilor publicate în limbile română, engleză, franceză, germană - nu numai că s-a menținut, dar s-a și îmbunătățit. Remarcăm prezența unor rezumate în limba engleză la majoritatea articolelor în limba
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT În urmă cu puțin timp am avut fericitul prilej de a citi o carte care m-a pus pe gânduri. Este vorba despre volumul Karin, mon amour, a cunoscutei scriitoare Francisca Stoleru prefațat de criticul Ioan Holban din Iași. Cartea mi-a fost dăruită cu acea generozitate specifică sufletelor mari însă ar fi nedrept să nu o amintesc aici și pe minunata Liana Saxon-Horodi cea care a făcut posibilă „întâlnirea” noastră
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
poate la fel de multe ca și de la înțeleptele lor abordări ale unor situații conflictuale în care noi bărbații am avea tendința de a strica totul, devenind agresivi. Desigur cartea ar deveni cumva dezechilibrată dacă în poveste nu ar exista și bărbați. Francisca Stoleru nu cade într-o capcană de tip excesiv feminist ci așează cu multă înțelepciune în dreptul fiecărei femei și un bărbat. Cu relațiile firești dintre un bărbat și o femeie mergând de la iubire, tandrețe și extaz, la disperare, tristețe sau
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
ne-am lua numai după aparențe sau dacă am citi superficial această carte am rămâne doar cu senzația că am citit o carte agreabilă, bine scrisă, în care, până la urmă, lucrurile se termină cu bine. Da, dar așa cum am spus, Francisca Stoleru este o scriitoare cu o personalitate puternică, reliefată de un stil autentic, având un tip de scriere care, departe de a fi facil, ridică probleme tulburătoare de o dureroasă actualitate și importanță. Dacă am reduce carte la numai o
O CARTE CARE AR TREBUI SĂ NE DEA DE GÂNDIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343877_a_345206]
-
Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Madeleine Davidsohn Floare de nisip (Poeme) Editura 24 ore, Iași, 2015 Madeleine Davidsohn este una dintre cele mai cunoscute scriitoare de limbă română din Israel. Animatoare - împreună cu Biti Caragiale și Francisca Stoleru - a Cercului Cultural din Haifa, scriitoarea este prezentă constant pe piața literară din Israel și România, cu volume de poezie și proză, care se bucură de o frumoasă receptare critică. Autoare complexă, Madeleine Davidsohn parcurge modalități diverse, de la poezia
POEZIE: NELINIŞTE ŞI MÂNGĂIERE de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346964_a_348293]
-
fiind posesoarea unei voci cultivate de soprană lirică, cu triluri minunate de privighetoare); Alina Dragomir - Premiul I (instructor la Școala de Artă Populară, Constanța) cu piesa „Nu-mi ucide sufletul” care aparține maestrului Jolth Kerestely, text Roxana Popescu; Andreea Petricean Francisca - Premiul II, a excelat în acute de mare virtuozitate interpretând o piesă de mare dificultate „I Will Always Love You” a regretatei Whitney Houston, compozitor și textier Dolly Parton. La Secțiunea „Muzică populară” am avut prilejul să admir tinere talente
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
impună chiar și în cadrul lucrărilor celei de-a treia conferințe pe țară a Uniunii Scriitorilor, din 22-23 februarie 1965, la care a fost eliberat din funcție Mihail Beniuc. Eugen Simion scrie despre E. Lovinescu și Marin Sorescu, Lucian Raicu despre Francisca, primul roman al lui Nicolae Breban. În scopul recuperării literaturii ostracizate timp de decenii, numere întregi sunt închinate memoriei ori operei unor creatori precum G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Al. Macedonski, Liviu Rebreanu. Tot acum Ov.S. Crohmălniceanu recenzează Titanul
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
la răstimpuri nu dezminte de obicei regula tendențiozității partinice, deși efectele acesteia sunt atenuate sau chiar anulate uneori de consistența narativă, problematică sau descriptiv-lirică a scrierilor. Apar, între altele, fragmente din romanele Lisaveta de Mihail Sadoveanu, Risipitorii de Marin Preda, Francisca de Nicolae Breban, Ce mult te-am iubit de Zaharia Stancu, Biografii contemporane de Petru Dumitriu, Cordovanii de Ion Lăncrănjan, Cu amândouă mâinile de Dumitru Mircea, Satul uitat de Eusebiu Camilar, povestiri de Cezar Petrescu (În satul lui Ion Săracu
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Slușanschi); Georges Charachidzé, Prometeu sau Caucazul, București, 1988 (în colaborare cu Barbu Slușanschi); Pierre Grimal, Seneca sau Conștiința Imperiului, îngr. și pref. trad., București, 1992 (în colaborare cu Barbu Slușanschi); Georges Dumézil, Mit și epopee, București, 1993 (în colaborare cu Francisca Băltăceanu și Gabriela Creția); Homer, Odiseea, îngr. și postfața trad., București, 1997, Iliada, îngr. și postfața trad., București, 1998; Dicționar enciclopedic al Bibliei, București, 1999; Vergiliu, Eneida, introd. trad., București, 2000. Ediții: Dimitrie Cantemir, Incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, pref.
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
1980), iar C. Săndulescu despre Cicero și Homer (1970). Și operei lui Plaut îi sunt dedicate câteva studii: Valoarea și funcțiile elementului narativ în comedia plautiană de Nicolae-Șerban Tanașoca (1962), Vocabularul parodiilor plautiene ca document al stilurilor parodiate de Maria Francisca Băltăceanu (1966), Structuri metaforice și univers saturnalic în comedia lui Plautus de Traian Diaconescu (1980), Structura dramatică a comediei plautiene de Doina Filimon (1983). Contribuții privitoare la Vergiliu publică Gh. Guțu (Privire asupra cărții a II-a a „Eneidei”, 1962
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
, Florian (3.III.1925, Timișoara - 6.V.1997, București), teatrolog și traducător. Este fiul Anittei Francisca Maria (n. Brusaco) și al lui Iulian Potra, licențiat în științe economice și sociale. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, trecându-și bacalaureatul în 1943. Face apoi studii la Universitatea „La Sapienza” din Roma, unde obține licența în litere magna
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
str. Wilson 15. 3354. Guechoff I. E. (moștenitori), 20 apartamente, București, str. 30 Decembrie 48-50, calea Moșilor 82. Brăila, str. Republicii 1. Galați, str. Republicii 90. 3355. Giani Grigore, 2 apartamente, București, str. Salcacilor 10, str. Batiștei 24 A. 3356. Giotta Francisca și Natalia, 2 apartamente, București, str. Alex. Sahia 17. 3357. Georgescu Costică, 13 apartamente, București, str. Icoanei 32; str. Icoanei 4; Constandinache Coracas 4. 3358. Gomoiu Victor, 5 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 88, 86. 3359. Grumberg Născu (Natan), 2
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Păscu Dan și Victoria, 1 apartament, Dobroiesti (Snagov) Ilfov 5757. Prifer Mosez, 6 apartamente, București str. Vistierilor 1 5758. Popescu Elenă, 4 apartamente, București str. Edgar Quinet 5 5759. Popescu Elenă, 6 apartamente, București str. Dr. Staicovici 23 5760. Pop Francisca, 2 apartamente, București Bd. 6 Martie 1 5761. Puiu Adela, 7 apartamente, București str. Isvor 2 5762. Petrescu Gh. Ion, 11 apartamente, București calea Rahovei 345 5763. Prijoreanu Gh., 10 apartamente, București Bd. Ț. Vladimirescu 6 5764. Pfeifer Camelia, 13
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7415. Sandu Nicolae, 34 apartamente, București, Splaiul Independenței 71-73, str. Popa Tatu 78, B-dul Republicii 72. Tulcea, str. Babadag 45, 7; str. 23 August 57, 70, 74 7416. Stancioiu I. Ion, 6 apartamente, București, str. Mitrop. Nifon 24. 7417. Suciu Francisca, 3 apartamente, București, str. N. Filipescu 47. 7418. Stainberg Sol. și Solomon David și Midea, 13 apartamente, București, calea Șerban Vodă 158, str. Antim 10. 7419. Schachman Iulia Aronea, 5 apartamente, București, B-dul Gh. Coșbuc 31; str. Mendelejev 14. 7420
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Floreasca 4 162. Socfrez Moag și Vera Florescu, 7 apartamente, București, str. calea Victoriei 155 163. Stănescu C-tin și Vili, 3 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 123 164. Schmidt Râul, 1 apartament, București, b-dul Ardealului 37 165. Solomon și Francisca Stain, 14 apartamente, București, str. Văcărești 160, 162 166. Smukler Aron, 5 apartamente, București calea Rahovei 8 167. Savinescu Eugen, 6 apartamente, București, str. Horei 19 168. Stoian Eugen, 2 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 6 169. Al. Alexandrini, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ale Comitetului Central, în frunte cu: Ana Pauker, Constanța Crăciun, Dr. Florica Bagdasar, Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu, Coralia Călin, ing. Alexandra Sidorovici, Florica Mezincescu, Olimpia Țenescu, Ofelia Manole, Micaela Manasse, Liuba Chișinevschi, Stella Moghioroș, Tatiana G-ral Teclu, Magda Costea, Szekely Francisca, Emilia Bunaciu, Anuța Alexandru din Gălbinași Ilfov, Lotty Foriș, Ileana Micu, Marcela David, Constanța Georgescu, Niloș Ilona, Elisabeta Luca, Gabriela Bernaki, Dida Mihalcea, Szabo Etelka, Valeria Sadoveanu, Elena Tudorache, Sidy Toma, Ghizela Vass, Raluca Ripan, Marta Solomon, Mia Marian, Berekmeri
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cercurile unor tineri scriitori în curs de afirmare (Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag, Florin Mugur, Grigore Hagiu ș.a.), cadru al unor fertile dezbateri neoficiale despre înnoirea creației literare. Debutează cu proză scurtă în „Viața studențească” în 1957. Primul roman, Francisca, îi apare în 1965. Animale bolnave (1968) îi aduce consacrarea definitivă, aprecierea cvasiunanimă. E ales membru al Biroului Uniunii Scriitorilor și devine membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în calitate de „scriitor reprezentativ”, într-un moment de „deschidere” a
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
ar fi depășit estetic; după alte opinii, romancierul ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri nu fac decât să ateste, din nou, importanța operei scriitorului. Prima carte, Francisca, e un roman-cronică al unor transformări sociale postbelice și a fost remarcată la vremea apariției datorită viziunii novatoare în care trata subiecte ce în epocă se bucurau în mod curent de abordări convenționale; acuzată ulterior de conformism conjunctural față de „comandamentele
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Dar o idee organică. În aceasta constă de altfel superioritatea lui Nicolae Breban față de mulți dintre tinerii lui colegi, care vântură ideile ca pleava, dar nu se aleg până la urmă (și cititorul pe lângă ei) cu mai nimic. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Francisca, București, 1965; În absența stăpânilor, București, 1966; Animale bolnave, București, 1968; Îngerul de ghips, București, 1973; Bunavestire, Iași, 1977; Don Juan, București, 1981; Drumul la zid, București, 1984; Pândă și seducție, București, 1991; Elegii parisiene, Cluj-Napoca, 1991; Amfitrion, vol. I
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
ușă. Zori cenușii, vineții. Lumina abia se ridica, noaptea mai lenevea, sarcastică, peste orașul avariat. Scările abia se distingeau. Aprinse un chibrit, să coboare. Dar se întoarse să citească numele de pe ușă. Numele era gravat pe o plăcuță de bronz. „Francisca Pop“, scria pe ușa alcovului. Chibritul se stinse, aprinse altul. „Francisca Pop. Balerină“, scria, clar, pe ușa capcanei. Citi, reciti, memoră, reciti. „Irina, auzi! Poarta! Gura, poarta roșie, irlandeză. Irlandeză! Setter irlandez, auzi. Canibala, vrăjitoarea! Vrăjitoarea Francisca Pop d’Assisi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sarcastică, peste orașul avariat. Scările abia se distingeau. Aprinse un chibrit, să coboare. Dar se întoarse să citească numele de pe ușă. Numele era gravat pe o plăcuță de bronz. „Francisca Pop“, scria pe ușa alcovului. Chibritul se stinse, aprinse altul. „Francisca Pop. Balerină“, scria, clar, pe ușa capcanei. Citi, reciti, memoră, reciti. „Irina, auzi! Poarta! Gura, poarta roșie, irlandeză. Irlandeză! Setter irlandez, auzi. Canibala, vrăjitoarea! Vrăjitoarea Francisca Pop d’Assisi! Irlandeză, auzi, hoțomanca!“, bodogănea pribeagul, pe pragul ultimei trepte, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
plăcuță de bronz. „Francisca Pop“, scria pe ușa alcovului. Chibritul se stinse, aprinse altul. „Francisca Pop. Balerină“, scria, clar, pe ușa capcanei. Citi, reciti, memoră, reciti. „Irina, auzi! Poarta! Gura, poarta roșie, irlandeză. Irlandeză! Setter irlandez, auzi. Canibala, vrăjitoarea! Vrăjitoarea Francisca Pop d’Assisi! Irlandeză, auzi, hoțomanca!“, bodogănea pribeagul, pe pragul ultimei trepte, înainte de a ieși în stradă, în realitate. „Irina, auzi! Irina of Hymenland!“ scanda, înviorat de răcoarea dimineții ireale. „Balerină, auzi! Balerina Mata Hari“, repeta, să se încălzească, pietonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
realitate. „Irina, auzi! Irina of Hymenland!“ scanda, înviorat de răcoarea dimineții ireale. „Balerină, auzi! Balerina Mata Hari“, repeta, să se încălzească, pietonul. Peste o oră, scara vopsită în verde și blocul acela de locuințe și aleea de brazi, și numele Francisca Pop n-ar mai putea fi regăsite, era convins. Spulberate, fără urmă, în nebuloasa viesparului care își va relua, conștiincios, blestemul diurn și static. Spulberat el însuși, grăbit să se spulbere cât mai repede, fără urmă. În noaptea care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de a invita moartea la sinucidere. Note (1) Herbert Leibowitz, Fabricating Lives: Explorations in American Autobiography, A New Directions Paperbook, New York, 1989, p. XVI. (2) Platon, Apărarea lui Socrate, in Opere, I, București, Editura Științifică, 1974, p. 29. Traducere de Francisca Băltăceanu. (3) Albert Stone, Autobiographical Occasions and Original Acts, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1982, p. 19. (4) Vladimir Jankélévitch, La Mort, Flammarion, Paris, 1977, p. 39. (5) Ibidem, pp. 39-40. (6) Jean Rousset, Le lecteur intime. De Balzac au
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]