61 matches
-
rapid de difuzie pe suprafața aurului și erau apoi eliberați că ioni, însă acest proces nu are loc mereu. Ionii de franciu sunt ghidași prin lentile electrostatice pani când ating o suprafata fierbinte de ytriu și devin neutri, urmând ca franciul să fie injectat într-un bulb de sticlă, iar un câmp magnetic și fascicule laser răcesc și capturează atomii. Cu toate că atomii rămân captați pentru aproximativ 20 de secunde înainte să fie eliberați (sau să se dezintegreze), un curent nou de
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
și capturează atomii. Cu toate că atomii rămân captați pentru aproximativ 20 de secunde înainte să fie eliberați (sau să se dezintegreze), un curent nou de atomi va înlocui precendentul lot, menținând astfel numărul atomilor constant. Inițial, aproximativ 1000 de atomi de franciu au fost captați în cadrul experimentului, iar în urmă dezvoltării procesului, instalația este capabilă să captureze peste 300.000 de atomi neutri de franciu. Aceștia sunt atomi metalici, neutri, aflați într-o stare gazoasa neconsolidata. Enough francium is trapped that a
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
de atomi va înlocui precendentul lot, menținând astfel numărul atomilor constant. Inițial, aproximativ 1000 de atomi de franciu au fost captați în cadrul experimentului, iar în urmă dezvoltării procesului, instalația este capabilă să captureze peste 300.000 de atomi neutri de franciu. Aceștia sunt atomi metalici, neutri, aflați într-o stare gazoasa neconsolidata. Enough francium is trapped that a video cameră can capture the light given off by the atoms aș they fluoresce. The atoms appear aș a glowing sphere about 1
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
atmosferă, hidrosferă) în comparație cu alte elemente, sau la frecvența izotopilor acelui element. Ea poate fi determinată de un anumit număr de factori. Elementele cele mai frecvent întâlnite în natură sunt oxigenul, siliciul, iar cele mai rare fiind produsele de dezintegrare ale franciului (astatin). Elementele din interiorul pământului, spre deosebire de cele din scoarța terestră, s-au scufundat în adâncime datorită unei densități mai mari și deoarece se află într-o stare de agregare fluidă, nucleul pământului fiind format în mare parte din nichel și
Abundență naturală () [Corola-website/Science/316568_a_317897]
-
Scala Pauling este cea mai răspândită și mai pregnantă scară de valori ale electronegativității, dezvoltată inițial de Linus Pauling în 1932. Pe această scală, cel mai electronegativ element chimic (fluorul) are valoarea 4,0, în timp ce cel mai puțin electronegativ element (franciu) are valoarea 0.7. Celelalte elemente au primit valori intermediare. Elementele din perioada a doua a tabelului periodic au valori rotunde : Pe scala Mulliken, numere sunt obținute prin medierea potențialului de ionizare și afinității pentru electroni. În consecință, electronegativitățiile Mulliken
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
m (simbol: UUE) este al 119-lea element din tabelul periodic extins al elementelor. Are și denumirea eka-franciu. Fiind în sistemul periodic situat sub metalele alcaline, ununenniul ar putea avea proprietăți asemănătoare cu ale franciului sau cesiului și ar putea fi foarte reactiv cu apa și cu aerul. O probabilă stare de oxidare este 1. Masa atomică relativă este 316. Prima tentativă de sinteză a ununenniului a fost avut loc în 1985, când s-a
Ununenniu () [Corola-website/Science/322212_a_323541]
-
primește electroni trecând în structura gazului rar, care îl urmează în sistemul periodic. Electronegativitatea elementelor crește în perioadă de la stânga la dreapta și scade în grupa de sus în jos. cel mai electronegativ element este fluorul cel mai electropozitiv este franciul toate aprecierile se referă la elementele din blocurile s și p, nu d și f, cel mai concret exemplu este că aurul are caracter electropozitiv mai redus decât cuprul. Caracterul acido-bazic este strâns legat de electronegativitatea elementului. Prin bază se
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
originile în limba arabă al-kaljum ce înseamnă cenușă vegetală. În grupa I A se regăsesc următoarele elemente: 3 7 Li (litiu), 11 23 Na (sodiu), 19 39 Li (potasiu), 37 85 Rb (rubidiu), 55 133 Cs (cesiu), 87 223 Fr (franciu). Elementele din grupa a IIa A se numesc alcalino pământoase, deoarece sunt situate între elementele alcaline din grupa I A și elementele din grupa a III-a A, denumite și pământuri . În grupa a II-a A se regăsesc următoarele
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Moldova, provincia istorică în care s-a născut, „leagăn de gândiri și simțiri generoase”, așa cum îi plăcea să spună despre acest ținut românesc. Din nefericire, cu toată munca depusă, meritele au fost atribuite altcuiva și elementul a căpătat denumirea de franciu (Fr). Hulubei a avut, de asemenea, o contribuție importantă la identificarea unui izotop natural al elementului cu numărul atomic 85. În ciuda interesului manifestat față de acest izotop, un halogen greu, „ekaiodul”, nu s-au putut obține informații precise despre el. Primele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
CHIMICE CU CARACTER METALIC 5.1 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL ns 5.1.1 Grupa 1 a sistemului periodic (Metalele alcaline) Considerații teoretice Metalele alcaline (litiul Li, sodiul Na, potasiul K, rubidiul Rb, cesiul Cs și franciul Fr), având configurația ns1, cedează cu ușurință electronul de pe ultimul strat, formând ioni monopozitivi cu configurația ultimului strat electronic identică cu cea a gazului rar care le precede în sistemul periodic. Ca urmare a marii reactivități a acestor elemente chimice
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
în stare liberă, ci numai sub formă de combinații. Prepararea metalelor foarte active se realizează doar prin electroliza halogenurilor sau hidroxizilor în stare topită. Rubidiul și cesiul se pot obține și prin metoda metalotermică (prin reducere cu calciu sau magneziu). Franciul se prepară pe cale artificială, prin metode radioactive. Din punct de vedere al proprietăților pe care le prezintă aceste metale, aceasta este grupa în care are loc cea mai regulată variație a proprietăților fizice și chimice ale elementelor. Toate metalele din
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]