135 matches
-
mai recente apariții, și se Îmbrăca după ultima modă de la Paris. Chiar străinii, care găseau destule cusururi orașului, erau impresionați de eleganța femeilor. Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În genul lor de sociabilitate rămânea o notă balcanică. Ajunge să privim gastronomia: nimic mai revelator pentru sufletul omului decât ceea ce mănâncă (fiind vorba de Franța
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii satului este, pentru mentalitatea populară, un simptom de non-alteritate, de apartenență la același neam. „Francezii și românii sunt cu adevărat din aceeași rasă - Îi explica În 1918 un țăran român francofil generalului Berthelot -, căci atunci când soldații francezi trec printr-un sat românesc, câinii nu latră” <endnote id="(670, p. 175)"/>. „Bocceagiii, al căror număr e mare - scria Alecu Russo despre Iașii și locuitorii lui În 1840 -, Își strigă marfa, ducând după
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sănătos și care să le asigure o dezvoltare armonioasă 70. Lucrările sale au ca subiect central impactul caracteristicilor ereditare asupra dezvoltării copilului În primii ani de viață și asupra relației dintre mamă și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
frecvent 63. Numeroși oameni de știință și medici români Își făcuseră studiile În Franța și fuseseră puternic influențați de ideile la modă printre medicii și cercetătorii francezi 64. Acesta era mai ales cazul românilor din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
din Regat, unde exista o grupare francofilă foarte puternică printre elitele academice. Prin contrast, elitele educate din Transilvania Își căutau inspirația științifică și intelectuală mai ales În direcția Vienei și a Berlinului 65. Cu toate acestea, chiar și În cercurile francofile din București existau puțini adepți ai eugeniei care să susțină viziunea pronatalistă a mișcării franceze, fără să critice lipsa acesteia de preocupare pentru calitate În rezolvarea problemelor capitalului uman66. Majoritatea eugeniștilor români erau În favoarea creșterii ratei natalității În rândul populației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Lorena, cu Israelul În rolul Prusiei, ei tremurând vitejește, asemenea b)trânului Înv)ț)tor din povestirea patriotic) a lui Daudet Vive la France! Am spus despre Gouri c) are une bonne gueule pentru c) este, ca și Shahar, un francofil. Nu stie deloc englezește. Vorbim În francez), mai mult sau mai putin corect. Îmi cere p)rerea despre atitudinea Franței fâț) de țara sa și-i menționeaz) pe intelectualii francezi care viziteaz) Israelul, printre ei și Michel Butor, care demonstreaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
febr. 2008, nr. 2, p. 29-31. Despre volumele Femei de Mihail Sebastian și De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu. SOROHAN, Elvira. I.D. Sîrbu: Drama unui cronicar dramatic. În: Convorbiri literare, 142, dec. 2008, nr. 12, p. 20-23. SOROHAN, Elvira. Iașul francofil și francofon. În: Convorbiri literare, 142, mart. 2008, nr. 3, p. 20-22. Felicia Dumas, Olivier Dumas. Iași et la Moldavie dans les relations franco-roumaines. Une histoire chronologique du XIVe au XXIe siècle. Iași: Institutul European, 2006. SOROHAN, Elvira. Întoarcerea la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
situația internă și externă a României din iulie 1939: ne aflăm În preajma declanșării celui de-al doilea război mondial, când regele Carol II este În căutare de aliați pentru România. Politica externă românească manifestă, În această perioadă, o evidentă tendință francofilă și anglofilă, deși există tatonări și În mediile germane. Apropierea de Anglia, În mod deosebit, reclama un asemenea compromis În regimul sectelor și asociațiilor religioase. Așadar, declarațiile autorităților politice și religioase pe linia consolidării naționale nu rămân fără efect, instaurându
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
când mamele își petrec întregul timp afară din casă este poate și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se făceau în familie. bucureștiul în 1871 [Politica. Revoluția din Ploiești. Scrisoarea către Ambron. Curentul francofil. Politicianismul. Petiția de la Iași. Literatura. Cestiunea evreie. Finanțele. Teatrul. Târgul Moșilor. Tragerea la semn. Orașul. Tipuri bucureștene. Viața bucureșteană. Moravuri și farse. Ziariștii și scriitorii. Oamenii zilei. Doctorul Drasch. Întâiul congres al presei.] politica La guvern era partidul conservator. Ministerul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întemeiate, trebuie să remarcăm astăzi înalta ținută morală a tânărului principe Carol, care, neuitând, cum era firesc, originea sa germană, încerca cu sinceritate să înțeleagă și să se integreze în viața noii sale patrii, atât de puțin primitoare, deocamdată. curentul francofil Curentul contra domnitorului era hrănit și de sentimentul francofil al publicului. Victoriile armatelor germane, departe de a înfrânge acest sentiment, îl îndârjea încă și mai mult, iar partidul liberal se folosea de această dispoziție a spiritului public spre a lovi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tânărului principe Carol, care, neuitând, cum era firesc, originea sa germană, încerca cu sinceritate să înțeleagă și să se integreze în viața noii sale patrii, atât de puțin primitoare, deocamdată. curentul francofil Curentul contra domnitorului era hrănit și de sentimentul francofil al publicului. Victoriile armatelor germane, departe de a înfrânge acest sentiment, îl îndârjea încă și mai mult, iar partidul liberal se folosea de această dispoziție a spiritului public spre a lovi în domnitor. Prin grădinile de petreceri, prin celelalte localuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din istoria Bucureștilor. Studiu introductiv 5 Notă asupra ediției (1987) 35 Notă asupra ediției (2013) 39 bucureștii de altădată O lămurire 45 În București 49 bucureștiul în 1871 59 Politica 59 Revoluția din Ploiești 66 Scrisoarea către Ambron 68 Curentul francofil 71 Politicianismul 71 Petiția de la Iași 74 Literatura 84 Cestiunea evreie 94 Finanțele 100 Teatrul 101 Târgul Moșilor 109 Tragerea la semn 110 Orașul 112 Tipuri bucureștene 153 Viața bucureșteană 156 Moravuri și farse 161 Ziariștii și scriitorii 166 Oamenii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oarecum cu antieroina din Bestia, se agită patetic în Dolorosa (premiera - în 1911; s-a publicat un scurt fragment în „Flacăra”, 1912). Tezistă și cu obișnuitul chef de teoretizări (despre soartă, rasă, credință), drama Tot înainte (1910) propagă efuziunile unui francofil, amator de soluții utopice. „Povestea vitejească” Chemarea codrului (1913) a recoltat, la premieră (1912), un ropot de aplauze. Se revelează în acest melanj de poem și baladă cu jocuri și cântece (ca într-o operetă) un alt D., unul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
cerere ce garanta prosperitatea țărilor vestice exportatoare de produse în Est, Europa post-sovietică a fost repede uitată. Există o excepție în Quebec, prin faptul că această provincie canadiană este o sursă imaginată (sau imaginară) de imigranți francofoni sau cel puțin francofili, care sunt interesați de studiile asupra Europei de Est. Ladis K. D. Kristof Fost profesor de științe politice la Portland State University din Oregon, Statele Unite. Doctorat obținut în anul 1969 la University of Chicago. Coordonator al volumului Revolution and politics
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
a conștiinței culturale românești moderne. Cu asta ai spus tot. Spiritul Junimii e tot ce poate fi actual(izabil) din istoria literaturii, a ideilor social-eco-nomice și a formelor politice autohtone, chiar dacă nu ești conservator, ci liberal, republican și nu regalist, francofil anglofon și nu germanofil. Nu a existat nici un important moment post-89 în care ideile și atitudinile junimismului să nu fie invocate sau presupuse, recontextualizate sau infirmate, arborate sau alterate ș.a.m.d., fie că vorbeam despre monarhie, tratate politice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
barcă remorcată de fregata germană. Pentru orice probleme, fie și de mai mică importanță, Roma consulta Berlinul sau îl urma într-o asemenea măsură încît, spre exemplu, marchizul Visconti Venosta, bătrîn diplomat încărunțit la școala franceză lui Cavour, de tendință francofilă certă, care a jucat un rol eminent în fruntea departamentului Afacerilor Externe și mai ales a delegației de la conferința pentru Maroc de la Algésiras, declara deschis domnului Al. Lahovary, pe atunci șeful meu la Legația de la Roma (venit să solicite sprijin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe lîngă birourile mele... Cînd colegul meu meu francez mi-a povestit, rîzînd, această glumă bună, n-am putut să-i ascund că urmările mi se păreau supărătoare și că Directorul politic (al MAE italian, n.t.), deja foare puțin francofil din convingere, nu va întîrzia, după ce va fi fost "săpunit" de Duce, să încerce să se revanșeze, înmulțind demersurile sale neplăcute. Crescendo-ul atacurilor împotriva Franței a permis, într-adevăr, să se constate în ce măsură fascismul nu avea în vedere o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a-i da mâna. Dimpotrivă, principesa Elisabeta 194 nu voia să întindă mâna [nici] primului-ministru, și când părinții au silit-o o ștergea pe rochie cu ostentație, ca și cum i-ar fi murdărit-o. Atunci era foarte prietenoasă cu Brătienii și francofilă; când d-na Ulvineanu veni cu un internat la București pentru câteva ore, o trimise la d-na Leria ca să ne transmită din partea ei că Brătianu nu a fost bolnav, cum s-a spus, și că dânsa nu a avut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
odisee. Îmi aducea o caldă amintire de la preoteasă și fotografia copiilor cu părinții lor. Nimic nu putea să-mi fie mai plăcut decât aceste știri bune. reveniți Ai noștri din Moldova începeau să revină: dr. Dinu Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de germanofilă. La doamna Elena Pherekyde în casă se întâlneau toți: dânsa, fratele ei Alexandru Marghiloman, fiul Pic Pherekyde, din partea Pute rilor Centrale, dr. Dinu, Mișu Marghiloman, familia Butculescu, francofili. Cei doi frați nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Brătianu, pe atât de francofil, pe cât familia ce găsea aici era de germanofilă. La doamna Elena Pherekyde în casă se întâlneau toți: dânsa, fratele ei Alexandru Marghiloman, fiul Pic Pherekyde, din partea Pute rilor Centrale, dr. Dinu, Mișu Marghiloman, familia Butculescu, francofili. Cei doi frați nu-și vorbeau. Doamna Pherekyde, ca să-i aibă la prânzul de familie săptămânal, îi punea pe unul în dreapta ei, pe altul în stânga, astfel că nu se vedeau și puteau să nu știe unul de altul. Bineînțeles, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vorbe i le mai pot reda? Mitilineu, revenit în urmă la alte simțiminte, trebuie să-și fi reamintit aceste vorbe înțelepte ale subțirelui om de stat și, față de el însuși, să fi roșit adânc. Mai târziu a devenit un aprig francofil, precum a [și] rămas. În Steagul și Lumina se spunea că Grigore Carp depusese raportul de dare în judecată a lui Ionel și Vintilă pentru expedierea vinului de la Florica la Barboși, Galați, Brăila și Ucraina, cu un tren compus din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
con telui de Saint-Aulaire; familia Bossy, părinții, cu totul demoralizați, întrebau mereu de ce am intrat în război, Raoul înțelegea, dar fără înflăcărare; toți - mândri de bravura lui Robert și mirându-se că voia să rămână în armată; Coleta Plagino, foarte francofilă, decorată cu „La Croix de guerre“, mi-a spus că zilnic și-a scris impresiile; Nicolae Dimancea tot verde, deși a ajuns la 83 de ani. Astfel aflarăm de moartea maiorului N. Capșa și a tânărului Alex. Grămăticescu, de măritișul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bulgaria n-ai ce face“; 5. Era supărat că Marghiloman se luase după Czernin și pretindea că el căuta să îndulcească pe cât putea suferințele populației, dar n-avea ce face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și adusese știri bune. Nu era primul, căci mai venise unul prin Salonic câteva săptămâni înainte cu d. Victor Antonescu în uniformă franceză; văzuse pe Ionel și pe Saint-Aulaire la Iași și pornise înapoi fără să-l descopere guvernul. manifestații francofile Spiritele erau atât de agitate, încât, fără a ști de unde, se răspândise, la 23 octombrie/5 noiembrie, zvonul că ar fi sosit la Athénée Palace 238 mai mulți ofițeri francezi. Gheorghiu veni în fugă să ne previe, îi văzuse, zicea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
s-a opus langorii native a sufletului românesc, mult timp aservit sub jugul turcilor. El a strigat Sursum corda! În plus, a venit din Franța cu idei republicane 15 și a fost, între 1880 și 1885, conducătorul grupului intelectual liberal, francofil și germanofob Literatorul. A fost prost sau puțin înțeles, căci entuziasmul și apostolatul său s-au prăbușit în gol. D-nul Alexandru Bogdan-Pitești i-a consacrat pagini înflăcărate și curioase: "Mă bucur că am putut, prin aceste rânduri, să-mi
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]