1,822 matches
-
în fața viiturilor. Dumneaei a evidențiat ca trăsături definitorii ale medicului și scriitorului Elena Armenescu, pasiunea pentru studiu, pregătirea intelectuală foarte bogată, credința nestrămutată în Dumnezeu, interesul pentru amănuntul cotidian, înțelepciunea, adevărul, iubirea pentru semeni, mândria de a aparține acestui pământ, freamătul minții și al sufletului, afirmând totodată că gândurile rostite în utrenie ridică sufletul autoarei la înălțimea sacrului. Silvia Chițimia a prezentat personalitatea Elenei Armenescu în corelație cu modelul suprem care este Iisus Hristos, dulgher, învățător, „medicus magnus”, asociind momentul religios
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
lin ce se scurge din suflet/ Sub lavă încinsă ascult chintesența/ Aceluiași gând ce ma-nvaluie-n cântec” (Sunt). Întreaga ei ființă aspiră spre iubire, iar poezia este pentru ea o adevarată terapie: “Ascunde-ma în gândul tău, iubite, / Culege-ma din freamătul pădurii,/ Saruta-mi cerul frunții obosite/ Și poposește lin, în colțul gurii” (Ascunde-ma în gândul tău iubite). În poezia de iubire degajă atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
îndrăgostit de nai, care este sufletul și dragostea vieții mele, și nu mă mai pot despărți de el... La nai se cântă doar cu sufletul! E cel mai apropiat instrument de vocea umană. Când transmiți sunetul prin corzile vocale, iese freamătul, melodia. Nu are pereche cu alt instrument, deși la fel se cântă și la vioară. La nai însă e mult mai natural. Auzi foșnetul pădurii, freamătul codrului, trilul ciocârliei. Tamara GORINCIOI: Ulterior ați fost întemeietorul primei clase de nai în
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
cel mai apropiat instrument de vocea umană. Când transmiți sunetul prin corzile vocale, iese freamătul, melodia. Nu are pereche cu alt instrument, deși la fel se cântă și la vioară. La nai însă e mult mai natural. Auzi foșnetul pădurii, freamătul codrului, trilul ciocârliei. Tamara GORINCIOI: Ulterior ați fost întemeietorul primei clase de nai în Basarabia... Vasile IOVU: După armată, în 1973, am revenit la Institutul de Arte, unde am deschis prima clasă de nai, ca oră facultativă în cadrul facultății de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
73 din 14 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sculptorul clujean Liviu Mocan își are atelierul de lucru într-o zonă liniștită a metropolei universitare, parte de suflet a casei în care locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_sculptorul_liviu_mocan.html [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
lin ce se scurge din suflet/ Sub lavă încinsă ascult chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvaluie-n cântec." (Sunt). Întreaga ei ființă aspira spre iubire, iar poezia este pentru ea o adevărată terapie. "Ascunde-mă în gândul tău, iubite, / Culege-mă din freamătul pădurii,/ Sărută-mi cerul frunții obosite/ Și poposește lin, în colțul gurii" (Ascunde-mă în gândul tău iubite). În poezia de iubire degaja atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
și locul nașterii tale. Referă-te la aceasta. Sunt născută în satul Năstăseni din comuna Parincea, județul Bacău. Așezările acestea, cu istorie veche, întinse pe locuri colinare, fascinante peisagistic insuflă o atracție pentru cântăreți deoarece, dacă ești înzestrat să auzi freamătele naturii vei simți că ea cântă cu tine! Am ajuns, iute, exact unde voiam să fixăm linia startului în povestea ta de viață. Când și cum s-a întâmplat ciocnirea sufletului tău cu dulcele cânt popular? Cântecul l-am moștenit
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
poeta-și strigă oful și cu vocea blândă-i spune..., ”te-aștept, iubire!”. Nu numai noi chemăm și așteptăm iubirea, știm bine că și ea ne cheamă: Chemarea iubirii ne-nvăluie-n noapte, Ne-nalță spre ceruri, ne duce-n uitare, Cu freamăt de buze, în râuri de șoapte, Ne leagănă-n scântei de mărgăritare”. Daniela Tiger, nu așteaptă orice fel de iubire, ci ”Iubirea supremă”. Într-”un auriu în asfințit”, în ”abisul mării”, ”la pieptul tău”, ”în valsul stelelor”, ”în unduiri amețitoare
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
ce om o fost la viața lui! Și câte n-o mai făcut, Doamne, cu mâinile alea-a` lui! “ , cum mărturisește un consătean. Textele au o savoare a povestirii, o frenezie a relatării, deși o oarecare obstinație în a descifra freamătul lăuntric al personajelor este evidentă.Prozatoarea privește realitatea cu binoclul, apropiind și participând la acțiunile personajelor.Așa cum se întâmplă în nuvela Din prea multă dragoste. Aici, proaspăta pensionară Natalia, la început, din milă față de Șerban Diaconu, ajuns la un impas
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_miere_peste_al_florin_tene_1355239956.html [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]
-
cândva o bufniță împușcată în mijlocul drumului zbătându-se scoțându-și ochii cu ghearele uitasem a fost însă destul să ne întâlnim în ascuțișurile de cuțit ale irișilor ca să revăd spaima din ochii bufniței împușcate dar nu era spaimă era altceva freamătul nevăzut al cleștilor otrăviți ai insectei mutante ( un fel de dinozaur cu clești! ) dinaintea strânsurii cum am înțeles mai târziu în timp ce mă devorai cu o plăcere sadică de văduvă neagră încet ca să-mi simți gustul sângelui zbaterea cărnii sufletul luminița
NEGLIJENȚĂ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1487659469.html [Corola-blog/BlogPost/382813_a_384142]
-
ei mici povestiri cu caracter educativ. Sigur nu renunțase nici la versuri, dar timpul foarte scurt aflat la dispoziția ei, foarte rar îi mai oferea această delectare a sufletului și a minții. AMARACIUNE Un stejar își plânge frunza, Printre brazi, freamăt de cetini, Vulturii predau înaltul, Omul, nu are prieteni. Pe ogor scrâșnește tancul, Grâul ... o ghiulea de tun, Sabie e vechea coasa, Pâinea noastră-i tot pe drum. Se așterne disperarea, Plâng copiii lângă drum, Oamenii-au greșit cărarea Și
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
printre splendorile frunzelor și florilor de nuferi-lacul cu nuferi -a lui Eminescu din Ipoteștii Botoșanilor. „Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lână izvor Dar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum sună apa-ncetișor. Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor” Șezut-a Eminescu copil, mai apoi adolescent îndrăgostit de lume, de viață, de cunoaștere Pe malul lacului cu nuferi galbeni, înfloriți, visând luceferi întrupați îndrăgostiți de Cătăline și Zburători
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ipotestii_mitici_elena_armenescu_1371022678.html [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
într-un grafic colorat al nefericirii globale acest punct albastru ești tu un punct negru la capătul curbei Gaussiene este el între voi cam 30 cm de vid Lungimea unei mâini întinse în speranța unei îmbrățișări. TE MAI INTERESEAZĂ NOAPTEA? Freamătul lăcustelor la capătul stepei mestecenii spânzurați de cer șoseaua pe care rulăm în tăcere picior peste picior stăteai cu fusta scurtă în vântul polar, mansarda mult prea mică treceam pe roșu ca un asteroid beat de tine împroșcam cu smoală
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1425463453.html [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
picioare răpus de săgeata lui Cupidon. Cupidon însuși uita de el în preajma sa. Sânii ei sunt ca merele în pârg, vibrează ca o coardă de vioară în vâltoarea pasiunii. Este un mister care trebuie neapărat dezlegat, iar trupul său este freamătul mării dezlănțuite. Mâinile ei calde te duc în Paradis, îngerii o visează și de aceea dorm mereu, glasul ei răsună ca un clinchet de clopoțel sau ca o colindă de iarnă binecuvântată. Nu poți dormi decât cu amintirea ei pe
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNTOARCERE LA MATCĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului întoarcere la matcă Gândul se naște din scoica minții noastre-nfrigurate din clipe unduind ca niște ape de freamătul luminii și din cer și din iubirea ce-o simțim aproape. Iar rănile tăiate-n noi de soartă mai sângerează dând ofrandă firii, când inima ni-i perla ce se naște din alchimia clipelor iubirii. Dar, reveniți în cochilia dură
ÎNTOARCERE LA MATCĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Intoarcere_la_matca_leonid_iacob_1364570832.html [Corola-blog/BlogPost/345472_a_346801]
-
cei prezenții îi amintim pe scriitorul-preot Radu Botiș, Toma Gross Rocneanu, Aurelia Oancă, Aurelia Velea, Ioan Lazăr, Ioan Marian Chiorean ș.a. Subiectul principal dezbătut a fost realizarea și tipărirea înainte de sfârșitul anului a revistei Ligii scriitorilor, care se va numi „Freamăt” și va avea un numar de aproximativ 50 de pagini, format A4. Aceasta se va realiza cu sprijinul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean iar concepția grafică și tehnoredactarea aparține Victorianei Oros. Felicitări pentru activitatea din acest
DIN ACTIVITATEA FILIALELOR LIGII SCRIITORILOR ROM\NI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449492758.html [Corola-blog/BlogPost/342605_a_343934]
-
timp răcoros și ne încearcă doar norii ploioși! Uneori și genele tale cad grele, obosite de nesomn, iar ochii caută întruna drumul, chipul, visat, dorit îngânat ... Nu, nu are cum colțul de lume să te ascundă, tăcerea să rămână mută, freamătul adânc să nu te pătrundă! Iar întrebarea să nu-și răspundă... care zare e de soare, sau care-i fraza salvatoare, din visarea-copac-pământescă în care, să-ți conservi avântul, să nu te mai scuture niciodată vântul! Referință Bibliografică: Tomnatic / Lia
TOMNATIC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1477991725.html [Corola-blog/BlogPost/381000_a_382329]
-
Când am citit cum zâmbetul râvnit i-l săruta pe gură Lancelot, acesta ce mi-e-n veci nedespărțit mă sărută și-un freamăt era tot; de-atunci nicicând n-am mai citit ‘nainte căci pentru noi fu cartea Galeot.” Postuma “ Când te-am văzut, Verena” este o mărturie directă a faptului că Eminescu a rămas împietrit în fața frumoasei ieșence: “Și îți aduci aminte
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
abis ... Ca-ntr-o oglindă vie Spre ceruri când privesc Mă văd ca-n reverie Firesc în nefiresc ... Și-aud venind în noapte Din miez de beznă, iar, Tăcute, albe șoapte Iubindu-mă-n zadar ... Și timpul cum mă-ntoarnă La freamăt de pământ, Aud cum glasu-n goarnă Mă cheamă spre cuvânt, Cum amintiri și vârste Ce-n ani s-au împlinit Ne schimbă-n acatiste Păcatu-n gând râvnit ... Uitând cum e visarea În cele prea lumești, Mai vezi doar alinarea Din
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
CELESTE, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje. Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar baraje Și mă-nfior... Și
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
viață. O, CER SENIN... O, cer senin, tu nu ești zeu, ... Citește mai mult DUBLEZ TOT INFINITUL...Dublez tot infinitul când meditez profund,Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul,Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund.Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul,Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje.Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar barajeși mă-nfior... Și-n
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
țărâna peste rană, ce zi va crește-n verde nuntind povești cu muri? Ce ropot de aghiazmă va boteza pământul? mușcând din firul ierbii cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de freamăt prin ochi de zori ciuntit. Cum va mai plânge ploaia? știind că eu, pe-o toamnă, m-am scuturat de oase și-am îmbrăcat un lut, sub ce ciulini de cruce mi-or bea cărări din cană, și-or sângera
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1468736555.html [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
în albastru. Între genele mele se ascund povești de suflet. Le-am citit pe pergament de aur. Literele stăteau acoperite, Așteptând binecuvântări șoptite. Între pașii mei se întind drumuri cotite, Nu au nici un trecător pe ele. Doar eu, Ținandu-mi cu freamăt, gândul de mână. Citește mai mult Între palmele mele se află un infinit de culoare,Din ea zorii și-au proiectat dimineți rotundeSi soarele a zâmbit când din pură întâmplare,Cerul s-a vopsit în albastru.Între genele mele se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
în albastru.Între genele mele se ascund povești de suflet.Le-am citit pe pergament de aur.Literele stăteau acoperite,Așteptând binecuvântări șoptite.Între pașii mei se întind drumuri cotite, Nu au nici un trecător pe ele.Doar eu,Ținandu-mi cu freamăt, gândul de mână.... VIII. CHEMAREA PĂDURII, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016. Pădurea foșnește Copacii se aplecă spre pământ, dornici să-l sărute, iar vântul bate atât de puternic, încât ai senzația că supune
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
inundă. Nopți în șir am tăcut Și-am gândit prin dureri Pot să-ți dau, Colț de Lună, Tot ceea ce-mi ceri! Pot să-ți dau mângâiere, Pot cu foc să-ți sărut Fruntea plină cu stele, Cu un freamăt gemut. Să te-acopăr în palma-mi Pot apoi să îți jur Căci măcar pentru-o noapte, Colț de Lună, te fur! Să te-acopăr cu mine, Să te sec de iubire, Dar nu vreau să dai La nimeni de
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]