156 matches
-
Conachi, Smârdan, Smulți, Suceveni, Tecuci, Țepu, Târgu Bujor, Tudor Vladimirescu, Tulucești, Umbrărești, Valea Mărului,Vânători, Vârlezi, Vlădești Județul Tulcea - localitățile: Babadag, Baia, Beidăud, Beștepe, C.A. Rosetti, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Cerna, Chilia Veche, Ciucurova, Crișan, Dăeni, Dorobanțu, Frecăței, Greci, Grindu, Hamcearca, Horia, I.C. Brătianu, Isaccea, Izvoarele, Jijila, Jurilovca, Luncavița, Măcin, Mahmudia, Maliuc, Mihai Bravu, Mihai Viteazu, Mihail Kogălniceanu, Murighiol, Nălbant, Niculițel, Nufăru, Ostrov, Pardina, Peceneaga, Samova, Sarichioi, Sfântu Gheorghe, Slava Cercheză, Smârdan, Stejaru, Sulina, Topolog, Tulcea, Turcoaia, Văcăreni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204259_a_205588]
-
situat la o altitudine de 45 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de est a raionului Reni. Se află la o distanță de 42 km de centrul raional Reni și la 17 km de gara din satul Frecăței. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Barta (în ), în acel an el fiind redenumit Plavnî ("baltă" în limba rusă). Localitatea Barta a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei
Barta, Reni () [Corola-website/Science/317799_a_319128]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriile județelor Brăila, Constanța și Tulcea. Aria naturală ocupă teritoriul vestic al județului Brăila (comunele Frecăței și Mărașu) cel estic al județului Tulcea (comunele Carcaliu, Cerna, Dăeni, Greci, Ostrov și orașul Măcin) și cel nord-vestic al județului Constanța (comunele Ciobanu, Gârliciu, Saraiu și orașul Hârșova), în apropierea drumului național DN22A care leagă municipiul Tulcea de Hârșova
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
Movilița este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Diocheți-Rediu, Frecăței, Movilița (reședința), Trotușanu și Văleni. Comuna se află în zona de nord-est a județului, la nord-est de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
o minoritate de ortodocși de rit vechi (4,81%). Pentru 3,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Chețcani, Frecăței, Movilița și Trotușanu, având în total 2008 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Diocheți, cu satele Diocheți, Bolotești
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
ce trăiau în 302 case. În comună funcționau două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Zăbrăuți a aceluiași județ; Diocheți avea 1106 locuitori în satele Chițcani, Diocheți, Rediu și Sperieți, iar Movilița avea în satele Frecăței, Movilița și Trotușanu, 1900 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, satul Sperieți-Chițcani (rezultat anterior din comasarea satelor
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
Frecăței, întâlnit și sub forma Limanske (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Populația era formată inițial din moldoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Populația era formată inițial din moldoveni. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Frecăței făcea parte din Ocolul Prutului a Ținutului Ismail . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Frecăței a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.632 locuitori din sat, 2.571 erau români (97
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Frecăței în cea de Limanske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Frecăței face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Frecăței în cea de Limanske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Frecăței face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul Nicolae Asargiu (originar din Anadol și cu studii la Chișinău) și enoriașii săi din Frecăței au aderat la Mitropolia Basarabiei și au început să ridice un nou lăcaș de cult. Episcopia prorusă de Odessa a intervenit încercând să stopeze reconstrucția și îndepărtându-l pe preot . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Frecăței era vorbitoare
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
săi din Frecăței au aderat la Mitropolia Basarabiei și au început să ridice un nou lăcaș de cult. Episcopia prorusă de Odessa a intervenit încercând să stopeze reconstrucția și îndepărtându-l pe preot . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Frecăței era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
grupuri etnice: De asemenea, 51.32% din populația raionului locuia în așezări urbane (20.481 locuitori) și 48.68% în așezări rurale (19.422 locuitori). Cele mai populate localități sunt orașul Reni - 20.761 locuitori și satele Satu-Nou - 3.572, Frecăței - 3.302 și Cartal - 3.047. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Reni erau majoritari în următoarele localități: Anadol, Barta, Cartal, Frecăței și Satu-Nou. În centrul raional Reni, populația de limbă română
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
orașul Reni - 20.761 locuitori și satele Satu-Nou - 3.572, Frecăței - 3.302 și Cartal - 3.047. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Reni erau majoritari în următoarele localități: Anadol, Barta, Cartal, Frecăței și Satu-Nou. În centrul raional Reni, populația de limbă română avea o pondere de 49% din totalul locuitorilor, fiind etnia cea mai importantă numeric din localitate. Ar mai fi de menționat și faptul că în satul Bolboca (Bulboaca) majoritatea populației
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 29 societăți comerciale. În raionul Reni există 13 școli și un liceu de sport. În raionul Reni, școlile din Barta și Cartal sunt școli cu predarea în limba română, în timp ce școlile din Anadol, Frecăței și Satu-Nou sunt școli mixte cu predarea în limbile română și rusă. În afară de acestea, mai există 10 cămine culturale și 31 biblioteci publice. De asemenea, funcționează aici o vastă rețea de facilități medicale: un spital, 6 policlinici și o maternitate
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
Glodeanu-Siliștea (în trecut, și Frecăței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Casota, Cârligu Mare, Cârligu Mic, Corbu, Cotorca, Glodeanu-Siliștea (reședința), Satu Nou și Văcăreasca. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Ialomița, în câmpia Bărăganului
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
este o mănăstire din România situată în comuna Frecăței, județul Tulcea. , situată în nordul Dobrogei, este unul dintre cele mai importante centre de spiritualitate dintre Dunăre și Marea Neagră. Numele este luat de la pârâul Celic-Dere (în limba turcă "celik dere" „pârâiașul de oțel”). Mănăstirea se află la 25 de kilometri
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Dunăre și Marea Neagră. Numele este luat de la pârâul Celic-Dere (în limba turcă "celik dere" „pârâiașul de oțel”). Mănăstirea se află la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea- Constanța, în raza comunei Frecăței. Autobuzele pe ruta Tulcea-Cataloi-Telița au stație chiar în fața mănăstirii. De la Mănăstirea Cocoș se poate veni cu autobuzul liniei Niculițel-Tulcea până la intersecția Telița, de unde, la dreapta, drumul asfaltat, de șapte kilometri, duce la stația Celic-Dere (în total, 22 kilometri). Pe același
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
artistică și documentată: 27 de documente în limbile turcă, arabă și persană; Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688; icoana Maicii Domnului din 1600; manuscrise și tipărituri din perioada 1696- 1898. Un documentar despre aceasta zona a fosr realizat de primaria Frecăței
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
administrativă a comunei este de 11879,60 ha. Clima este temperat continentală, cu veri fierbinți și cu precipitații slabe; ierni geroase, cu vânturi puternice. Temperatura medie anuală: 11,1 °C. Cantitatea medie de precipitații: 457 mm anual. În punctul „Piatra Frecăței” (toponim: „Beroe”) se găsesc ruinele parțial dezvelite ale unei fortificații romane și bizantine (secolele I-VI și X-XII) și, in apropiere, ale unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), la marginea fostului cimitir al așezării (secolele I-XII). În secolul al
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
primăvara următoare, însă, bordeiele au fost inundate, iar Anica Filipescu i-a ajutat să își construiască de această dată case lângă conacul ei și o biserică de lemn, terminată în 1780. Din cauza numeroaselor mutări, satul ajunsese să fie denumit colocvial "Frecăței", dar oficial el a fost înregistrat cu numele "Glodeanu-Siliștea", cu referire la numele satului de origine, "Siliștea Veche" și cu cele ale altor așezări înființate în același timp (Glodeanu Sărat și Glodeanu-Cârlig). În următorii ani, satul a crescut, aici stabilindu
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
Articolul 1 Se schimbă grupa valorică de clasare din "B" în "A" a imobilului Biserica ortodoxă "Nașterea Maicii Domnului" din satul Telița, comuna Frecăței, județul Tulcea, cod TL-II-m-B-21019, iar noul cod în Lista monumentelor istorice va fi TL-II-m-A-21019. Articolul 2 Direcția patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național comunică prezentul ordin Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Național a Județului Tulcea pentru ducere la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245248_a_246577]