124 matches
-
lume care nu face nimic, mulțumită cu traiul degeaba și cu învinovățirea statului, a schimbării, a Europei și a celor care s-au pus zdravăn pe treabă. Și aud încă foșnetul recoltelor bogate de mentă. Cea mai mare producție de frecat menta pe cap de locuitor din Europa. Și, firește, mă întreb ce-mi dă mie dreptul să-i judec pe alții, mai ales că, timp de trei zile, cum spuneam, n-am făcut nimic, dar absolut nimic. De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
revin la normal. Un studiu a arătat de asemenea că femeile care rămân acasă prezintă mai multe riscuri de a contracta cancer decât altele, mai ales pentru că inhalează mai multe produse toxice în timpul activităților menajere: spălarea hainelor și a veselei, frecatul podelelor, curățarea băii, a cuptorului etc. De fapt, intrăm cu toții mai mult sau mai puțin în contact cu produsele toxice: formaldehida din vopsele, din tușul cărților și al ziarelor, aparatura de înaltă tehnologie (printre altele, cuptorul cu microunde și calculatoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
ridicată în bazar, să vadă toată lumea că va fi purificat. Un criminal (bine ales de cine se pricepe cel mai bine în imperiu) era legat de un par în cușca așezată sub estradă. Prea-Veneratul era stropit cu apă din belșug, frecat temeinic cu săpun și toate divinele zoaie (venite de la păcatele celui aflat pe scenă sau chiar de la copii, strămoși, amanți sau soți, venale sau carnale, ba chiar și cele cu cuvântul contra Supremului Rajah din Cerurile Hisdustane) se prelingeau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sări străinii să te ajute la necaz ca noi românii? Florea este trist, mă prinde de mînă și mi-o strînge cît poate. Între timp domnișoara prinde viață și o auzim strigînd cu o forță nebănuită: Dar mai terminați odată cu frecatul ăsta că ați consumat aproape tot spirtul! Femeile s-au simțit jignite, au învelit-o și și-au făcut cruce. Florea rîde cu poftă și la fel fac și eu. Hagi Tudose era totuși un generos în comparație cu domnișoara noastră, încheiem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dădea voie s-o frecventez de la un capăt la altul ca teren de joc, am pătruns într-un nou orizont. Până să intru la școala primară, n-am trecut cu jocul (cerc, șodron, vara - patine, iarna, pe zăpada înghețată, sau frecatul ghețușurilor, profitând de lățimea trotuarelor asfaltate și chiar de asfaltul carosabil) de limitele ei. Societatea copiilor era aici mult mai bogată și mai „selectă“, cu conture mai distincte - din cauza sporitei mele capacități de percepție - decât ceea ce cunoscusem „în trecut“. Pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se iveau pachetele de Bucegi. / Mică pedanterie tehnică : o țigară Bucegi era o buceagă și putea să fie scuturată, îndesată, umedă, sau cu cotoare. Atunci cînd era uscată, îndesată și fără cotoare, era O.K. Oricum, ea se cerea frecată. Frecatul țigării între degete - rularea ei, de fapt - scotea la iveală cotoarele, afîna tutunul și îi dădea perso nalitate./ în scurt timp, „Barul nostru“ a devenit renumit în toată școala și era frecventat și de tipi de la celelalte paliere. Din cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
filmul Dracula), gata să devoreze bărbatul, ca să extragă sămânța masculină, din el. Luând anticoncepționale, ștrangulând funcționarea naturală, normală a propriului organism, femeia se îmbolnăvește, devine sterilă și în cazuri destul de numeroase face cancer la organele genitale. După o perioadă de frecat sexul în gol, unele femei devin sterile și nu mai pot face copii. Ele și-au distrus organele sexuale, dar nu au putut șterge și instinctul pentru perpetuarea speciei din subconștient. Am văzut într-un un reportaj la T.V., un
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
afacerist nu fără dubii. refuză „cursa” întinsă și alege să se adăpostească în casa popii Vasile, fără obligații compromițătoare. Și citim, ceea ce înseamnă locuința judecătorului: „întâia seară la Pungești: o lumânare de ceară, înfiptă într-un sfeșnic de alamă, bine frecat, împrăștie o lumină săracă; două paturi primitive cu așternuturi curate, pe măsuța de la fereastră, o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc pe policioara candelei și o pană frumos împletită
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
adus cărți și ziare. Nu e destul loc pe noptieră, ți le pun în dulap, o să li le ceri infirmierelor. Sunt amabile." "Nu toate", spune .... și începe să-i povestească episodul cu ziarul aruncat la gunoi după ce fusese folosit la frecatul unei tigăi. El se miră, nu înțelege rațiunea unei astfel de conduite, dar nu-i pune la îndoială veridicitatea. După plecarea lui, o apucă îndoiala. De altminteri, din prudență, se abținuse să-i spună că asta fusese isprava unei "haideggeriene
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu făcea mai nimic; cea mai mare parte din timpul pentru care era plătită ședea cocoțată pe un scaun de bar, În bucătărie. Din când În când descăleca și cocea câte o plăcintă. Robusta, trufașa, agresiva Wadja se ocupa de frecat și lustruit. Wadja muta mobila din loc, curăța closetele, mânuia aspiratorul, răzuia oalele, spăla cristalurile. Pentru că i se făcea mereu foarte cald, Își scotea rochia și furoul. Lucra Îmbrăcată Într‑un sutien uriaș și niște șalvari de zuav. La vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sus și În jos, În niște papuci de pâslă. E vecinul meu. Locuința lui se deschide la capătul camerei mele, dar el nu mă ia niciodată În seamă. Are o barbă rară, un nas ca un burete de plastic pentru frecat fundul oalelor, și poartă o beretă. E musai să fie artist. Dar trăsăturile feței lui mi se par total lipsite de interes. După un timp, Îmi aduc aminte că Îl văzusem la televizor. Era un artist foarte respectat. Conferenția, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pentru a se asigura că el era. Fără Îndoială, arăta cu totul diferit de omul care pornise În fruntea trupelor; În ochi i se citea o expresie pierdută, iar o barbă rară, roșcată, Îi Înconjura gura ca o perie de frecat. — Hideyoshi, de ce ai venit aici Într-o asemenea grabă? N-am avut nici un moment de prisos, stăpâne. — Dacă așa e, de ce te afli aici? — Am venit să cer instrucțiuni. — Ce general sâcâitor mai ești! Te-am făcut comandant suprem, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Foicea, mentă zăludă/ paparudele mi-o udă,/ foiță, floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n cor/ behăind: e x c e l s i o r!" Autohtonismul e numai mimat, baladescul e o găselniță inteligentă a autorului, ludicul calcului sintactic se degajă fără dificultate, iar latinistul
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
Cînd evocă Moldova din prima jumătate a secolului, Sion își ia anumite precauții: "Boierii și cocoanele noastre vechi aveau niște datine și deprinderi cari astăzi s-ar părea ridicole, dar pe atunci erau foarte comune. Între asemine obiceiuri era și frecatul picioarelor: boieri, cocoane, chiar vlădici și mitropoliți nu puteau adormi pînă nu le dezmierda cineva epiderma de la picioare, cu ușoare frecături. Nu se va părea, prin urmare, ca ceva escentric dacă voi spune că și boierii Pășcănești aveau tabietul acesta
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
străine, dar să reprezinți țara în delegații somptuoase în străinătate. Parlamentar să fii, și toată lumea e a ta! Se face mult caz de rolul suprem avut în societate de reprezentanții poporului. După patru, opt, doisprezece sau chiar șaisprezece ani de frecat băncile Parlamentului, tot mai mulți indivizi au ajuns să confunde instituția cu ilustra lor persoană. Dacă Parlamentul, ca pilon al statului, e ceva intangibil, nu același lucru se poate spune despre membrii, mai mult sau mai puțin întâmplători, ai acestuia
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
treaba până la capăt, cu o îndârjire țărănească. Jos în port, era o muncă de sclavi și într-o dimineață, când m-a rugat să-i dezlipesc cămașa de spinare, am constat că pielea îi sângerase și i se infectase de frecatul sacilor de ciment.” Prins în vâltoarea unei astfel de epoci istorice, parcă ieșite din minți, este foarte greu să fii și să rămâi poet. „Ioana Matei c’est moi !“ Semnalăm prezența în fiecare număr din EVENIMENTUL ZILEI a colaboratorului nostru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
simte peste tot, inclusiv în mediul academic: "Toți profesorii intră în sală salutând cu brațul ridicat. Când Spranger a citat cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că ŤCine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitleristť." Este momentul în care sunt puși
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
fesul În Academia Cațavencu nr. 6, la Bîrfe, șmenuri, citim următoarea bîrfă beton: în 1978-1979, bursier Herder la Viena, la recomandarea lui E. Barbu, C. V. Tudor care, „în afară de «Heil Hitler!», nu știa nimic în germană, după o singură lună de frecat menta pe străzile Vienei, a fost făcut pachet și trimis acasă”. Precizăm că, în realitate, lucrurile au fost ceva mai complicate. Că bursierul nu știa germana, asta e neîndoielnic, doar că, suferind de dorul limbii materne, nu a răspuns la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
fost ceva mai complicate. Că bursierul nu știa germana, asta e neîndoielnic, doar că, suferind de dorul limbii materne, nu a răspuns la nici un apel al celor care dirijau bursele din partea Fundației Herder, refuzînd pînă și vizita medicală obligatorie. De frecat menta, n-o freca pe străzi, ci în căminul bursierilor, încuiat în cameră, nebărbierit și în pijama, de unde nu ieșea niciodată. De plecat, a plecat singur acasă, odată ce-și încasase bursa pe 9 luni, cîte prevedea regulamentul. Urmarea acestui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
fapt mătura și că formula Ťholul și scărileť ascunde o porție zdravănă de baleiaj" (p. 149). Într-o altă sursă, apăreau - cu ironia accentuată prin aparența lor de denumiri de cod militar - formulele Acțiunea șopîrla ("spălatul toaletelor") și Acțiunea Cobra ("frecatul dușumelelor"). Metaforică e și una dintre desemnările ironice tradiționale ale infanteriștilor - iepuri sau iepurași de cîmp (cf. Moise 1982): "la infanterie sau Ťiepurași de câmpť" (p. 107) -, bazată desigur pe acțiunea comună, definitorie, a alergatului rapid. Alte metafore prezente și
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
ore în șir, cu mîinile ridicate, călcatul pe picioare, poziția neclintită pe marginea priciului cu privirile ațintite asupra degetelor de la mîini întinse pînă la vîrful picioarelor, genuflexiunile și flotările făcute pînă la leșin, fiertura fierbinte din gamelă sorbită pe brînci, frecatul pe jos de dimineața pînă seara, morișca (rotisorul satanic, instrument ideal al expunerii întregului corp biciuirilor nemiloase venite din toate părțile), loviturile din ce în ce mai dure primite de la frații de suferință, supuși și ei acelorași cazne, terfelirea cu vorbe dintre cele mai
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea mai spornică cifră înaintea roiului de zerouri. În fine, bătrânul verde, căruia un destin favorabil i-a hărăzit ierni cu căldură în hoceag și o pensie superioară unei doze cosmetice de frecat coatele aspre, va putea călători fără viză oriunde prin coclaurii Europei, unde s-ar găsi cineva să-l găzduiască, după ce i-a plătit drumul. El va putea astfel să vadă, înainte de a plăti, statistic mai devreme decât alții, obștescul obol
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
relatarea unei zile din viața sa. Iată un fragment: Ne spălăm cu săpun, săpunul nostru obișnuit, pus la îndemână pe polița din baie. întindem mereu brațele spre duș și ne frecăm bine cu săpun, de ne dor oasele de-atâta frecat. O, ce veselie e în spălător dimineața! Ca într-un spălător de internat. Copiii iau apă în gură și se stropesc unii pe alții. Deocamdată încă nu știm de unde să luăm prosoape și ne ștergem pe față cu ce găsim
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
Marin Sorescu, transformându-le în materie primă a unor poezii din volumul Unghi. în primul text, a operat câteva substituții: clăbucul tău, soare, în loc de săpun; fundamental în loc de obișnuit; cerului în loc de din baie; tine în loc de duș; lumina în loc de săpun; fericire în loc de frecat; pe pământ în loc de în spălător; când copiii în loc de copiii; și cele mai bune prosoape în loc de prosoape; moartea în loc de ce găsim. A obținut astfel poezia Matinală. în esență, putem spune că o serie de termeni din registrul domestic au fost înlocuiți
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
bere, una mai bună ca altă, asigurări, tot așa, acel obiect de intimă toaletă a celui de al doilea sex, care îi reda acestuia o libertate pierdută din vremea matriarhatului - obiectul are aripioare! Se mai propune și acel lichid de frecat pe bărbie, grație căruia poți, bărbatule, în fine, deveni liber și nesupus. În odaie, o liniște nefirească, prielnica somnului magnetic de pisică, își dezvăluie cauza: telefonul este defect, centrala cunoaște avaria, cere o păsuire de un trimestru pentru reparație, pana
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]