35,227 matches
-
centrul de greutate, originalitatea estetică și reflexivă a cărții, forța ei. Suportul întregii vieți, și al întregii viețuiri (“...viața însă nu e o ecuație, ci e mai degrabă o funcție!”, p. 33), este reprezentat de stratul metafizic, genezic, sugerat de frecventele trimiteri la Scripturi: Ecclesiastul (p. 32, 80), Iov (p. 81), Evanghelii (cf. concludenta Rozariul cuvioasei Teodora), Ioan Botezătorul (cf. Celălalt Ioan), Ioan Gură de Aur (p. 81) etc.: “Se ridicară în picioare toți, ca la o comandă, și bătrâna rosti
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
pentru posibilitățile de expresie ale versului alb/ liber, sensibil contaminat de extetica „minimalistă” sau „autenticistă” a poeziei noastre postmoderniste. Fapt trădat atât de predilecția subliniată pentru universul citadin din care decupează secvențe cenușii, anoste de decor dezolant, asficsiant, precum tratarea frecventă a unei problematici de factură existențială: „Ploaia biciuie/ cenușiul blocurilor/ cu o furie nebună/ imitație timidă/ a lacrimilor/ ce se adună/ în spatele zidurilor// Sufletele obosite oftează/ în umbra ferestrelor.” („Efemeride 10”). Sau: „Își poartă dezamăgirile ecoul/ pe străzile zumzăitoare/ale
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488701687.html [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
rigiditatea și ticăloșia în brațele unei duioșii zămislite din iubire.” Secvențele de autoreferențialitate pe care Aurora Cristea le introduce în roman, cu privire la cartea sa de debut „Povestea Danei” nu fac altceva decât să întregească acțiunea, după metoda Poveștii în poveste, frecventă în proza actuală. De neconceput, temutul ofițer german, ucigașul evreilor știa doar două cuvinte în ebraică și acelea erau: Te iubesc! pe care i le adresează plin de tandrețe, Raisei. Punerea în aplicare a planului de exterminare a evreilor polonezi
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
care pornea de la candelă și peste o lună a avut semne că rămăsese grea. Nici nu se punea problema de păcat! Mama ei jura că fetița este curată mai ceva decât era la naștere. Obișnuiți cu astfel de miracole foarte frecvente în satul lor, gropenarii nici nu s-au sinchisit. Însă Saveta ca să fie sigură de succes, l-a contactat și pe părintele Dimitrie. S-a pregătit cum știa mai bine, a luat un kil de țuică, un curcan, plus o
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
pe care le împărțea copiiilor venea cu toate televiziunile după el. Cearceafurile erau rupte, păturile roase și murdare, arcurile paturilor se rupseseră de mult, niște scânduri puse-n curmeziș susțineau salteaua. Mizeria era la ea acasă, bătăile între copii erau frecvente. Educatorii acceptau aceste bătăi, se foloseau în supravegherea și timorarea copiiilor de cei mai puternici dintre ei. Existau șefi incontestabili, duri, egoiști, ticăloșiți până-n măduva oaselor. Mediul în care trăiau îi obligau să devină aspri, doar așa puteau supraviețui. Cei
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
care-l făcea pe Florea să se înconvoaie și să se înece. -Nu pleci nicăieri, sun la„Salvare”, ești foarte bolnav. Unde este termometrul? -Vezi în sertarul de sus de la noptieră, bărbatul vorbea greu, accesele de tuse erau tot mai frecvente. A scos termometrul din sertar, dar și două pastile antitermice, i-a pus cu grijă termometrul sub braț, apoi a plecat la bucătărie de unde s-a întors cu o cană cu ceai. După un timp, a luat cu grijă termometrul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
La numărătoare au participat mulți observatori, mare parte internaționali. Așadar, în ziua alegerilor nu am văzut probleme semnificative, ci mai degrabă chestiuni care țin de organizare sau specificul locului (cum ar fi vânzarea de alcool în rural, o practică foarte frecventă și în România). Cu toate acestea, rămân foarte serioase discuțiile despre clientelismul politic care caracterizează perioada dinaintea alegerilor, controlul mass media de câteva persoane și organizarea campaniilor virulente, negative și nevoia de a controla eficient finanțarea campaniei electorale. Puteți citi
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi by https://republica.ro/aventura-mea-in-republica-moldova-am-fost-la-sectia-de-votare-cu-palmieri-am-baut-chisinau-tare-7-alcool [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
În ce ramură v-ați specializat? Anca IACOB: Imediat după ce am terminat studiile, am lucrat ca avocat din oficiu pentru Maricopa County - criminal defense. Octavian CURPAȘ: De ce ați decis să vă specializați în criminal defense și care sunt cele mai frecvente cazuri pe care le reprezentați? Anca IACOB: În ceea ce mă privește, se poate spune că am ajuns să mă specializez în „Criminal defense" mai mult printr-un joc al soartei. De când am început să profesez și până acum, am reprezentat
INTERVIU CU AVOCATA AMERICANĂ, ANCA IACOB de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_avocata_a_octavian_curpas_1338703166.html [Corola-blog/BlogPost/362001_a_363330]
-
enormă. Alteori, deși suntem datori să facem tot ce putem pentru client, nimeni și nimic nu ne ajută, pentru că practic, toate dovezile sunt împotrivă. Octavian CURPAȘ: Ce ne puteți spune despre activitatea dvs. în immigration și care sunt cele mai frecvente cazuri cu care vă confruntați în acest domeniu? Anca IACOB: Mi-am concentrat atenția mai mult spre family based immigration, deși am atins, desigur și alte aspecte. Din păcate, immigration-ul fiind un subiect foarte dezbătut în ziua de azi, nu
INTERVIU CU AVOCATA AMERICANĂ, ANCA IACOB de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_avocata_a_octavian_curpas_1338703166.html [Corola-blog/BlogPost/362001_a_363330]
-
simți aceste entități într-o sală limitată de cabine de vot unde „fierbe” răutatea din privirile oficialilor care se înfruntă cu ură fățișe. Ar trebui ca în biserică să găsești un loc de reculegere. Există asemenea biserici. Sunt chiar destul de frecvente. Dar în multe din ele te simți stânjenit, urmărit, amenințat. Sfinții din icoane parcă te arată cu degetul, parcă-ți azvârlă în față reproșuri învinuitu-te cu sau fără motiv. Nu sunt de vină bieții pictori care i-au zugrăvit
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios. Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios, dar este unul care vrea
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
simbolistă a repetiției, precum la Macedonski în "Cântecul ploaiei"și Minulescu în "Romanță fără muzică", unde găsim efectul de jovialitate hedonică. Diogenes Laertios în "Despre viețile și doctrinele filosofilor"ajunge la concluzia că fericirea constă în a avea cât mai frecvente plăceri, " Scopul... este plăcerea particulară, în timp ce fericirea este suma totală a tuturor plăcerilor particulare în care sunt cuprinse atât plăcerile trecute cât și cele viitoare. Plăcerea particulară o dorim pentru ea însăși, în timp ce fericirea este dorită nu pentru ea, ci
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
normal, fără intervenție medicală, pleacă din spital în câteva ore. Procentul de cezariene în România sunt convinsă că este foarte mare. Și în Marea Britanie este în creștere pentru că patologia este în creștere. Cezarienele la cererea mamelor nu sunt atât de frecvente ca în România, unde multă lume ignoră faptul că cezariana este o intervenție chirurgicală majoră, care are riscurile ei. În sistemul de sănătate britanic, dacă sarcina evoluează foarte bine, dar pacienta vrea cezariană, nu i se acordă imediat. Mai întâi
Cum „profiți” ca medic de pe urma unei gravide. „Sunt multe investigații, mai ales ecografii, care nu se justifică medical” by https://republica.ro/cum-zprofiti-ca-medic-de-pe-urma-unei-gravide-zsunt-multe-investigatii-mai-ales-ecografii-care-nu-se-justifica [Corola-blog/BlogPost/338671_a_340000]
-
sinucizi ! Ei îi plăcea Viata. Și totuși, era condamnată la...înțelepciune, prin singurătate, sau poate lucrul ăsta venea chiar de la ea, din prea marea exigență și inflexibilitatea de a accepta cenușiul rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
apartenența la marea boierime din Țările Române (Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte a Carpați-lor. La marea colectivizare din
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470212513.html [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
la vreo treizeci de kilometri distanță în afara orașului, așa că Mariana, a trebuit să urce din nou la volan să-l ducă acasă. Abia pe la ora trei dimineața au reușit să se culce și ei. Bineînțeles, că aceste întâlniri nu sunt frecvente, dar se mai repetă într-o anumită ritmicitate, fiecare dintre ei devenind gazdă la rândul lor. Dimineața după micul dejun, eu cu Radu am plecat din nou în oraș să ne continuăm vizita începută cu o seară înainte. Mai aveam
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
achiziții în cadrul proiectelor implementate de beneficiarii din mediul privat. Ministerul Fondurilor Europene supune consultării publice acest proiect de Instrucțiune pe site-ul propriu, pentru a veni in sprijinul beneficiarilor din mediul privat. Proiectul oferă soluții pentru cele mai importante și frecvente situații pe care le întâmpină beneficiarii privați, în aplicarea procedurii simplificate de efectuare a achizițiilor, în cadrul proiectelor europene. Aplicarea acestei proceduri este una dintre măsurile adoptate anul trecut și care are un impact major în buna derulare a proiectelor din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cartea-de-credit-13/ [Corola-blog/BlogPost/92732_a_94024]
-
de peste 50 mai ales, se subliniază că presiunea sistolica este mai importantă decât cea diastolica. 3. Simptome des întâlnite dureri de cap: simțite de obicei în parte din față a capului sau în spatele ochilor; “curgerea sângelui din nas” în mod frecvent; “zumzăitul” în urechi; amețeli; “- semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase și rigide, puls bine bătut; - semne de fragilitate capilară; diverse manifestări hemoragice (epistaxis, metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene etc); - semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineață, la trezire
DESPRE HIPERTENSIUNEA ARTERIALA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_hipertensiunea_arteriala_georgeta_nedelcu_1327417536.html [Corola-blog/BlogPost/359944_a_361273]
-
trezire, amețeli, oboseală, astenie, insomnie, tulburări de memorie și concentrare, modificări de caracter, frecvent tulburări de vedere („muște zburătoare”, vedere încețoșata); ce-falee cu caracter pulsatil, amețeala, tulburările de vedere și tulburările trecătoare de conștiență și de limbaj sunt cele mai frecvente tulburări funcționale, comune tu-turor formelor de hipertensiune; - furnicături la nivelul extremităților, amețeli, senzația de „deget mort”; - examenul inimii relevă subiectiv palpitații, dureri precordiale, diferite grade de dispnee, iar obiectiv, semne de mărire a inimii ștăngi (hipertrofie și digitație)” Atenție ! Aceste
DESPRE HIPERTENSIUNEA ARTERIALA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_hipertensiunea_arteriala_georgeta_nedelcu_1327417536.html [Corola-blog/BlogPost/359944_a_361273]
-
Bogdan Lauric, un barista (specialist în prepararea cafelei) din Timișoara, arată cum ar trebui, de fapt, să ne bucurăm de aroma cafelei pe care o bem în fiecare zi. „O cafea lungă cu lapte“, aceasta este cea mai frecventă cerință în cafenelele din România. Clienții cred că astfel au parte de o cafea mai puțin tare și mai benefică pentru organism, dar lucrurile stau exact invers. „Românii nu știu să bea cafea. Cafeaua lungă cu lapte nu e cafea
Din lipsa cultului pentru cafea, românii beau o zeamă lungă cu lapte: „Nu e nici gustoasă, nici sănătoasă“ by http://uzp.org.ro/din-lipsa-cultului-pentru-cafea-romanii-beau-o-zeama-lunga-cu-lapte-nu-e-nici-gustoasa-nici-sanatoasa/ [Corola-blog/BlogPost/93115_a_94407]
-
un motor intern al integrării, ci și ca o entitate care contribuie la accelerarea instituționalizării instrumentelor internaționale și globale de guvernare (pp. 76 - 77). Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți actori în negocierile de comerț multilaterale și este un frecvent susținător al Organizației Mondiale a Comerțului. Încă din anul 1998, Uniunea Europeană devenise cel mai mare bloc de comerț global, cu un procent de 21% din exporturile globale de mărfuri. Motivația de bază pentru crearea Uniunii Europene a reprezentat-o încercarea
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
Punctul muzeal din Comuna I.C.Brătianu, acolo unde Ionuț și-a desfășurat o parte din viață, până la accidentul nefast, ar trebui renovat, popularizat, devenit punct turistic al localității, alături de Cetatea Dinogeția, de alte case memoriale din Dobrogea. Scuza cea mai frecventă, dar și cea mai penibilă este aceea că nu sunt bani, că nu e timp, că sunt alte priorități. Există mult entuziasm însă, din partea copiilor și a tinerilor, precum și a unor cadre didactice care-i învață pe copii să-și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
urmele Tale de ceară, și Domn ... ” (Ție mă rog). Unele poeme iau aspectul sonetului, cu o muzicalitate și o ritmicitate aparte, în forma fixă a subspeciei. Ex. “Pe Tine Te-au uitat?” - pornind de la cântarea Mariei numită Magnificat. O idee frecventă în poeme este: sufletul din căderi învață. Pilduitoare este poezia “Cărarea darului” - care ne învață generozitatea, până la sacrificiul de sine în folosul altora, care se află în nevoință. Hiperbola din poezia “Piatra” - naște un talc; acela de a ne învăța
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
săptămânii de lucru. Ar cam fi singurul motiv de bucurie. Nu se poate bucura deplin de ziua liberă. Pe de o parte Sabina are parte de același program ca și până acum iar pe de altă parte au devenit mai frecvente zilele „ libere ” în care este obligat să facă de serviciu, la poarta unității ajungându-se la situația în care, uneori, nu poate avea ziua de duminică liberă, concomitent cu Sabina. Are ca sarcină, ca și ofițer de serviciu, să vegheze
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
sado-masochismul pare a fi temelia psihico-comportamentală profundă a eroticii estetice contemporane. Moartea, cu scenariile sale, nu mai este o graniță de netrecut, un tărâm al angoasei, căci imaginea cadavrului din noi sau a scheletului costumat cu haine de piele este frecventă la artiștii contemporani. Baudrillard numea corpul un „osuar de semne”, ceea ce poate însemna că simbolistica corpului trebuie citită deopotrivă în două registre, al vieții și al morții. Estetica erotică actuală plasează, așadar, în centrul ei, corpul uman, cu tot potențialul
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_metamorfoza_si_dan_caragea_1377985413.html [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]