8,103 matches
-
Marius Chivu Încă de pe vremea când frecventa ceanaclul condus de Mircea Cărtărescu, solitar și fără a se integra vreunui grup, Iulian Tănase scria în răspăr cu toată lumea. Volumele de poezie pe care le-a publicat ulterior, Îngerotica (1999), Poeme pentru orice eventualitate (2000) și Iubitafizica (2002), nu
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
deschidere, spre înțelegerea complexă a alterității și a modernității. În sfîrșit, trebuie relevată calitatea stilistică, diversă, desigur, dar mereu înaltă. Între sobrietate elegantă, rigoare geometrică și înflorire eseistică, tonul își găsește specificitatea. Pretutindeni, fraze armonioase, proprietate terminologică, expresivitate: cine a frecventat pe Eschil și pe Vergiliu știe să modeleze și să apere însăși limba română. Ar mai fi ceva: toate aceste cercetări nu stau numai sub semnul respectului față de știință, ci și sub cel al afectivității: pasiunea pentru tonalitatea lirică inimitabilă
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
util capitol de referințe critice din perioada interbelică (sînt selectate texte de Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, G. Călinescu, Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu, mai mult decît necesare cititorului grăbit de azi care nu mai are vreme să frecventeze arhivele). Una peste alta, dacă Rebreanu dincolo de realism este un studiu doct și exhaustiv, ca o teză de doctorat, monografia Liviu Rebreanu este mai aproape de ceea ce s-ar putea numi o carte companion, pentru uzul studenților la litere și elevilor
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
italiene. Luni de-a rîndul s-a străduit să iasă din izolare. Abia sosise la Zürich cînd s-a întîlnit cu un poet tînăr, mare admirator al lui Marinetti: Alberto Spaini. Corespondent de presă la Berlin din 1912, el îi frecventase pe intelectualii grupați în jurul revistei Der Sturm și îl cunoștea bine pe Hugo Ball. El a informat grupul de la Zürich despre reușitele mișcării futuriste. Este evident că Tzara se străduia din răsputeri să aibă cît mai multe contacte pentru a
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o galerie de priveliști puse în evidență de viață, parte din arhivele liceelor frecventate de Aron Cotruș, „Sfântul Vasile” din Blaj și „Șaguna” din Brașov; Arhivele Naționale. Filiala Arad, Primăria municipiului Arad; un Decret regal, dat în 11 mai 1932, prin care i se conferă lui Aron Cotruș, atunci sublocotenent, o medalie. Se menționează
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
cuvântului „cred că păstrând proporțiile, ca și nouă, lui Valéry îi plăceau înainte de toate cuvintele.” (O discuție pe pernă, între doi rafinați intelectuali deschiși, fiecare cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot fi ele frecventate). Iar discuțiile asupra artei vor aluneca, fatal, pe aridul teren al politicii, Natalia dând dovada unei cuprinderi mai generoase, mai nuanțate, mai în spiritul adevărului, decât partenerul ei. Mamă devotată unui fiu pe cale de a se desprinde de ea, eroină
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
Normale Supérieure (unde i-a avut colegi pe Jaurès și Durkheim), iar prima sa carte, Eseu despre datele imediate ale conștiinței, i-a adus la 30 de ani celebritatea. La începutul sec. XX, cursurile lui de la Collège de France erau frecventate de întreg Parisul intelectual și monden. Bergson era apreciat, după cum o dovedește corespondența sa, nu doar de eminenți filosofi și savanți, ci și de scriitori și oameni politici. Aceștia din urmă i-au încredințat mai multe misiuni în SUA, în
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
versuri Fata din Brazi, din care, la ora actuală, nu mai posedă nici un exemplar! În plin război, se mută la București, unde studiază medicina și se apropie de lumea literară „centrală”. Se apropie, dar nu i se integrează: „N-am frecventat decît ocazional și sporadic cafeneaua artistică și redacțiile, cele două spații care acționau asemenea unor fermenți ai creației literare. În schimb, vizitam cu regularitate asiduă anticarii de la Vama Poștei, un microcosmos pe malul Dâmboviței de altădată, mai modest, dar asemănător
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
muri. Între faliment și solidaritatea cu greviștii, majoritatea trupelor au ales o paradoxală cale de mijloc: au ales să joace, declarîndu-se solidare cu greviștii! Multă lume care, în mod normal, monopolizată de marile spectacole ale secțiunii oficiale, nu ar fi frecventat Off-ul, s-a reorientat spre spectacolele mici... Important e că orașul a ieșit din starea de stupoare și că, la Avignon, în ciuda tuturor intermitenților, s-a jucat teatru. Și așa, în 2003, Off-ul a salvat Avignon-ul.
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
cîțiva dintre). Pe lînga altele, sînt publicate și niște fragmente de proza. Primul aparține Mirelei Roznoveanu și face parte din nuvelă Singurătatea Femeilor Minunate. E vorba despre un jurnalist, Paul Larson, care se duce la un restaurant "de pe Trei Avenue frecventat de scriitori și ziariști, se așează la o masă și își zice în sinea lui așa: "Ficțiunea, că arta a creării de narațiuni estetice fără vreo legătură cu evenimentele realității nu era o minciună, ci un joc reflexiv al imaginației
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
câtă cetățenească mândrie taxele de radio-televiziune, nu fiindcă nu ne putem dezlipi urechea, ochii de posturile onorabilelor instituții de stat, cu cele mai variate și de un extrem interes emisiuni, ci pentru a ne bucura de dreptul de a le frecventa ceea ce este cu totul altceva și, firește, mai mult. Vom apăsa pe butonul aparatului de radio sau vom deschide de la distanță televizorul, iar dacă nu le posedăm, oricum, dreptul ne rămâne, asumat, câștigat, dobândit contra unei modice sume lunare pe
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
vor sări numai mierloi și pisici hoinare, ori mai știi? câte o veveriță. În micuțul muzeu al Grădinii, pe lângă lupul împăiat va mai fi expus și un rarisim exemplar de tigru tasmanian cu ochi de nasturi învăpăiaț. Ca unul care frecventez această Grădină de aproape șapte decenii, mă rezerv a reveni de îndată ce insurmontabilele obstacole vor fi cumva înlăturate. Ultima oară trecusem pe lângă o uriașă plută multiseculară ce se prăbușise singură cu rădăcinile în văzduh, ca un elefant căzut pe o rână
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
Morand cu țara noastră sunt însă mult mai vechi. Foarte tânărul diplomat a cunoscut de timpuriu mediul aristocratic românesc din capitala Franței, căci fiind în primii săi ani de diplomație coleg de legație, la Londra, cu Emmanuel Bibescu, vărul prințesei-scriitoare, frecventa lumea saloanelor pariziene în care erau prezenți și românii (de exemplu, în societatea lui Marcel Proust, care îi va prefața și prima carte, Tendres Stoks, din 1921). Printre aceștia a și descoperit-o, în 1917, pe Elena Hrisoveloni-Șuțu, cu care
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
atîrnă mai greu ceea ce se spune în comparație cu cine spune, că "oamenii mari se disting nu atît prin originalitate, cît prin sfera de cuprindere", nu a făcut nici un secret din atracția sa pentru ideile altora, fie ei și britanici. I-a frecventat asiduu pe Wordsworth, Coleridge, Shelley, Carlyle pentru ceea ce spun, și știind că sunt bine îndatorați filozofilor idealiști germani, preluați într-o formă mai directă de unii dintre ei ( Coleridge, Carlyle) a căutat să se apropie de viziunea acestora prin mijlocirea
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
mergi la Paris" -, copilul Celarianu începe studiul armoniei, în 1941, în timpul refugiului la Craiova, cu George Simonis absolvent al Scholei Cantorum din Paris, stabilit la Craiova. La 11 ani este, pentru scurtă vreme, elevul Soniei Teodoreanu, la teorie și solfegii. Frecventând, împreună cu părinții, Salonul Doamnei Procopiu, Mihai Mitrea-Celarianu îl cunoaște, printre alți muzicieni români Sivestri, Ioana Nicola, George Georgescu etc. -, pe Marțian Negrea, al cărui discipol (la armonie), devine la vârsta de 12 ani. Concomitent primește lecții particulare de compoziție și
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
ocupat înainte de a ajunge la celebrul post de radio. Mă întreb astăzi cu toată seriozitatea dacă știam măcar că Monica Lovinescu este fiica marelui Eugen Lovinescu. Cred că pe asta o auzisem totuși prin cercurile scriitoricești pe care începusem să le frecventez. Vocea "Gelu Ionescu" îmi sugera mereu un intelectual egal cu sine, auster, sobru, mereu foarte bine informat, dar străin de orice entuziasm sau formă de efuziune. Un gentleman înzestrat cu spirit critic, care știe măsura exactă a lucrurilor, și nu
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
de cuantificat. A doua categorie este cea a „pelerinului“. Acest personaj religios - nu este vorba despre toți participanții la pelerinaje - este spectatorul fervent și frecvent al oricăror procesiuni: înfățișări de icoane, moaște sau alte „instrumente“ eficace religios. Acest tip nu frecventează regulat biserica, sau, oricum, preferă un pelerinaj concret unei prezențe constante și monotone la liturghie. Nu e neapărat necredincios, dar este unul care vrea răspunsuri prompte. Pentru el, viața liturgică este exasperantă prin lentoare; el caută, negustorește, bonificații concrete și
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită a unui preot de țară. Ultima
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
părinții noștri și datorită amplasamentului din Parcul Expoziției de pe Copou, inca și astăzi este vizitat la capacitate maximă, mai ales acum când a dat căldură. În cadrul Casei Vânătorului avem două restaurante, o terasă imensă și Hunter’s Pub, un loc frecventat în mare parte de către studenți. An de an am mers pe acolo și tot timpul a fost problemă mare cu servirea și cu atitudinea chelnerilor, dar odată cu preluarea locației de către cei care dețin și Restaurant Oscar, am crezut că lucrurile
Baruri / Cafenele [Corola-blog/BlogPost/94581_a_95873]
-
alese și complicate. La emoții, excitări intime. La extaz. Fiindcă el, întotdeauna, s-ar fi strecurat fluid prin ochiurile plasei. El nu dormea niciodată. Deși părea că doarme mult. Chiar și programul de zi și-l petrecea într-o semi-trezie. Frecventa, așa cum se face asta în mod tainic, cea mai solicitată Școală Îngerească. Rasă nu purta, dar era novice. La cursuri a aflat că e printre miluiții, binecuvântații. Că partea sa e întreagă, neatinsă. Și e doar a sa. Ea trăiește
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
Afară plouă. O ploaie măruntă și deasă. Aștept un telefon de la Milena care vrea cu orice preț să mergem să dansăm. Da, chiar așa, să dansăm. A descoperit ea un salon de dans, se cheamă Georges et Rosy și e frecventat mai ales de persoane mature ca ea sau mai mult decât mature... ca mine. Milena râde și mă bate cu palma ei mică și durdulie peste coapsă: - Lasă, zice, că tu te ții bine, ești în plină formă. Doar nu
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
morții grăbite pe multe căi, dar mai întâi de îmbolnăvire prin înfometare, muncă extenuantă, supunere la instrumente de pedeapsă, ca leagănul pentru tortură mortală inventat de Borger, călăul din Stuttgart. Dar tot în lagăr unii pot sărbători Crăciunul. Sau pot frecventa, cu o marcă, pentru 20 de minute, bordelul cu prostituate voluntare, 11 nemțoaice și 9 poloneze. Aici, mai mult decât în alte condiții, prostituatele pot deveni chiar mai influente. Proprie lui Dieter Schlesak și scrierii sale este frământarea conștiinței individuale
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
impune doar ca obiect de plăcere sau de cunoaștere; ea se oferă spiritului ca obiect de interogație, de anchetă, de perplexitate”. Este simptomatic, în această ordine de idei, faptul că, deși textul lui Caragiale rămâne unul dintre cele mai asiduu frecventate de comentatori, aproape nici unul nu abordează Inspecțiune din perspectivă estetică, interesul cvasiunanim focalizându-se obsesiv pe dimensiunea sa de enigmă sau de „ghicitoare”, ca să preiau formularea lui Paul Zarifopol, primul care a semnalat-o ca atare. Motivația gestului suicidar al
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
vine vorba să-i povestească o “întîmplare îngrozitoare” despre un șef -p. 112) și să înregistreze realitatea socialismului “la cald” și “la temperaturi înalte”, mai ceva ca în topitoria de la Galați. În fond, dacă cenaclul “Petică”, descris în Caractere și frecventat de “felcerița” Elena Vînău, există cu adevărat (ba chiar cu un conducător, poetul Valeriu Gorunescu, inventariat de Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua, București, Albatros, 1977, p. 251 și în Istoria literaturii române de azi
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]