233 matches
-
absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1456033070.html [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Când primăvara verde și-a întors obrazul spre ochii mei pierduți în negrul labirint, în vălu-i străveziu mi-a-nfășurat necazul și-n păr mi-a prins înmiresmatul mărgărint. Cu adiere de Zefir, fremătătoare, o ușă mi-a deschis spre verde infinit și sufletul mi-a liniștit surâzătoare, cu plecăciunea brazilor, de bun-venit. Apoi o pleoapă mi-a deschis spre cer albastru, uimire și-ncântare-n inima haihui mi-a dăruit cucernicia de sihastru
LACRIMA PRIMĂVERII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lacrima_primaverii_curelciuc_bombonica_1334828919.html [Corola-blog/BlogPost/359176_a_360505]
-
Izvoarele speranței n-or să sece. Decor cu tentă expresionistă, Ferchezuit de trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr fremătătoare Spre unde este mai albastru cerul Și liniști mai profunde spre-nserare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plecări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Plecari.html [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
cât veșnicia de trebuincioasă și izbăvitoare pare a fi cadrul unor imortalizări alese de niște nuntași japonezi tineri, vreo două perechi de miri, ele ca păpușile de porțelan având în păr flori de cireș și merel, cu trupurile mlădioase și fremătătoare, ei cu mustăcioară subțire, îndoită câțiva milimetri la colțurile buzelor cum streșinile pagodei din apropiere, cu redingnote de epocă, costumațiile altor plaiuri decât cele ale arhipelagului nipon, turiștii momentului se opresc și aplaudă urându-le casă de piatră, sayonara și
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Gradinile_japoneze_din_golden_gate_park_.html [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
surâs cald pe buze.I s-a adresat: -E deja în salon, nu mai e nevoie de oxigen.. În salon era liniște și cald. Copilul ei dormea molcom, iar respirația aproape se domolise. Era dimineață, în fereastră crengile unor plopi fremătători se loveau ritmic, iar în văzduh se răspândeau caierele albe depanate de acești copaci triști. Caierele, aceste scame rupte, îi făceau rău copilului ei. Cu fruntea lipită de fereastră încerca să-și imagineze un tei înflorit, răspândind miresmele sfinte...Cum
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413737028.html [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Donizetti. Pe aceiași cale Alexandre Dumas tatăl în primul volum din "Delicte celebre", creează portretul Lucreției: "Sora era demnă de compania fratelui. Libertină din fantezie, profană din temperament, ambițioasă din calcul, Lucreția dorea plăceri, adulații, onoruri, pietre prețioase, aur, stofe fremătătoare și palate somptuoase. Spaniolă sub părul blond, curtezană în spatele aerului candid, avea chipul unei madone de Rafael și inima unei Mesaline". Mai apoi istoricul francez Jules Michelet vede în "andaluza italiană", simbolul demonului feminin înscăunat pe tronul Vaticanului. Urmează o
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
ea nu poate fi însă împiedicată să se manifeste conform cerițelor ei firești. Intimidați și speriați de viziunile apocaliptice cu care biserică îi amenință, oamenii nu refuzau atunci cand scăpau de sub sfântă tutela, desfătarea prilejuita de cântecele lumești mai puțin severe, fremătătoare și generoase. Nu putem reconstitui creația folclorica a acestori vremuri, dreptul la notare fiind rezervat doar cantului și priceperea scrierii neumelor nevând-o decât monahii, dar existența unei bogate și variate muzici populare este mai presus de orice îndoială. Antipod al
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
Mircea Popescu a fost un om cu simțul valorilor care trebuie conservate pentru cei care vin. Prin intermediul "Colegiului Pontifical Pio Romeno" din Roma, a amabilității rectorului Mihai Frățilă, am putut consulta o parte a corespondenței lui Mircea Popescu. Lume vie, fremătătoare, lumea exilului, cum apare și la Alexandru Niculescu, vezi: "Rom. Lit." 2/1992, 46/1996 etc. cu pasiuni, simpatii-antipatii, dar organic interesată de soarta țării de unde plecaseră atâția oameni de anvergură și de valoare europeană. Chipurile conturate din epistole au
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
incongruent și greu de acceptat, se ascunde, de fapt o superbă metaforă în care fluxul memoriei se scalda într-un ocean de idei. Stând de vorbă într-o intimitate doar parțial comunicată, Elenă Chițimia Armenescu ne introduce într-un univers fremătător al oamenilor, naturii, ființelor, ideilor, anotimpurilor, guvernat de un fals „dictat” al iubirii sublimate, în care totul este în egală măsură tonic și fragil. În această carte, care poate fi considerată și un succes al Fundației Mirabilis, autoarea face o
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
releva un talent viguros, dublat de o mare personalitate. În cronica intitulată "" Un promițător debut"", Marcel Mureșeanu scria în ziarul ""Zori Noi"": Culoarea este unul din elementele constructive esențiale la Mărioara Pruteanu, devenind când elegantă și solemnă, când aprinsă și fremătătoare, în funcție de sentimentul care a generat tablourile și a rămas înscris pe suprafața lor"". Participă, din 1971, la manifestările "Cenaclului U.A.P. Suceava", la expoziții festive și personale: 1973, 1975, 1978 etc. În 1981 este distinsă cu "Marele premiu "Voroneț" la
Marioara Pruteanu-Corduban () [Corola-website/Science/321592_a_322921]
-
putea realiza dintr-o singură lovitură. Hideyoshi dorea să-i arate acest grandios spectacol lui Nobunaga și era convins că prezența în persoană a seniorului său avea să garanteze o victorie monumentală. „CAP DE KUMQUAT!” Orașul Castelului Azuchi devenise centrul fremătător al unei noi culturi. Cetățeni cu îmbrăcămintea viu colorată îi populau străzile, iar strălucirile aurii și albastre ale donjonului de la castel păreau să fi fost brodate cu verdele frunzelor proaspete de primăvară. Nici că s-ar fi putut să existe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
râvnitorul, tot va avea parte, ba încă primul la rând, de desfătări la care nu cuteza a nădăjdui. Și, tot așa, muierilor balcâze, borcănate, paceaurelor libidinoase noua lege le va acorda prilejul să poată strânge în fleșcăitele brațe, precedând copilele fremătătoare de dorință, un tinerel chipeș, obligat să se supună și să fie prompt în a suporta aceste cazne". Cât de reacționar se dovedește acest Aristofan care își bate joc de visul de aur al omenirii și, pe deasupra, mai e și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
cu care să se joace. Genul ăsta de comportament e destul ca să mă facă să-mi doresc să îmbrățișez celibatul. Ei, în lipsa unei denumiri care să-mi placă, o să recurg la un limbaj romantic și-am să-l numesc Bărbăția Fremătătoare. Din fericire, Adam nu mi-a prezentat Bărbăția lui Fremătătoare folosind un nume. Deși eu nu eram sigură că eram gata să mă împrietenesc cu Bărbăția lui Fremătătoare. Mă cam obișnuisem cu Bărbăția Fremătătoare a lui James. Nu c-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
destul ca să mă facă să-mi doresc să îmbrățișez celibatul. Ei, în lipsa unei denumiri care să-mi placă, o să recurg la un limbaj romantic și-am să-l numesc Bărbăția Fremătătoare. Din fericire, Adam nu mi-a prezentat Bărbăția lui Fremătătoare folosind un nume. Deși eu nu eram sigură că eram gata să mă împrietenesc cu Bărbăția lui Fremătătoare. Mă cam obișnuisem cu Bărbăția Fremătătoare a lui James. Nu c-ar fi fost vreo chestie tare (să-mi scuzați sugestia), dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o să recurg la un limbaj romantic și-am să-l numesc Bărbăția Fremătătoare. Din fericire, Adam nu mi-a prezentat Bărbăția lui Fremătătoare folosind un nume. Deși eu nu eram sigură că eram gata să mă împrietenesc cu Bărbăția lui Fremătătoare. Mă cam obișnuisem cu Bărbăția Fremătătoare a lui James. Nu c-ar fi fost vreo chestie tare (să-mi scuzați sugestia), dar mie-mi convenea. N-aveam nimic împotriva Bărbăției Fremătătoare a lui Adam (așa, lipită de coapsa mea, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și-am să-l numesc Bărbăția Fremătătoare. Din fericire, Adam nu mi-a prezentat Bărbăția lui Fremătătoare folosind un nume. Deși eu nu eram sigură că eram gata să mă împrietenesc cu Bărbăția lui Fremătătoare. Mă cam obișnuisem cu Bărbăția Fremătătoare a lui James. Nu c-ar fi fost vreo chestie tare (să-mi scuzați sugestia), dar mie-mi convenea. N-aveam nimic împotriva Bărbăției Fremătătoare a lui Adam (așa, lipită de coapsa mea, cum era), dar aveam emoții când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că eram gata să mă împrietenesc cu Bărbăția lui Fremătătoare. Mă cam obișnuisem cu Bărbăția Fremătătoare a lui James. Nu c-ar fi fost vreo chestie tare (să-mi scuzați sugestia), dar mie-mi convenea. N-aveam nimic împotriva Bărbăției Fremătătoare a lui Adam (așa, lipită de coapsa mea, cum era), dar aveam emoții când mă gândeam la momentul în care aveam să facem cunoștință. Ca și când și-ar fi dat seama de asta, Adam m-a prins de braț (Nu, Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pentru ce stare de spirit anume. În general, Ștefănel trăia În starea de liniște Zanshin, calmul apei netulburate, atent la tot ce se Întâmplă În jurul lui, dar aparent distrat. Era cu totul altă lume decât cea japoneză. O lume mai fremătătoare, mai grăbită, mai superficială, dar și mai aplecată spre noutate. Japonia era Închiderea, China era deschiderea. Dacă vreodată se va descoperi un drum pe mare care să lege Europa de China, se gândi Ștefănel, atunci fără Îndoială China se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Dar și ceilalți făcură același lucru.) Când se apropie de frumosul altar, cu marmurile-i magnifice îmbrăcate în superbe broderii, și îngenunche în fața lui, își simți inima bătând mai repede. Își înclină capul, apoi îl înălță, conștientă de prezența strălucitoare, fremătătoare a părintelui Bernard, care trona asupră-i. Când îi întinse ostia, mâna părintelui Bernard îi atinse buzele, și Diane, conștientă că era conștient de prezența ei, se simți fericită. Potirul bătut în pietre scumpe - donația unui Newbold de mult răposat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
își duc câte trei degete împreunate la frunte, la plex, la dreapta și la stânga umerilor. Apoi, se privesc pe furiș, ne-ncrezători, unul pe celălalt. Sângele și Obolul lui Hristos, în Cupa Mielului! zice Îngerul, scoțând la iveală, de la adăpostul fremătător al aripilor, o răcliță de argint, cu doi cavaleri pe un singur cal, gravați pe capac. Doi Cavaleri Danubieni, tresare Fratele. Arhanghelul trece către Sile un pocal, ce se ivește dinlăuntrul răcliței. O cană de lut ars, crăpat, care împrăștie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
atentă se numără greața, vărsăturile, icterul, migrenele, crampele abdominale și amețeala. Încerci să ții minte nivelurile exacte de toxicitate, dar de ce să-ți bați capul. Trece un indicator care zice: Seattle 210 km. — Hai să vedem măruntaiele alea strălucitoare și fremătătoare, Bubba-Joan, comandă Brandy Alexander, Dumnezeu și mamă a noastră, a tuturor. Spune-ne o poveste personală scârboasă. Zice: — Despică-ți corpul și arată-ne interiorul. Coase-te la loc, zice, și-mi înmânează pe bancheta din spate un rețetar și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bine? Tu cam de unde zici că vii pe pluta ta stuf? Ne terminăm berea, Andi mă ia de-o aripă și o pornim spre Universitate. Scările și piațeta din față unde e și fîntîna arteziană sînt acoperite de o masă fremătătoare de oameni, cei mai mulți sînt studenți sau tineri din oraș, e o atmosferă foarte hippy, iar vocile care se ridică, fie că e vorba de cîntece, fie că-s doar lozinci, conțin mesaje politice cît se poate de clare: nu mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Editura Teora, București, 1998, vol. I, p. 223. 229 Tommaso Campanella, Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1959, p. 58. 230 Pascal Bruckner vorbește despre fața urâtă a individualismului: ,,Lumea modernă și-a pierdut sufletul (...). Iată venită așadar vremea individului suveran, fremătător și nerăbdător, căruia piața îi dă permisiunea să acționeze după cum îl taie capul, îi flatează până și cele mai mici înclinații. Astăzi în occident, el nu este amenințat decât de propria lui trufie, să-și impună limite la poftele cele
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Lovinescu, Unde scurte, III, 248-253; Costache Olăreanu, Bérénice, în gară la Beclean, ALA, 1995, 300; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 93-102; Cosma, Romanul, II, 244-248; Glodeanu, Dimensiuni, 172-175; Cărtărescu, Postmodernismul, 356-363; Mihai Dragolea, Șiruri despre „o mare absență fremătătoare”, OC, 2000, 1; Gheorghe Grigurcu, Radu Petrescu despre Bacovia, RL, 2000, 43, 44; Mircea Bențea, Radu Petrescu. Farmecul discret al autoreflexivității, Cluj-Napoca, 2000; Dicț. esențial, 651-655; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001, 73-79; Dicț. analitic, III, 39-42
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
felurite peripeții, traversează o experiență imaginabilă numai în vreme de război, când totul devine posibil, nimic nu mai ține de domeniul surprizei, situațiile teribile, senzaționalul intrând în ordinea faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală cândva pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]