81 matches
-
N-aveam nici un chef să mai pierd timpul pe-acolo și să lucrez pentru alții. În plus, nu eram eu omul care să meargă pe un singur plan. Îmi plăcea să mă ocup de mai multe lucruri în același timp: frenologie, acustică, neurofiziologie etc. Le-am spus celor din Sistem că vreau să mă retrag. Nu mă lăsau să plec pentru că știam prea multe. Le era teamă că treceam de partea Simbolatorilor, că n-o să le mai fiu prieten, ci dușman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și-a schimbat opinia influențat lui Goethe. Secolul al XIX-lea a continuat tradiția secolelor precedente, remarcabile fiind desenele lui Doumier, corelate și ele cu sfera politicului, dar acum perspectiva se schimbă. Doctorul Gall (1758-1828Ă propune o nouă disciplină științifică: frenologia. Controlul sufletului nemaifiind realizat de inimă, ci de creier în ansamblul său - nu doar de glanda pineală, invocată de Descartes -, constituția creierului concentrează virtuțile, în diverse locuri ale sale, care devin mai sau mai puțin proeminente. Faptul s-ar repercuta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
craniului provocând o „bosă”, o „umflătură” la nivelul acelei părți din craniu. Astfel, există o „bosă” pentru „literatură”, una pentru „comerț”, lipsa exercitării funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul înnăscut. În această situație, după Lombroso, criminalul nu mai era atât de vinovat pe cât
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul înnăscut. În această situație, după Lombroso, criminalul nu mai era atât de vinovat pe cât era de bolnav încă de la naștere. Aceasta pentru că în comportamentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dintre tulburările de personalitate și cele psihotice. Ambele fuseseră până nu demult invocate în vederea exonerării de răspundere a autorilor diferitelor acte antisociale. Între 1824 și 1827, medicul danez CARL OTTO, cunoscător al condițiilor de detenție din închisori și adept al frenologiei, a propus utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere a caracterului psihopatic. Acesta este dominat de incapacitatea de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX lea, ca doctor de închisoare, a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
actual a fost introdus în literatura medicală în 1865 de Armand Trousseau, înlocuind termeni mai vechi ca ' „alalie"" (Jacques Lordat, 1842) sau ' „afemie"" (Paul Broca, 1861). Primele concepții cu privire la funcțiile cerebrale ale limbajului se datoresc lui Franz Gall (1810), întemeietorul frenologiei, și lui Jean-Baptiste Bouillaud (1825). Gall localiza funcția vorbirii în zonele din creier situate înapoia orbitei, în timp ce Bouillaud, în urma unor observații anatomo-clinice, situa un "organ legislator al vorbirii" în lobii anteriori ai creierului. G. Dax (1836) constată pentru prima dată
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
Frenologia (din limba greacă: φρην, "phren" = minte, suflet; și λόγος, "logos" = cunoaștere, studiu) este o teorie în antropologia fizică enunțată la începutul secolului al XIX-lea de Franz Joseph Gall (1758-1828), după care studierea variațiilor morfologice exterioare ale cutiei craniene ar
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
studiu) este o teorie în antropologia fizică enunțată la începutul secolului al XIX-lea de Franz Joseph Gall (1758-1828), după care studierea variațiilor morfologice exterioare ale cutiei craniene ar furniza informații asupra respectivelor regiuni ale creierului și funcțiilor sale. Chiar dacă frenologia enunța unele ipoteze juste privind organizația creierului în zone precise, ea a fost în bună parte abandonată o dată cu dezvoltarea metodelor moderne de studiu al diferențierii cerebrale funcționale. Frenologia s-a bucurat la început de o largă receptivitate și a contribuit
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
ar furniza informații asupra respectivelor regiuni ale creierului și funcțiilor sale. Chiar dacă frenologia enunța unele ipoteze juste privind organizația creierului în zone precise, ea a fost în bună parte abandonată o dată cu dezvoltarea metodelor moderne de studiu al diferențierii cerebrale funcționale. Frenologia s-a bucurat la început de o largă receptivitate și a contribuit la încetățenirea ideii în științele medicale, după care creierul este organul activității psihice și că în anumite zone ale creierului sunt localizate funcțiuni specifice. Totuși, premiza de bază
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
a bucurat la început de o largă receptivitate și a contribuit la încetățenirea ideii în științele medicale, după care creierul este organul activității psihice și că în anumite zone ale creierului sunt localizate funcțiuni specifice. Totuși, premiza de bază a frenologiei, conform căreia personalitatea este determinată de forma craniului, nu a putut fi verificată. Frenologia nu trebuie confundată cu "Craniometria", în care se efectuează măsurători ale craniului (mărime, greutate, formă), sau cu observarea "fizionomiei", prin care se studiază trăsăturile feței. Deja
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
în științele medicale, după care creierul este organul activității psihice și că în anumite zone ale creierului sunt localizate funcțiuni specifice. Totuși, premiza de bază a frenologiei, conform căreia personalitatea este determinată de forma craniului, nu a putut fi verificată. Frenologia nu trebuie confundată cu "Craniometria", în care se efectuează măsurători ale craniului (mărime, greutate, formă), sau cu observarea "fizionomiei", prin care se studiază trăsăturile feței. Deja în lucrările lui Aristotel se conturează ideea, conform căreia personalitatea umană este localizată în
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
cu "Craniometria", în care se efectuează măsurători ale craniului (mărime, greutate, formă), sau cu observarea "fizionomiei", prin care se studiază trăsăturile feței. Deja în lucrările lui Aristotel se conturează ideea, conform căreia personalitatea umană este localizată în cap. Totuși principiile frenologiei vor fi enunțate în epoca modernă de către medicul austriac stabilit în Franța, Franz Joseph Gall în lucrarea sa fundamentală publicată la Paris în 1820: "Anatomie et physiolgie du système nerveux en général et du cerveau en particulier avec des observations
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
în particular cu observații asupra posibilității de a recunoaște multe trăsături intelectuale și morale ale omului sau animalelor după configurația capului"), titlu în care definește pe scurt concepția și metoda sa, pe care el a denumit-o ""cranioscopie"". Termenul de ""frenologie"" a fost introdus de discipolul și colaboratorul său, Johann Spurzheim (1776-1832), care a popularizat această nouă disciplină prin călătorii și conferințe în Marea Britanie și America. În introducerea la opera sa, Gall enunță principiile fundamentale ale doctrinei sale: În versiunea originală
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
care începând cu anul 1823 publică o revistă proprie. Deosebit de activi au fost frații George Combe (1788-1858) și Anrdew Combe (1797-1847). În America, frații Lorenzo Niles Fowler (1811-1896 și Orson Squire Fowler (1809-1887) au fost reprezentanții de prim rang ai frenologiei. Primul se stabilește mai târziu în Anglia, unde înființează "The British Phrenological Society". El s-a făcut celebru prin realizarea ""capului frenologic"", care a devenit simbolul frenologiei. Această doctrină nu a fost totuși acceptată de cele mai multe academii științifice, fiind, de
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
1811-1896 și Orson Squire Fowler (1809-1887) au fost reprezentanții de prim rang ai frenologiei. Primul se stabilește mai târziu în Anglia, unde înființează "The British Phrenological Society". El s-a făcut celebru prin realizarea ""capului frenologic"", care a devenit simbolul frenologiei. Această doctrină nu a fost totuși acceptată de cele mai multe academii științifice, fiind, de exemplu, exclusă din programul său de către "British Association for the Advancement of Science" ("Asociația britanică pentru progresul științei"). Raportând fenomenele psihice la organizarea fiziologică a creierului, Franz
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
Muséum de Paris", a dat un impuls cercetărilor antropologice ale lui André Serres și - mai ales - teoriilor localizatoare ale limbajului în creier enunțate de Paul Broca (1824-1880) în Franța și Carl Wernicke (1848-1905) în Germania. Perioada de dezvoltare maximă a frenologiei a durat până către anul 1860, după care a fost pentru un timp abandonată ca temă de cercetare obiectivă. În publicul larg s-a bucurat mai departe de popularitate, scrierile inspirate din doctrina frenologică fiind printre cele mai citite publicații
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
fost pentru un timp abandonată ca temă de cercetare obiectivă. În publicul larg s-a bucurat mai departe de popularitate, scrierile inspirate din doctrina frenologică fiind printre cele mai citite publicații din acea epocă. La începutul secolului al XX-lea, frenologia a fost readusă în actualitate, în special pe baza teoriilor evoluționiste și în domeniul antropologiei criminalistice. O deosebită atenție au atras lucrările psihiatrului englez Bernard Hollander (1864-1934), "The Mental Function of the Brain" ("Funcția psihică a creierului", 1901) și "Scientific
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
care întreprinde o reevaluare a doctrinei lui Franz Gall. În Belgia, Paul Bouts (1900-1999) reunește teoria frenologică cu datele de tipologie și grafologie, dezvoltând o disciplină nouă, pe care o denumește ""Psihognomie"", cu aplicabilitate în domeniul pedagogiei. El vedea în frenologie un mijloc de îmbunătățire al procesului de învățare din școli, prin adaptarea lui la caracteristicile individuale diferite ale elevilor. În anul 1983, psihologul englez Peter Cooper înființează "The London Phrenology Company", cu scopul de a stimula din nou interesul pentru
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
un mijloc de îmbunătățire al procesului de învățare din școli, prin adaptarea lui la caracteristicile individuale diferite ale elevilor. În anul 1983, psihologul englez Peter Cooper înființează "The London Phrenology Company", cu scopul de a stimula din nou interesul pentru frenologie, a cărei aplicare ar permite o mai bună cunoaștere a propriei persoane. În felul acesta frenologia capătă o nouă dimensiune pe baza cunoscutului dicton: "Cunoaște-te pe tine însuți" ("gnóthi seautón", Socrate). Creierele unor personalități celebre, ca Einstein sau Lenin
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
diferite ale elevilor. În anul 1983, psihologul englez Peter Cooper înființează "The London Phrenology Company", cu scopul de a stimula din nou interesul pentru frenologie, a cărei aplicare ar permite o mai bună cunoaștere a propriei persoane. În felul acesta frenologia capătă o nouă dimensiune pe baza cunoscutului dicton: "Cunoaște-te pe tine însuți" ("gnóthi seautón", Socrate). Creierele unor personalități celebre, ca Einstein sau Lenin sunt conservate și studiate, pentru a se putea descoperi eventual trăsăturile organice caracteristice genialității. Ideologia nazistă
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
se putea descoperi eventual trăsăturile organice caracteristice genialității. Ideologia nazistă a manipulat datele craniometriei pentru a da o aparență de fundament științific teoriilor rasiste, care au dus în cele din urmă la crimele de genocid. Fără îndoială, în ansamblul ei frenologia a fost eronată, localizând în creier și trăsături abstracte cum ar fi sinceritatea sau răutatea, dar contribuția lui Franz Gall la dezvoltarea fiziologiei creierului a fost de prim rang. Aceasta ilustrează realitatea științei, care tatonează cu diverse ipoteze, ce pot
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
-l face uitat, și la cererea ei a fost înmormântată lângă tatăl său, la biserica St. Mary Magdalene în Hucknall, Nottingham. Ea se autointitula „poetical scientist” („savantul poetic”). De-a lungul vieții, Lovelace a fost pasionată de cercetarea științifică, incluzând frenologia și hipnoza.. În 1844 Lovelace si-a exprimat dorința de a crea un model matematic care să reprezinte felul în care creierul uman recepționează gândurile și emoțiile ("analiza matematică a sistemului nervos"). Cu toate acestea, ea nu și-a împlinit
Ada Lovelace () [Corola-website/Science/304880_a_306209]
-
John W. Watkins și Alan Musgrave. Adolf Grünbaum și Wesley C. Salmon dezvoltă teme divergente cu acceptarea unor elemente inductivistice. Deși principiul falsificabilității propus de Karl Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, frenologia, homeopatia etc), în practică falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al cercetării. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor de fapte de observație sau experimentale și formulărilor teoretice care derivă din acestea. Pe măsură ce tot
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]