3,189 matches
-
greu le e apoi să se desprindă Din brațele familiei nevăzute, Când șovăie pe drumul deșteptării! Poate de-aceea mie nu-mi mai vine Să-nchid vreodată ochii la culcare. 11 ianuarie 2007 Repovestire Pereții minții mele Se-acoperă cu fresce Și văd cu ochii-nchiși Cum scapără pe boltă, într-un vârtej de aur, Lăuntric, Dumnezeu. Alături stă Fecioara, Sfioasă și uimită, Ca-n ziua când prin înger A-ntrezărit puterea Din trupul ei firav. Ce dor îi e de pruncul
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
și pe servul Ion Pop, cum gâfâie repede, alergând, cum moare încet, surâzând, cum citește, scrie, vorbește singur. Într-adevăr Într-adevăr, flacăra, flacăra - Flacăra. O laudă, s-ar zice, a lucrurilor. Pe care tocmai le face scrum. Fragment de frescă Un Sfânt Francisc predicând, predicând, cu un crin înflorit în mână, cu capul ușor aplecat sub jugul blând al aureolei. Dând, răbdător, lecții unei grămezi de râme, despre cum să deprindă dreptatea liniei. Iată întrebarea Iată, da, și Întrebarea: Ce
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații de excepție, în anul 1949, Cvartetul de coarde în do major. Această creație este de inspirație folclorică și are dimensiunile și caracteristicile ciclului de mișcări în forme de mari proporții muzicale, constituind o frescă cuprinzătoare. Remarcăm în această lucrare dispunerea concertantă a jocului instrumental, abundent în formule violonistice autentice. Marțian Negrea (1893- 1973), prin Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
sale sunt acoperiri sonore, demne ele Însele de o bucurie a celui care citește. Poezia Sunt tânăr, doamnă, celebră, prinde voce În versiunea extrem de reușită a lui Florian Pitiș. De altfel, această spunere integrează o realitate evadând din latență, o frescă a noului, mai savuroasă decât intimitatea refulărilor cu care ne-am obișnuit. O sută și una de poezii, la fel de aleatorii precum șahul și matul. O sută și una de Întâmplări ale sufletului unui boier contemporan. Poet, zice chiar poetul, nu
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
observe, revenind uneori cu explicații neplictisitoare, naturalețe și finețe asupra lor. Tonul este unul firesc, apropiat, așa cum am cunoscut-o încă de la Simpozionul ,,Zilele Lumină Lină’’, de la Sibiu, din martie 2011. Acum lucrăm multe proiecte împreună. Cartea aceasta este o frescă a societății românești din ultimii 100 de ani, scrisă din grija autoarei de a nu da uitării oameni de atunci, adevărate personalități, analize ale unor realități de ieri și de azi (vezi sistemul de învățământ), aspirații de realizare în viață
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
înfricoșat, înregistrează fără nici un comentariu eliminarea în 1958 a lui Mihail Andricu din Uniunea Compozitorilor și a Miliței Petrașcu din Uniunea Artiștilor Plastici, preluând formula securistică: "intelectuali neloiali patriei și regimului". Criticul de artă care tocmai terminase îndreptarul artistic al frescelor din Moldova de Nord încearcă să se adapteze, să răspundă noilor exigențe politice: defilează conștiincios la fiecare 1 mai și 23 august, frecventează regulat ședințele de învățământ ideologic, se duce la muncă voluntară, scrie despre Lenin și literatură. începe, cum
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
nu pot uita figura Mutei, femeia de serviciu a școlii, ocrotitoarea mea fidelă, ce-mi aducea în fiecare dimineață un clondir cu lapte și o cană cu smântână, privindu-mă duios, admirativ, smerit, de parcă m-aș fi rupt de pe o frescă din pronaos, gângăvind ceva în graiul ei ocult în timp ce flutura din mâini zănatică, sperând să lege o conversație cu mine, sau numai să arunce între noi o punte miraculoasă de comunicare - efortul ei penibil de a se exprima îmi da
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
timpuri vitrege sub care era amenințat să piară acest popor" delegitimează orice tentativă de a colora nostalgic o epocă căreia îi sunt rezervate tonurile cele mai întunecate. Mecanismul antitetic marchează imaginarul realist socialist și, de la Cezar Petrescu la Camil Petrescu, fresca istorică este instrumentalizată în acord cu canonul rollerian. Indiferent de decorul concret, de mutațiile vestimentare sau de rafinarea strategiilor, cei o sută de ani care despart momentul apoteozei actuale de îndepărtatul an 1856, anul divanelor ad-hoc, sunt marcați de o
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
orizontul așteptărilor mele. De fapt, aș fi putut să mă consolez cu gândul că nici Academia lui Platon sau Liceul lui Aristotel nu fuseseră adăpostite în palate asemenea Școlii din Atena pe esplanada căreia stau cei doi filosofi în sublima frescă a lui Rafael. Îngustimea, atât de evidentă, a spațiilor de învățământ sibiene ca și mediocritatea rutinieră a desfășurării ceremonialului pedagogic din acele săli contraziceau însă mai puțin imaginea ideală pe care mi-o făcusem despre Universitate, cât mi-o distrugea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
de seminar, iar adeseori nu eram decât eu singur. Pentru mine, unic auditor al seminarului său, profesorul Petranu a desfășurat odată panoplia erudiției sale, vorbindu-mi câteva ședințe de-a rândul despre degetul arătător înălțat al mâinii lui Platon, din fresca amintită adineaori a lui Rafael, Școala din Atena. Deget înălțat spre boltă, spre cer, spre ordinea divină a ideilor? Interpretările sunt numeroase, dar acestea le-am descoperit mai curând din lecturile și din meditațiile mele. Căci profesorul, fidel emul al
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cititor. Sigur că există o exemplaritate a acestor destine care nu poate să nu te frapeze și, da, sigur că Franzen semnează, de fapt, încă un mare comentariu critic la adresa societății în care trăiește, dar îmbracă totul într-o mare frescă, lucrata cu aparentă ușurință și rapiditate pe care această tehnică le permite și le reclamă. De fapt, asta și cred că este marele merit al lui Franzen: acela că și-a rafinat talentul și meșteșugul într-atât încât își permite
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
Este desigur foarte frumoasă și foarte potrivită ca formă, dar cântărește peste un kilogram. A fost lucrată la Paris, la Maison Falize, care a lucrat mai demult coroanele pentru Maison de France, pentru foștii regi." Forma era inspirată din vechile fresce românești, reprezentându-i pe marii domnitori și era încrustată cu pietre prețioase. Moștenind plăcerea fastului strălucitor al Romanovilor din care descindea pe linie maternă, Regina purta o mantie confecționată de asemenea în culoarea aurului. "Lucrată pe un fir de mătase
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
iar întrezărite abia razele primăvăratice de-afară, strecurate prin sita colorată a vitraliilor, și chiar cu mai puțin am rămas, cu gramatica sobră a unei bazilici constantiniene de pe Aventin, cu Santa Sabina, nici tu icoane înnegrite ale Fecioarei, nici tu fresce numai frigul fierbinte al cerului dinăuntru, piatră și ardoare, un altfel de soare. Negația și interogația. Riva degli schiavoni, Dalmația, Sacul de cânepă al sclavului, Umilința slavului, teroarea frigului, mysterium iniquitatis, toate anunță Lumina. Dar nu se știe în care
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
când tandru și plin de omenie (mai ales în cazul evocării membrilor familiei). Chiar dacă atacurile antipartinice și antisocialiste fățișe par lipite, adică adăugate după 1990, meritorie rămâne reasamblarea acestor fragmente cu o sută de figuranți și protagnist (în fond, o frescă a destrămării entropice) implicarea la persoana întâi a autorului fiind condiția obligatorie a credibilității artistice și civice.
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
surâs, - părea cumva rănit, în odăjdiile de forță, strâns între cardinalii roșii. Pășea pândit de sfeșnicele mari, purtând în el ceva de Noapte-naltă. Pe când, în ziua lacomă din jur se năpusteau spre el, asediindu-l, atâtea și-atâtea Iluminări. FRESCA DIN ORVIETO Într-un colț al frescei sale cu Anticristul, Luca Signorelli s-a zugrăvit pe sine și pe confratele Fra Angelico stând și privind la spectacolul peste care tocmai a tras cortina. Sus, pe cea mai înaltă boltă, îngerescul
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
forță, strâns între cardinalii roșii. Pășea pândit de sfeșnicele mari, purtând în el ceva de Noapte-naltă. Pe când, în ziua lacomă din jur se năpusteau spre el, asediindu-l, atâtea și-atâtea Iluminări. FRESCA DIN ORVIETO Într-un colț al frescei sale cu Anticristul, Luca Signorelli s-a zugrăvit pe sine și pe confratele Fra Angelico stând și privind la spectacolul peste care tocmai a tras cortina. Sus, pe cea mai înaltă boltă, îngerescul pictase sfinții senini, profeții, apostolii, părinții înțelepți
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
răilor, osânda și răsplata. Cam asta e, în rezumat, situația, par a gândi ei, nici surâzând, nici foarte înspăimântați. Văzând multe, instruiseră bine marele Dosar, ei, primii judecători. Așa că îl pot aștepta calmi, pe Celălalt, în răgazul oferit de răcoarea frescei. Al treilea se uită și el. Ar pleca, n-ar pleca, își ia, într-un târziu, rămas bun. E puțin trist. Se va decolora, se ve desprinde de pe un alt perete, știe că va cădea primul. SIESTA Am trecut printre
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
trist. Se va decolora, se ve desprinde de pe un alt perete, știe că va cădea primul. SIESTA Am trecut printre ruine și prin muzee, îmi spuse prietenul meu, m-am hrănit cu resturi de coloane ionice și corintice, am descojit fresce, am gustat picturi - și acum mai simt pe limbă fire din pânzele neîntrecuților maeștri renascentiști -, mi-am potolit setea din cascade și peșteri baroce, m-am lăsat pătruns de praful entuziast și pestriț al velocilor futuriști, am gustat, o, acea
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiție, patriotism și poezie Într-o prea complicată lume, îmbinarea fericită a elementelor care contează poate defini starea care de fapt care chiar este neceasară... Valoarea umană adusă prin prisma spațială-temporală la rang de frescă trecută fiind prin țesătura fină croită cu magia cuvântului. Aici trebuie regăsit Dan Gashi, într-o deplinătate a conștientului deliberat și asumat cât se poate de clar. Poetul și pictorul albanez se încadrează în peisajul amplu al iluștrilor convinși și
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
și candoare în care poți desluși o fire retrasă, învăluită în pudoare, cu o timiditate parcă ascunsă sub valuri. “Am ars discret, jăratec domolit,/ Ne-am spus minciuni și ne-am ghicit în palmă,/ Tăceri ocrotitoare ne-au vegheat/ Din frescele de-o măreție calmă” (Hanul) Peste ani, poeta își trăiește viața sub semnul întâiului legământ de iubire, de o feminitate și candoare dezarmante. Deși primii fiori ai iubirii s-au petrecut cu ani în urmă, poezia respiră prospețime, căci focul
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
trăiți, taș’tan! Strigau scurt soldații - Mai tare! - Să trăiți, taș’tan! (...tovarășe căpitan...) - Bună ziua, soldați! Să trăiți, taș’lent..., taș’lent’major..., taș’lent’colonel etc. etc. etc.” (pag. 41). Romanul „Arme și lopeți” se constituie și-ntr-o frescă a obiceiurilor și tradițiilor satului românesc, cu pondere din zona Moldovei de Jos, din sudul de la granița cu Muntenia: Să-ți fie bine, coane mire, îi spuneau copiii satului, după ce-și culegeau monedele aruncate prin praful drumului, sau din
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
nalță, plutește, în al său templu, pe AMON RA îl caută, dorește în ritm sacadat de tobe pășește printre coloane uriașe, hieroglife, culori, simboluri și semne pe-acordul lirei, lutei, chimvalei, pătrunde în sala hipostilă magie de forme, frize și fresce, ochi nevăzuți o-nsoțesc, figuri, umbre și suple forme se-ndreaptă departe, adânc, spre întunecata-ncăpere, ferit de arșița zile, pe-Osiris, trinitatea, întâlnește, continuă drumul și dintr-o aură Isis-Hathor, Stăpână a tronului, lumina nocturnă, zeiță a cerului, soție și
ŞOAPTELE LUMINII ~ TRANSCENDENŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380785_a_382114]
-
aceasta de libertate, după decembrie '89. Este vorba de Ion Ioanid și de Închisoarea noastră cea de toate zilele. Primele trei volume au apărut la București, iar autorul trăiește în Germania. Sunt memoriile lui "pure", dar este și o adevărată frescă a regimului concentrațional. În același timp a apărut Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, care era un eseist literar foarte curajos în timpul lui Ceaușescu, când îi întâlneam numele în diferite publicații. Nimeni însă n-a fost la curent cu existența Jurnalului
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
de frica lui Dumnezeu. Sus, în cea mai mare biserică din Paris, din care cresc două turnuri gemene (pe unul fiind reprezentat însuși Jahve), mă surprinde melanjul de stiluri și epoci, linia de cupru ce simbolizează meridianul zero al orașului, frescele pictate sub directa asistență a lui Delacroix, mărturiile despre botezul lui Baudelaire și al marchizului de Sade ori despre căsătoria lui Victor Hugo. Jos, în cripta Saint-François, mă întâmpină pauperitatea altarului improvizat, coloanele și bolțile proprii mai curând unei crame
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Pictura de șevalet și, ceva mai tîrziu, sculptura - acest gen ca și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a ortodoxiei - se înscriu decis în esteticile europene și în orizontul înnoirilor de limbaj, în timp ce hieratica icoanei și a frescei, cu schematismul ei formal împins aproape de abstracțiune, se retrage în penumbrele tainice ale spațiului eclezial și în lumina lăuntrică a unei spiritualități necontingente. Această separație, aparent dusă pînă la capăt, are totuși marile ei inerții și micile sale perversiuni. Deși
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]