99 matches
-
labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r, k' g' vs. consoane constrictive (fricative/ spirante produse prin frecarea aerului de pereții strâmtați ai canalului fonator): f v, ș j, s z, l, r, h vs. consoane africate (semioclusive prin cumularea ocluziei cu constricția): ț, ĉ ĝ (clase diferențiate după modul de articulare a acestor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferiți. În această parte a programului se urmăresc 2 componente: a) discriminarea elementelor suprasegmentale; b) discriminarea elementelor segmentale. a) Discriminarea elementelor suprasegmentale: • Discriminarea duratei vocalelor-se utilizează vocale lungi și vocale scurte; Discriminarea duratei silabelor: se asociază consoane diferite: -oclusive/fricative, africate/ lichide cu vocale • Discriminarea silabelor simple și duble; Discriminarea duratei cuvintelor (cuvinte bisilabice - cuvinte trisilabice -cuvinte monosilabice); Discriminarea duratei propozițiilor: propoziții simple și dezvoltate; • Discriminarea ritmului silabelo;r Discriminarea lungimii vocalelor: vocale scurte- vocale lungi; • Discriminarea frecvenței vocalelor: acut-grav
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
dar și la armeana. El a observat, de pildă, ca în limbile germanice avem consoana p acolo unde în alte limbi indo-europene, printre care greacă și latină, avem un b. Această lege s-ar putea rezumă astfel: oclusivele surde devin fricative surde: p, ț, k > f, θ, h; oclusivele sonore neaspirate devin oclusive surde: b, d, g > p, ț, k; oclusivele sonore aspirate din indo-europeană devin oclusive neaspirate: bh, dh, gh > b, d, g. De exemplu, sanscr. padas, gr. podos, lat.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gh > b, d, g. De exemplu, sanscr. padas, gr. podos, lat. pedis, got. fotus ("picior"). Lingvistul danez Karl Verner completează în 1875 legea lui Grimm observînd că excepțiile se explică prin dependența de context: oclusivele sonore (p, ț, k) devin fricative numai în poziție inițială, în rest ele sonorizîndu-se (b, d, g). De exemplu, sanscr. bhrátar-, pitár-; got. broθar, fadar; lat. frater, pater. Dar cel care, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, stabilește principalele caracteristici ale indo-europenei (nume propus
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv brusc prin oprirea aerului, urmat apoi de un lejer zgomot de explozie ca în: m, p, b, și continuu fără oprirea aerului dar cu un zgomot de frecare în fricativele semioclusive f, v. Aceste opoziții se manifestă și din punct de vedere fiziologic, consoanele oclusive fiind produse prin închiderea netă a pasajului de aer ca în „P” și consoanele constrictive fiind produse prin frecarea aerului în pasajul de trecere ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
s, t și grupurile sp, sc, continuă să fie dislalice chiar dacă nu mai există trasee de nasonanță. b. Funcția închiderii velare nedezvoltată: 1) pierdere de aer nasal; 2) grimasă nasală; 3) sforăit naso-faringian; 4) timbru nasal; 5) consoane explosive și fricative slabe „s” nasal; 6) punctul de articulație pentru consoanele: f, v, b, j, t, z deformat; s-p și d-t nasal; f-v bilateral; c-g, j-s, v-t absente. Grupa B a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Datorită
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și se tratează ca atare. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. În această grupă tulburările de vorbire includ: 1) pierdere de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) sforăit naso-faringian; 5) stop glotic; 6) tulburări faringiene în pronunțarea consoanelor fricative; 7) dislalie = substituiri, eliziuni, etc.; s, z, ș, f, v, sunt suflate laringian sau faringian; s este sunetul cel mai frecvent produs pe această cale. Se folosesc mai des două poziții de pronunție a consoanei s: este articulat cu limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc de obicei un schimb gradat în substituirile lui s, totdeauna în progres. Un s faringian poate trece prin stadii de tranziție în care se folosește s fricativ, s lateral, s șuierat, s ca ș până când se ajunge la articularea normală a lui s. Grupa C a. Funcția închiderii velare dezvoltate. Cu toate că acești subiecți sunt capabili să folosească închiderea velară pentru suflat, ei nu pot articula corect pentru a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în cest grup sunt: 1) pierderea de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându-se nici o încercare de a le produce în propoziție normală sau adaptată. Se disting astfel pe de-o parte o serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflul, laringele se retrage față de poziția de repaus, limba se lipește de cerul gurii scăpând apoi cu putere în afară. Suflul nasal și pierderea de aer nasal se produc pentru toate consoanele cu excepția celor nasale, afectând emisia constrictivelor și a fricativelor s, ș, z, t, f, ce-ci, ge-gi, într-un sens dislalic. Ele sunt înlocuite cu m sau n sau cu suflu nasal. Sunt afectate rareori fonemele l, r ale căror vibrații sunt diminuate dar nu transformate. Suflu nasal afectează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suficient de puternic el poate produce un sunet similar în laringe formând stopul glotic, ca o închidere de clapă. Poate în același timp să folosească pozițiile corecte ale buzei și ale limbii. Sunetele explozive s, ș, t, z și cele fricative f, v, pot fi produse cu aproximație de către o parte din organele vorbirii care în mod normal nu sunt folosite în acest scop. Asemenea tentative duc în cele din urmă la o vorbire parțial inteligibilă (Tip C, Tip A/B
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
analiza spectrală a sunetelor vorbirii cu caracter de amprentă fonetică, înregistrând fidel frecvențele sunetelor și timpii de emisie în așa fel încât se pot recunoaște formele semantice ale cuvintelor. În sonograma după reeducare se observă diferențierea frecvențelor înalte - cu caracter fricativ „ș” - precum și valori spectrale în care apare inteligibilitatea formelor semantice. Un alt caz rezolvat complet: A. Elena, cu diagnosticul clinic: despicătură posterioară incompletă, operată la 7 ani, prezintă consecutiv rhinolalie apperta, dislalie polimorfă, nitacism (vorbire în m și n). Copil
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
La controalele efectuate se constată absența oricăror urme de rhinodislalie. Pe secvențe din înregistrările pe bandă de magnetofon sau efectuat sonograme (figura 21 a și b). Sonograma indică absența frecvențelor înalte precum și a valorilor spectrale diferențiate în consoane explosive și fricative. Vorbirea folosește frecvențe joase specifice consoanelor m, n și vocalelor netimbrate. Amprenta fonetică nu redă formele semantice ale segmentului lingvistic folosit. Sonograma după reeducare reflectă îmbogățirea exprimării verbale cu sunete de înaltă frecvență, cu inflexiuni tonale și valori spectrale diferențiate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
scrisoare", engl. brown [brawn] "cafeniu, brun", norv. berø [be΄römtə] "renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
renumit", sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război", germ. gern [gεrn] "cu plăcere", dan. god [go:ð] "bun", pg. garfo [΄garfu] "furculiță", rom. gafă [΄gafə], sued. dugga [΄dog:a] "a burnița", norv. gartner [΄gartnər] "grădinar", engl. green [gri:n] "verde" γ = consoană fricativă velară sonoră: dan. bog [b(γ] "carte", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", pg. agora [ə΄γ(rə] "acum" i = vocală anterioară nonlabială închisă: fr. auditeur [odi΄tör] "auditor", sp. habitación [abitaði΄on] "cameră", pg. pais [pə΄i(] "țară", sued. ingång
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. rîu [r(w], pg. noite [΄nojt(] "noapte" j = semivocală anterioră: germ., neer. ja [ja] "da", norv. jord [jo:r] "pămînt", fr. monsieur [mös΄jö] "domn", rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a încovoia" ( = consoană fricativă prepalatală sonoră: neer. horlage [x(΄lo:(ə] "ceas", pg. janela [(ə΄nεlə] "fereastră", fr. juillet [(ü΄jε] "iulie", rom. javră [΄(avrə] k = consoană oclusivă velară surdă: dan. kold [k(l] "rece", neer. komen [΄kome] "a veni", germ. können [΄könən] "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
soră", pg. rapaz [rə΄pa(] "băiat; tînăr", engl. ride [raid] "călătorie; plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
raid] "călătorie; plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială deschisă: fr. lune [lün], germ. über [übə] "deasupra", norv. tjue [çüe] [douăzeci", sued. lycka [΄lüka] "fericire", neer. brug [brüx] "pod", ( = vocală posterioară mediană rotunjită: sued. hus [h(s[ "casă" v = consoană fricativă labiodentală sonoră: fr. voiture [vwa΄tür] "mașină", rom. vocală [vo΄kalə], germ. Schwester [΄(vεstər] "soră", engl. vagness [΄veignis] "caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracter vag", norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb", dan. over [΄(w(] "deasupra", fr. trois [trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]