843 matches
-
anarhia jafului generalizat, din tranziția care a debutat după 1990, actorul Florin Zamfirescu, sătul de democrația oferită de diletanți, a afirmat că, tânjește după o dictatură a dreptății și a adevărului! 24. Gabriel Constantinescu Evreii din România, Editura Fundației Culturale Fronde, Albă Iulia Paris, 2000, p. 141; 25. Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu Craiova, mon amour, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003, p. 253. Enigme și controverseț o a p a În viață, de nenumărate ori, logica a fost înfrânta. Prin trecerea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
malițios și frustrat, ci starea de spirit a unei ființe superioare pentru care singurul mod de a înfrunta realitatea este tocmai ironia. Înfățișate succint într-o enumerare seacă, principalele însușiri ale ironiei sînt: detașarea, batjocura, prefăcătoria, amuzamentul și spiritul de frondă. Să le luăm pe rînd. Detașarea de tot și toate este condiția obligatorie a unui spirit care, tocmai pentru că nu este legat de dogme sau de idei fixe, își poate dovedi astfel libertatea ,absolută". Etimologic vorbind, ceva este absolut dacă
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
își lasă adversarul să fie încredințat că are dreptate și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
fie încredințat că are dreptate și că pe fruntea lui strălucesc laurii deșteptăciunii, cînd, de fapt, și dreptatea, și deșteptăciunea aparțin celuilalt, aceluia care nu și le arogă pentru că le are deja. În fine, spiritul de frondă. Ironia înseamnă permanentă frondă față de existența lumii în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci e totuna. Tocmai de aceea spuneam la început că, la Kierkegaard, opinia nu e maliția sarcastică de tip moral, ci frondă religioasă de tip existențial. Cu asemenea idei ne întîmpină volumul tradus de Ana-Stanca Tabarasi.
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
ședința din 29 iulie, se hotărăște ca asociația să nu participe sub nici o formă la executarea Circularei Mi- nisterului Propagandei apărută în ziare, chestiune privind individual pe filateliști. Se va cere, însă, telegrafic tabelul seriilor interzise. Un alt act de frondă îl reprezintă contestarea dreptului Uniunii nou create în noiembrie de a reprezenta interesele asociației filateliștilor din întreaga țară și intenția de a crea o altă uniune reprezentativă. A.R.L.U.S. Revista „Filatelia“ din 1 noiembrie 1947 con- semna: „La Oravița s-
Agenda2003-37-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281467_a_282796]
-
În consecință, ceea ce s-a aprobat în Parlament a fost forma propusă de minister. Nu s-a putut interveni în favoarea unor corecturi, pe baza solicitărilor de jos. Cine a pierdut din asta? Sunt convins că Lugojul a ignorat solicitarea din frondă față de ceea ce consideră guvernare pesedistă, în opoziție față de guvernarea locală. N-a pus în pericol doar interesele locale din Lugoj, ci pe cele ale unui județ întreg. Local/central - Ați atins un subiect care, în fiecare an, creează mari emoții
Agenda2004-17-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/282330_a_283659]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Graffiti, un alt mod de exprimare a frondei adolescentine Spre disperarea proprietarilor de imobile, fie ele sedii de firme sau locuințe, această (arareori) artă ia amploare Un spray cu... istorie Primele graffiti au apărut în preistorie, pe suprafețele relativ netede ale peșterilor. A fost prima formă de artă
Agenda2005-04-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283315_a_284644]
-
mândri cu o serie întreagă de calități, numai cu vocația de romancier - nu. Mai gravă mi se pare siluirea gramaticii care nu performează efecte experimentaliste ci, pur și simplu, ignoranța. Un singur lucru ramane evident: lipsa de talent escamotata de fronda și o făcătură agresivă. Calitatea de scriitor nu se construiește doar prin orgoliu și ostentație, ci din anumite calități native care, aici, raman imperceptibile. Stelian Tănase, analistul politic este, de fapt, un politician disimulat, deghizat sub crusta subțire a unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
articolul lui Alan Sokal, publicat în Social Text în 1997 stîrnise deja valuri de indignare, cartea se străduiește prea mult să fie imbatabilă, să răspundă tuturor contraargumentelor, să anticipeze obiecții și să păstreze în același timp un cert aer de frondă șturlubatică. Cumpătat și teribilist, acesta este profilul intelectual pe care încearcă să îl elaboreze, cred eu, Sokal și Bricmont. Un profil paradoxal, evident, și tocmai de aceea greu de susținut convingător. Celor doi le lipsește finețea retorică necesară pentru a
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin Sorescu, Emil Brumaru, Gabriela Melinescu, dar și de optzeciștii care, prin fronda, jemanfișismul și chiar prin intertextualitatea lor, tot de sfera jocului țin în cea mai mare parte. Paradigme la umbra cărora alte modalități creatoare au interesat mai puțin, nefiind, cum ar fi spus G. Ibrăileanu, "selectate" (suprarealismul, poezia cotidianului, a universului
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Născut în 1908, după studii hurducate, Virgil Carianopol debutează, în 1931, cu o plachetă (Flori de spin) de clară opțiune avangardistă, accentuată, în 1933, printr-o altă plachetă care avea ca titlu chiar numele poetului. Și o ține așa, cu fronda avangardistă pînă în 1936, cînd, prin placheta Scrisori către plante, se îndreaptă decis spre lirica tradiționalistă, pentru ca, imediat, să adere la programul estetic gîndirist (Carte pentru domnițe, 1937 și Frunzișul toamnei mele, 1938, Scară la cer, 1940). Cum de un
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
exagerărilor naționale, spiritului nediferențiat și encomiastic. O puternică mentalitate iconolatra face încă ravagii în școală, în critică ocazionala și chiar în istoriile literare. Un nor de funingini iconolatre încărca atmosferă tuturor aniversarilor. Iconoclastii au apărut mai ales ca reacție: o fronda întrucîtva explicabila. Ei nu mai asculta însă de o comandă politică, precum în anii '50. Iconoclastia de tip nou e individuală, neorganizata și nu tot asa de stupida și de primejdioasa că aceea proletcultista. Din păcate, pe fondul de iconodulie
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
Gheorghe Grigurcu A DEVENIT un loc comun al comentariului închinat lui Tudor Arghezi consemnarea atitudinilor sale de contestare, fronda, întărîtare, mergînd pînă la tonalitățile cele mai înalte, de natură pamfletului. Poetul-gazetar preferă a se rosti a contrario. Face parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la un punct, o paralelă
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
un lucru. Am retrăit, la alte cote, starea de incandescenta artistică a primilor ani de libertate și democrație, după o lungă perioadă de încarcerare. Dar încarcerarea a însemnat și solidaritate, chiar clandestina, si euforia unei culturi făcute din spirit de fronda, purtătoare de semnele istoriei și ale salvării. Sîntem în anul de grație 1999. Privesc în jur. Nici euforie, nici generozitate, nici focul pîrjolitor al creației. Cu cîteva excepții, care să confirme regulă. Atîta dezbinare și disperare, atîta impostura, confuzie, haos
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
o lume care nu le mai aparține. Bucureștiul lor, în care au continuat să ia, chiar și în anii schimbării de regim, masa la Capșa, pentru că nu știau să prânzească altundeva, până nu și-au mai permis deloc această mică frondă, București evocat în pagini superbe, în care străzile și casele se cunosc după oameni, dispare. Între două începuturi de aprilie, despărțite de aproape șaptezeci de ani, rămâne, nostalgică dar justă, fără regrete inutile, povestea.
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
descopeream coeficientul de servitute față de șiretenia impulsurilor inconștiente cărora le slujea fără să bănuiască. De la conduita psihopaților treceam la opera autorilor iluștri. Vroiam să știm de ce Cioran își spurcă țara și-l acoperă de insulte pe Dumnezeu? Simpla invocare a frondei față de autoritatea paternă ne dădea un indiciu despre tenebrele patologice ale bietului exilat. Eram roboți clarvizionari explicînd totul pe loc. Ce nu știam atunci era că drumul acesta e atît de bătătorit încît sărăcia soluțiilor restrînge putința explicațiilor la doar
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
Crainic, Nae Ionescu, Petre Țuțea, Radu Gyr, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, ba chiar un Ion Barbu, un Vasile Băncilă, un George Călinescu, un Mircea Vulcănescu sau un N. Steinhardt, au fost stigmatizați pe rând, pe rând, într-o frondă ideologică fățișă sau deghizată sub felurite pretexte culturale, jenant de asemănătoare cu axiologia procustiană a comunismului." Așadar, iată ce reprezintă cultura pentru Răzvan Codrescu - un ring de box în care stânga aplică upercuturi dreptei. Acest tip de reducționism trivial, această
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
de contestare. Știm foarte bine ce s-a întîmplat la Paris în '68. Știm foarte bine care au fost dascălii. Știm ce s-a întîmplat. Pînă la urmă a fost imitat în Italia și în alte părți. Un fel de frondă tinerească a eliminat pe bătrîni, adică modelul. Fiindcă modelul fatalmente e din altă generație. - E cel care a adunat spiritualicește. - Exact. Cei care strîng n-au început să strîngă, sau nu vor să strîngă cît au strîns ceilalți, sau li
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
valoarea lui Eminescu nu e reductibilă la clișeele pe care am încercat a le demonta mai sus. E poate timpul să dăm la o parte coroanele de formule putrede ce-i sufocă posteritatea." Orice posteritate nu poate fi decît critică. Fronda tinerilor din faimosul număr al DILEMEI ("unii dintre ei interesanți, alții doar scandalagii") nu este pentru Gelu Ionescu lipsită de semnificație, iar reacțiile vehemente, "de țațe care țipă ca înjunghiate cînd văd un gest mai șocant", sînt tipice pentru mentalitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
slăbiciunii" pentru latura suprarealistă a avangardei românești. Principalul reproș este asincronismul demersului său (în 1969 cînd debutează, suprarealismul era istorie). Însă, ca și Gellu Naum, Reichmann crede într-un suprarealism tipologic; dicteul se transformă în alcătuiri sugestive de paradigme poetice, fronda este înlocuită de o mobilitate imagistică ieșită din comun și, în plus, experimentul ascunde nu de puține ori "mesaje" cu o altfel de miză: "derizoriile mașini ale puterii/ iluminate în zori/ predicînd sistemul marginii pentru apărarea fărîmei/ de Gheenă/ semnalizînd
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
un zidar care se întoarce de la lucru/ Amintire cu miros de farmacie curată/ Spune-mi, servitoare bătrînă, ce era odată ca niciodată/ Și tu verișoară cheamă-mi atenția cînd o să cînte cucul." Toate versurile predadaiste ale lui Tzara păstrează gustul frondei, menite să indigneze spiritul moral burghez. Apoi dadaismul său a supus deriziunii necruțătoare totul și toate, în această poezie putîndu-se detecta umorul iudaic (batjocura, ne previne Crohmălniceanu, întorcîndu-se asupra chiar a dadaiștilor, care numai de lipsă de umor nu pot
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
la televizor sau roman contemporan fără o mică sectă ciudată. Se poartă ficțiunea fără limite, fantasticul amestecat cu realismul, proza ritmată, discursul psihotic etc. Defectele nu lipsesc. În primul rînd autorul nu încalcă nici o limită, nu mizează pe spiritul de frondă care ar fi fost necesar pentru "trezirea" cititorului (un exemplu sugestiv: unele cuvinte grele apar cu toate literele, altele cu celebrele prescurtări, p..., f...). Există destul de multe pasaje "în plus", mai ales spre sfîrșitul romanului: după ce creează acea "atmosferă incestuoasă
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
mod de expresie pînă la un punct convenabil. Plămada omenească din care au fost făuriți și alți scriitori ai zonei (unii de primă mărime) se "modernizează" datorită celei din urmă, dar nu-și pierde caracteristicile inițiale. Asociațiile șocante, pitorescul provocator, fronda, vin, prin urmare, din două surse, cea originară fiind inspiratoarea și a unei rezerve față de transcendent, care, chiar dacă contactat pe o filieră culturală, nu scapă de o tratare fantezist-grotescă. Deși conține datele unei posibile evlavii, psalmul se transformă, sub pana
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
din sloganele de tip 'Să ne întoarcem la Maiorescu!' Un țipăt de disperare în lipsă de unelte și de orientare. ' Așadar o rețetă la zi, simplă, ireproșabil elaborată, provocatoare și chiar eretică printr-un elan al disperării stilizate, al unei fronde estetice ce probează bune lecturi asimilate din Camus, Gide, Dostoievski, Nietzsche sau Kierkegaard'. Fraza apare într-un articol despre un roman al Norei Iuga. Un car de locuri comune se răstoarnă la cea mai mică provocare. Cartea e și perfect
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]