851 matches
-
Doctorat în Filosofie închinată filosofului arab Ibn Haldun (sec. XVI-lea): Filosofia arabă a istoriei. Ibn Haldun, apărută la Ed. Anastasia, București, 1996, la care se adaugă: Marginalii la Talmud, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999, Evreii în România (secolele XVI-XX, Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris, 2000, Gâlceava anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranziție (1991-2001), Ed. Christiana, București, 2002. În anul 1991 a fondat Revista cultural-creștină Puncte Cardinale, pe care a condus-o timp de 16 ani. Marele Mărturisitor Gabriel Constantinescu poseda
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
descătușată de pietrele monumentelor și de sacâzul discursurilor oficiale cari i s-au închinat într-o batjocorire totală a vieții lui de zbucium și de mizerie.” Revoluția poetică declanșată de simbolism introduce în câmpul poetic pictura și muzica, gestica teatrală, fronda, ironia etc. Prin simbolism poezia noastră se „modernizează”, devine contemporană cu peisajul liric occidental, noțiunile de nou și vechi devenind relative. Astfel Macedonski, Anghel, Minulescu, Bacovia sunt poeți crescuți la flacăra lui Eminescu. În ei găsim teme, ambianțe, versificații, de
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
acumulat în întreaga sa carieră într-un set de exemple. Ele dau sensuri conotative în valoare, seriozitate, muncă, altminteri nimeni nu poate izbuti de unul singur să dea tonul și substanța unui spectacol. Actrița Doina Ghițescu ia o atitudine de frondă împotriva tratării în joacă a jucării în spectacole, a interpretării rolurilor actoricești. Este pregătită și se pregătește în continuare diferențiat de ceea ce altcineva ar putea crede că știe fără repetiție, culcându-se pe urechea rutinei! Fără să pară paradoxal exemplifică
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420381903.html [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
a afirmat ca poet, și de dramaturgia românească postbelică. Grupul de literați din jurul „Revistei Cercului Literarˮ, al cărei redactor a fost Ion Negoițescu, s-a manifestat în direcția artei ca modalitate de implicare în viața cetății, fiind, în același timp, „frondă la adresa tradiționalismuluiˮ. În articolul „Resurecția baladeiˮ, Radu Stanca afirma că genul baladesc este o modalitate lirică de trăire și expresie. Antonia Bodea a subliniat că fiecare dintre cele cincisprezece balade ale poetului au la bază mituri sau momente cruciale din
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415799910.html [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
ș.a. Poate că cititorii simandicoși vor strâmba puțin din sprâncene, aceste versuri părându-li-se depășite, oarecum desuete, de o anume vetustețe, comparativ cu poezia modernă, jefuită de imagine și de metafore, bazată pe limbaj licențios și pe atitudini de frondă. Parabola turnului construit anume pentru retragerea din lume și contemplarea ei de la distanță, atestă mitul poetului înstrăinat de lume, retras în turnul de fildeș pentru a-și desăvârși opera. Este jertfa pe care o cere Poezia. Este adevărat că poetul
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
EȘTI PREA SPECIALĂ... Autor: Gabriel Stănciulescu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ai iubit cum iubești viața, Tot ce-nbrațe ai cuprins, Ai însuflețit dorința Celor care te-au atins. Atragi ușor că într-o fronda, Patimă ce ai comis, Esti mult sfioasa,dar profundă Și nu e loc de compromis. Eu nu cred sau sunt convins, Ca pentru tine fericirea, Și-a împlinit, sau și-a atins Fiorul, țelul, sau menirea. Mereu așa se-ntâmplă
TU EȘTI PREA SPECIALĂ... de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1477035871.html [Corola-blog/BlogPost/384334_a_385663]
-
anume cerceta fieștecare! Însă, ceea ce e mai rău e necazul că atât nechezolii de școală germană maioresciană și-au pierdut legăturile cu ai lor colegi din Weimaruri și Dresde, cât și nechezolii de nostalgii sincronice lovinesciene cu tovarășii lor de frondă, de cinismul și de lene din lupanarele și cafenelele Parisului, cea mai recentă consecință fiind știrea spărgătoare de auz că nu alte țări, cum ar fi Italia sau Spania cele cucerite de agricultorii și nomazii noștri după modelul slavilor de
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de ani în Republica Comunistă România, de la pachetul de Kent, „cunoștințele” de la fabrica de carne sau pilele de la serviciu. Sub aparența politicii comuniste a omului nou, o întreagă economie subterană se desfășura după regulile ei, atât ca un spirit de frondă, cât și ca o modalitate de îndeplinire economică a propriilor interese personale. A apărut astfel tiparul omului descurcăreț și abil care printr-o întreagă rețea de șpăgi, relații, pile și interese reușea să obțină ceea ce voia și mai mult decât
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
normalitate. Acum, la aproape patruzeci de ani de la moartea sa, ar fi poate vremea să se iasă din cele două fundături simetrice ale abordării sale actuale: cea pios-ditirambică (din unele restrînse cercuri ortodoxizante) și cea impios-anecdotică (slujind unor tendințe de frondă antitradițională). Avem multe de învățat de la alții, dar nimic nu ne îndreptățește să refuzăm de a învăța cîte ceva și din propria noastră zestre culturală, pe care de multe ori n-am făcut nici un efort onest de a o cerceta
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
un optzecist decis, ce-și asumă, conștient, alegerea. De altfel, poetul își încercase condeiul, cu ani înainte, în confruntările Cenaclului studențesc “Pavel Dan” ori în paginile unor reviste la care colabora curent. Apropiat de grupul tinerilor ce practicau o anumită frondă literară, el își găsește, treptat, un loc propriu, un ton, o arie tematică, un “stil”, clarificate pe deplin în cărțile publicate de-a lungul următoarelor trei decenii : Datorii nocturne, Editura Litera, 1985; Fragmente de tăcere, Editura de Vest, 1991; Ochiul
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > FRONDA ȘI CĂTE CEVA DESPRE LAȘITĂȚI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Fronda și câte ceva despre lașități... Am avut un coleg de facultate, oltean, de o habotnicie și o fidelitate față de
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > FRONDA ȘI CĂTE CEVA DESPRE LAȘITĂȚI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Fronda și câte ceva despre lașități... Am avut un coleg de facultate, oltean, de o habotnicie și o fidelitate față de comunism fără cusur. În camera de la căminele „Carpați” de pe Edgar Quinet și „Grozăvești” de pe Splaiul Independenței avea deasupra patului pozele lui Gheorghiu
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
luase proporții neliniștitoare pentru autorități - se baricadase în sediul A.S. al facultății așteptând, naiv, răspunsul la frământările care nu-i dăduseră pace. Un „fir roșu salvator, rămas misterios până în zilele noastre, ar fi adus la cunoștința „împărăției” caznele și motivele frondei !. Un „Dacă așa crede el, lăsați-l!?”...cică ar fi arătat suplețea, generozitatea și „înaltul umanism” ce-l încerca, pe vremea aceea, pe viitorul dictator și care l-a salvat pe moment de la linșare ! A urmat ostracizarea... *** Revenirea în actualitate
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
devenise, în ochii guvernanților, apatic, dornic de permanente escapade (sufla încă puternic vântul mișcării occidentale hippy-ote), invulnerabil prin nepăsare și neangajare la „ imperativele vremii” (citește comandă!), greu de înregimentat, non-conformist, cosmopolit și ca urmare, antipatriotic, anticomunist și antiromânesc!... Referință Bibliografică: Fronda și căte ceva despre lașități... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
intonăm - o sală întreagă - slogane curajoase, precum „Viața noastră unde e?” sau „Vrem o altă ordine de zi!”... E greu pentru tinerii de azi să înțeleagă ce-nsemna atunci să strigi că vrei „o altă ordine”. Era nesupunere pe față, era frondă la adresa sistemului... Să recunoaștem: acest tupeu - Păunescu și-l negocia la schimb cu multe cîntece patriotice, propagandistice, „pe linie”... Dar e posibil ca el să fi crezut chiar și în acestea, să fi avut într-adevăr porniri sincer maiakovskiene, de
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
capului ,privea cu ochii neutrii foiala colegilor săi. Simțea tensiunea și teama lor, o bucura puterea, de mult voia răzbunarea, Sorina va fi o victimă colaterală, când, nu o va putea salva, dar era decisă, să o ajute, era o frondă împotriva masculilor, gata oricând să-și bată joc de femei. Citește mai mult Patru zile mai târziu cei cinci subalterni, cu hârtiile în față în care se găseau situațiile la zi a lucrărilor, erau în biroul Olgăi. Toți aveau întipărită
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
capului ,privea cu ochii neutrii foiala colegilor săi. Simțea tensiunea și teama lor, o bucura puterea, de mult voia răzbunarea, Sorina va fi o victimă colaterală, când, nu o va putea salva, dar era decisă, să o ajute, era o frondă împotriva masculilor, gata oricând să-și bată joc de femei.... XXXI. DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VI, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2090 din 20 septembrie 2016. Rămasă singură, după plecarea Soniei, Olga se gândea la noua
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
nu interveniți cu forța sau cu explicații plictisitoare. Atrageți atenția copilului printr-o discuție cu alt subiect și repetați corect, puțin ostentativ, ceea ce el a făcut greșit. Cu ale cuvinte bateți șeaua să înțeleagă iapa. Orice aluzie stârnește spiritul de frondă. Un copil isteț ar răspunde unui sfat repetat prea des cu „fă ce face popa nu ce spune” Deși ar pare obraznic, un asemenea răspuns este în cadrul disciplinei. Apropo de popă. Copilul, din cea mai fragedă vârstă, trebuie să conștientizeze
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
are nici un pic de substanță morală. I-am spus în față că nici nu vreau să-l mai văd vreodată. Dacă-l întâlnesc îl scuip direct între felinare. Să fie clar! Este felul meu de a-mi manifesta spiritul de frondă ziaristică, felul meu de-a lua atitudine civică față de derapajele politicienilor, maniera mea de a-mi exercita drepturile mele constituționale, scopul și țelul meu în viață, și anume acela de a-i demasca pe acești demagogi populiști, care odată plecați
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1440956820.html [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
Un ,,Eminescu al timpului nostru” se cere, da, dar nu lovind în tot ceea ce reprezintă Instituția Eminecu clădită în timp și care ne reprezintă la cel mai înalt nivel în fața lumii. În pofida opiniei acestor autointitulați elitiști. A atitudinii lor de ,,frondă iresponsabilă”, de zeflemea ce l-a iritat atât pe Constantin Noica, Eminescu este viu, trăind cu fiecare generație în parte, actual mai mult ca oricând, prin profunzimea și frumusețea gândirii lirice, prin publicistica sa: ,,Atâta să nu uitați:/ că el
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
reminiscențe de alt gen. Nu pentru că ar avea convingerea că este ceva rău, ci doar ca să nu fie așa cum ar trebui să fie. Așadar, în concluzie, „Cei care luptă împotriva religiei în școală o fac din snobism" - Din spirit de frondă... - Cam așa, ca să se etaleze cu o idee potrivnică mersului normal al vieții. Cei care au trăit aici, alături de biserica noastră, au văzut că era plină de tineret în căutarea a ceva nou. Astăzi, tinerii aceia au ajuns la vârsta
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/_educatia_moral_religioasa_ar_trebui_s_stelian_gombos_1333360312.html [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
face poezia lumea mai bună”. Senatoarea Cristiana Anghel, invitat special cu ocazia lansarii pe 5 decembrie la Palatul Parlamentului a volumulului „Tărâmul cu dimineți putrede”, scris in 1987 de George Bogdan, ofrandă azi pentru cei răpuși de dictatura comunistă, cu fronda-i cunoscută, a declamat cu intonație de actriță și de dascăl totodată, în fața unei săli pline și atente, câteva versuri mesaj pentru politicieni pe care dorește să le citească în plenul Parlamentului în perioada următoare, în una din intervențiile sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/supravietuirea-prin-cultura/ [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
Istoricul creației unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai plasticii noastre contemporane a fost abordat constant în timp. S-a vorbit și s-a scris despre „nefârtați”, despre locul lui Marcel Bunea printre artiștii anilor `80, despre „fronda”, patima, dar și rațiunea artei sale, care l-au propulsat printre cei câțiva aflați în fruntea domeniului. A deschis zeci de expoziții personale și a fost prezent în mai bine de 100 de expoziții de grup și colective, în țară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/marcel-bunea-cred-in-pictura/ [Corola-blog/BlogPost/93296_a_94588]
-
față de ele, nu renunța la șicanarea în continuare a Ramonei, așa că hotărî să-l păstreze momentan lângă ea, deoarece nu știa prea bine ce sentimente o animă față de el. O fi afecțiune, o simplă simpatie sau doar o dorință de frondă cu cea care se credea în închipuirea ei, starul liceului. Era adevărat, că Ramona primea zilnic pentru nevoile curente mai mulți bani decât putea să-i cheltuiască, față de ea, căruia părinții îi alocau o sumă fixă săptămânală, pe care trebuia
ROMAN , CAP. NOUASPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455172600.html [Corola-blog/BlogPost/342946_a_344275]
-
un imaginar strigăt de luptă, Leonid Dimov, Florin Pucă, Stan Palanca, Virgil Mazilescu, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș, înconjurați de o sumedenie de aspiranți, altfel oameni cu o bună pregătire intelectuală, care aleseseră - sau fuseseră aleși, cine știe - calea frondei, a refuzului de a se supune vreunei constrângeri. Trăiau, majoritatea, de azi pe mâine. La Singapore reuniunile bahice se prelungeau până târziu în noapte, până spre dimineață. Locul devenise vestit, era un întreg spectacol verbal, parcă ieșit din timp într-
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]