628 matches
-
pe timișorenii T. Toró, M. Neumann, E. Salló. Cei doi matematicieni maghiari Farkas Bolyai-tatăl și János Bolyai-fiul sunt prețuiți în România pentru opera lor științifică excepțională și pentru atitudinea umană manifestată față de românii din Ardeal. Numele lor este înscris pe frontispiciul unor instituții academice: Liceul „Farkas Bolyai“ și Biblioteca „Teleki-Bolyai“ din Tg. Mureș și Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. La Timișoara, una dintre străzile din cartierul Cetate poartă numele marelui matematician, iar în- tr-una dintre curțile interioare ale sediului central al Universității
Agenda2003-2-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280575_a_281904]
-
a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar, membru al Consiliului Director și al Consiliului de Administrație al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor șef adjunct deținând această funcție până în ianuarie 1996, când a demisionat din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
-a zis cine-a zis despre gunoi și bârnă! Până una-alta, bărbatul ascuns sub fusta unei femei nu are perspectiva „Constelațiilor diamantine”, nici nu are cum, ci doar larga perspectivă îngustă a fustei. Dacă tot își obosește ochii pe frontispiciile altor reviste, să și-i delecteze, măcar, pe textele propriei reviste, în care cântă „CUCU’, din cauza „pierderii legăturii CU CUltura”. Datele tehnice ale revistei ne faultează la tot pasul: mai întâi „Prezentare revista Luceafărul” (genial, nu?); în același timp, aflăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
genial, nu?); în același timp, aflăm că revista nu se mai cheamă „Luceafărul de dimineață”, ci „Luceafărul” (ingenioasă fentă, nu?); după un dribling de mondiale, ne îmbogățim cunoștințele: revista - care dintre ele? - este „săptămânal de literatură și arte”, iar pe frontispiciu vedem că e „lunar de cultură”. Așa, da! Un luceafăr lunar, mai merge! În curând, se marchează și golul care plutea în aer! Întrucât, aflăm că revista este „CU Renume”! CURat murdar, coană Ifigenie, sau coane Ifi-Geniu! Acum se înțelege
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92737_a_94029]
-
Simona Tache Am intrat pe blogul lui Ciutacu și m-a lăsat oarecum încurcată motto-ul afișat pe frontispiciu: “Știu că-s arogant și genial, dar îmi place să mi-o spună și alții. Oare o să mă iertați vreodată că-s cel mai bun?” Într-o primă fază, am zis că - deși în doză cam mică! -o fi autoironie
Ciutacu, piscul de deasupra unui mare hău by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20478_a_21803]
-
au fost implicați zeci de jurnaliști, reporterii Dana Priest și William Arkin identificau 45 de organizații guvernamentale, cu 1.271 de subunități, și 1.931 de companii private angajate în operațiuni de „intelligence”. Tot acest masiv sistem secret avea pe frontispiciu menținerea siguranței cetățenilor americani. Doar trei ani mai târziu, „The Washington Post” și „The Guardian” dezvăluiau informații care demonstrau amploarea acestei agende interne și răspândeau un cutremur în opinia publică din toată lumea democratică: supravegherea de către NSA a propriilor cetățeni. Articolele
Despre forţa investigaţiei jurnalistice… [Corola-blog/BlogPost/94192_a_95484]
-
a devenit ca și acela spre Câmpulungul zonei natale ceva din mine, inobservabil și vital. El duce obișnuit până în vecinătatea Primăriei, cu sediul Societății pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuți în dreapta, clădire în care a concertat Ciprian Porumbescu și pe frontispiciul căreia flutură permanent tricolorul nostru. Deschisă spre Piața Centrală, a dispărutului monument al Unirii, străjuită acum de statuia lui Taras Șevcenko pe fundalul unei reproduceri a înscrisului emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun, un privilegiu vamal în care Cernăuțiul
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
complexă, de mare rafinament și subtilitate adeseori tăcută, această creatoare a peste 90 de roluri, care a susținut peste 330 de spectacole pe toate continentele Terrei, a purtat, nevăzut, săpată pe frunte, ca o aripă de albatros, și reflectată, pe frontispiciul templului care este, cheia de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
forma unuia dintre aspectele ce mai pot hrăni încă un nivel, greu de menținut, al speranței legate de evoluția fiecăruia dintre noi în sensul recunoașterii culturii ca fiind indispensabilă. Semn al recunoașterii și al recunoștinței, punerea numelui ”Iosif Sava” pe frontispiciul celor două acțiuni culturale - Școală și Stagiunea - reprezintă, în același timp o onoranta sarcina asumată. Aici poate fi găsită explicația unor realizări excepționale ale procesului dedicat pe care Școală ”Iosif Sava” îl desfășoară permanent, între acestea cel mai recent și
Concert al elevilor Școlii de Muzică şi Arte Plastice „Iosif Sava” la Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/93690_a_94982]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
sânge, și care acum ni se pare că am avut-o dintotdeauna! P.S. Între această “Libertate” și ziarul care poartă acum același nume nu este decât o potrivire întâmplătoare. Nu au - de prin 1995 - când acesta și-a scos de pe frontispiciu mențiunea “Primul ziar liber al Revoluției Române” - nimic de-a face una cu alta... VICTORIE! Clipa cea mare, clipa așteptată atîta amar de vreme de poporul român de 23 de milioane de oameni a venit! Să o numim așa cum se
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
și programatica a patriotismului ar trebui să fie predominantă. În speranța că vom vedea în anii care vin trezirea acestui sentiment fără de care renașterea României nu poate fi decât o iluzie. Titlul acestei evocări este dat de o inscripție de pe frontispiciul Universității din Uppsala. Mi s-a părut foarte potrivit. Cu atat mai mult cu cât, în interviul amintit de mine ceva mai devreme, întrebat ce crede despre această inscripție, profesorul a răspuns: “Drept înseamnă a spune înainte de toate adevărul. A
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
umple incinta în condițiile unei concurențe acerbe și, am spune, neloiale (căci organizatorii noștri preferă soluția comodă a aducerii unor vedete străine, câștigând bani mulți, în loc să sprijine talentele autohtone, pe seama cărora și-au făcut un nume și, să recunoaștem, bunăstare...): frontispiciul impozantei săli era împânzit cu bannere uriașe anunțându-ne concer- tele cu Tom Jones, Joe Cocker, BZN, Julio Iglesias, Toto Cutugno, Oscar Benton, Demis Roussos, Mireille Mathieu, între care apăreau, stingheri, și câțiva artiști români. Spre satisfacția noastră (și, suntem
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
de fier: sunt bijuteriile femeilor poloneze dăruite în schimbul celor de aur, pentru cauza libertății țării lor, și care, privite prin cristalul scânteietor, par mai curând niște unelte de caznă... Polonia este și Colegium Maius de la Cracovia, școala lui Copernic, pe frontispiciul căreia scrie PLUS RATIO QUAM VIS? - mai multă rațiune decât forță... Polonia e și cardinalul de lemn tăiat în două, de la Wavel sau Cristul de lemn fără plete, tuns cu mașina zero, ca un țăran odihnindu-se după coasă. Sau
Vila Nova – prelucrare – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6973_a_8298]
-
Iulian Grozescu, primul gazetar profesionist bănățean, un posibil prieten al lui Eminescu, precum și blazonul ducesei de San Marco, comloșeana, soție a unui duce italian, cea care, cu puteri materiale de referință, a fost mentor al vieții culturale, veghează cu cinste frontispiciul publicației „Suflet nou”, devenită de-acum parte integrantă a prestigiului comunei și indubitabil ceea ce profesorul Galetaru numea un „veritabil centru de presă al Banatului și de ce nu, al întregului vest de țară”. Evenimente Paginile publicației au reflectat de-a lungul
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
ales, derulându-și activitatea pentru încă 7 ani. Demn de menționat, devizul inițial, considerat la cel mult 5000 de guldeni, avea să fie cu mult depășit, construcția costând în cele din urmă, consemnează cronica, „26000 de floreni” (guldeni). Stema de pe frontispiciu Încă de la inaugurare, pe fațada clădirii era așezată emblema orașului: o poartă deschisă între două turnuri de cetate și o fortificație de palisade. De o parte și de cealaltă a emblemei, o inscripție în latină preamărea faptele de arme ale
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
urmă, generalul n-a mai venit. Iată și relatarea evenimentului: „Frumoasa gară de frontieră din Jimbolia a fost cu gust decorată în așteptarea înalților oaspeți. Verdeață, flori, drapele și ghirlande s’au folosit în belșug și cu pricepere. Sus pe frontispiciul clădirii s’a format din flori roșii, galbene și albastre urarea: «Bine ați venit». Marele drapel tricolor, cu stema țării, a fost ridicat pe catargul gării. Încă înainte de ora 10 au început să ia loc pe peron formațiile destinate să
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
turismul fiind amenajat ca hotel. -Casa actorului Ion Manolescuașezată pe strada Gării la numărul 5 este construită în stilul caselor țărănești din zonă. Aici a locuit actorul Ion Manolescu, așa cum de altfel menționează și o placă de bronz așezată pe frontispiciul clădirii. -Biserica cu hramul “Schimbarea la față” ctitorită în anul 1892 pe locul unei biserici de lemn se află în cartierul Capul Câmpului. Pictura a fost refăcută iar resfințirea a fost făcută în 1992 de Patriarhul Teoctist. -Biserica cu hramul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York. Decalogul a constituit cel mai important cod moral al lumii antice. Dumnezeu a ales pe Israel pentru acest dar, pentru a-I sluji, apoi pentru a fi “preotul” întregii omeniri. Mai târziu, Israel este numit
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Mă simt minunat.Tu? -Mi-e teamă Raphael.Locul acesta e straniu. Mai bine să plecăm de aici. Presimt tristețe.Momentele de bucurie trăite de noi în acest loc sunt concentrate într-o mână straină.Mâna destinului! Porniră spre ieșire. Pe frontispiciul ușii era încrustat: „Cei care mă vizitează îmi fac cinste,iar cei care nu mă vizitează îmi fac plăcere” (Jean Norin). Drumul șerpuia printr-un vechi cimitir. -Raphael, să găsim un monument fără nume. -De ce? -E mormântul proprietarului acestei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mă, zi-mi că știi. Nu? Păi Opera de artă e Piatra filozofală, nu? Opera cea mare, Magisterul. Ha? Nu? Am tras cu ochiul spre păunul Martin. — Alchimiștii îi mai spuneau și cauda pavonis, coada de păun. Știți că pe frontispiciul bestiarelor din Renaștere păunul înlocuia de multe ori reprezentarea omului din vedenia lui Iezechiel, alea patru hayoth hakodesh, știți? Și m-am apucat să recit ca dintr-un jigodnic, miorlăind popește: — „De mers ele mergeau în tuspatru părțile, și în timpul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
reparații la acoperiș și a refăcut pictura, la care au lucrat doi specialiști, unul din Târgoviște și celălalt din Moțca - Pașcani. În anul 2002, preotul Ciprian Ichim face reparații capitale, înlocuind toată tâmplăria, zugrăvind pereții exteriori și pictând ocnițele de pe frontispiciul bisericii. Pictura a fost realizată de artistul plastic, Ciprian Cârcei, din Grumăzești - Neamț. În 2009 s-a renovat la Tg. Neamț o parte din mobilierul bisericesc: iconostasele Maicii Domnului și tronul arhieresc. Biserica ,,Sf. Dumitru”, sfințită în 1937, are o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai poate scăpa de catastrofe. Are un sfârșit lamentabil. La 16 martie 1945, în bucătăria unui imobil pe strada Saint Ferdinand e găsit cadavrul unui sinucigaș. Se refugiase de trei zile în căsuța modestă cu un singur etaj, care pe frontispiciu purta inscripția produse alimentare, primise un mandat de arestare, era urmărit de poliție, învinuit de dezertare. Un martor din confreria literaților narează ceremonia funerară, fără pompă. Se stinsese din viață un scriitor pierdut la 53 de ani. Înregistrasem faptul că
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
văzut, în incidentele din timpul alegerilor din acel an. Susținea opoziția liberal-radicală, a îndemnat pe ploieșteni să înlăture birourile electorale constituite prin abuz. A fost atunci arestat, apoi eliberat. A scos, tot în 1869, ziarul Democrația, care avea înscris pe frontispiciu dictonul Vox populi, vox dei. Se cunoaște că I.L. Caragiale își va aminti de Democrația, punându-l pe studintele în drept și publicistul Rică Venturiano să rostească stâlcit amintitul dicton. De altfel, stilul editorialelor din Democrația era înrudit cu cel
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
să se dea autorizație de apariție a ziarului "București" pe numele meu. Căci am dus o viață fără pată, am o carieră ziaristică și scriitoricească îndeobște cunoscută. Eu nu am nevoie de nici o tutelă morală, nici la propriu, nici pe frontispiciul gazetei, cum a fost până acum cu poetul Ion Minulescu. Mircea Damian 10 mai, ^941 Iar ce a urmat poate fi lesne aflat din "Nota introductivă" la "Rogojina", ultima carte a lui Mircea Damian, apărută în 1945: "La data de
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]