3,450 matches
-
depune transformă, cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pierdută prin evaporație este de circa 540mm. 16 - Umiditatea relativă a aerului este mai mică vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației irigate (pomi fructiferi, vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Pentru o bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă legătură cu regimul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-au extins foarte mult ca urmare a lucrărilor de terasare și irigație. Aici se găsesc meri (60ha), peri (13ha), pruni (488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la producția de mere, pere și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate ridicată : Borongoci și Corneanca. Analizând producția agricolă medie realizată în anul 1987 și respectiv 1997 se observă clar regresul. Declinul cel
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi, prin văile-unele largi, altele îngusteale apelor care le străbat de-a lungul cărora s-au înfiripat satele aferente în care sau statornicit de secole, sau poate de milenii, datini și obiceiuri fumoase, tradiții în meșteșuguri și artă populară. Intervenția omului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al antropizării peisajului, zona orașului Breaza se încadrează în categoria peisajelor mocerat antropizate. Acest tip de peisaj se caracterizează prin fragmentarea puternică a arealului ecosistemelor forestiere în care pâlcuri de pădure alternează cu pajiști, fânețe și pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele disfuncționalități principale: - Nu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
venea la Buzău ca să-și facă aprovizionarea cu nestematele cireșe de Buzău, cu babic, cu prune de Pogoanele, cărnoase ca sânul de fecioară. Și anul ăsta ce o să poată el culege din pomii sterpi, rămași doar ca decor În agricultura fructiferă a acestui județ de tradiție? ... Avea el, ce-i drept, Parolică, niște rezerve, dar ai fi remarcat de la o poștă că cireșele nu sunt cireșe „inimă de porumbel“ de Buzău, și nici nu le putea Înlocui cu pește de la crescătoria
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
celei de pe colină era un carton pe care scria "De vânzare". Uite ce noroc pe mine! Parcă mașina, deschise portița și intră. Îl întâmpină, în prag, o bătrânică. I se păru puțin cam amețită, căci toată zona era de pomi fructiferi, majoritatea pruni, meri și viță de vie. Ajunse repede cu bătrâna la o învoială, la un preț convenabil ce cuprindea casa, livada și ceva pământ în spatele casei. Iacătă-mă acum și proprietar! Stătea și drămuia casa ce trebuia refăcută de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor din 2008-2009). Alunecările de teren și eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dezechilibrată, ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă pentru culturile de câmp este estimată la cca. 175 ha în condițiile refacerii acumulărilor. 3.2.2. Pomicultura În ceea ce privește pomicultura, în comuna Lespezi, suprafața cultivată cu pomi fructiferi este de 100,86 ha, reprezentând 2% din suprafața teritoriului administrativ al comunei și se practică mai mult pe terenurile în pantă din toate satele comunei. 3.2.3. Viticultura În comuna Lespezi, zona viticolă este reprezentată prin 23,63
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este nevoie de noi lucrări de ameliorare: regularizări de cursuri de apă, baraje de gabioane, de betoane, amenajări de terase înierbate ca cele de pe Coasta Heciului, dintre Heci și Diudiu, sau culturi de plante furajere, plantări de salcâmi și pomi fructiferi. Efectele negative ale inundațiilor și problema irigațiilor se vor rezolva odată cu terminarea barajului de la Cotul Doctorului. Obiectivul de investiție „Acumularea Pașcani pe râul Siret, în județele Iași și Suceava” a fost aprobat prin H.C.M. în 1986, iar investiția pentru „Centrala
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care afectează culturile de câmp, de legume, pomi fructiferi și viță de vie. Vara, în afară de ploile torențiale, sunt dăunătoare grindina, furtunile și secetele. Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două luni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
părinții și elevii în realizarea unor lucruri deosebite, cum ar fi: construirea Școlii de fete, înființarea unui atelier de tâmplărie, dotarea bibliotecii școlare care avea în anul școlar 1932-1933 peste 4000 de cititori elevi și săteni, o pepinieră de pomi fructiferi, o cantină școlară, o ministațiune meteorologică, a înființat grădinița de copii, condusă de educatoarea Maria S. Ștefănescu care funcționa în clădirea Școlii de fete, a strâns, prin intermediul secțiunii „Ligii Culturale” al cărei președinte a fost, fonduri pentru terminarea construirii noii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unde a desfășurat o activitate didactică remarcabilă. În calitate de președinte al Cercului de Învățători, unde sub zidurile Mănăstirii Probota se întâlneau învățătorii din Buda, Budeni, Lespezi, Heci, Bursuc și Tătăruși, făcea lecții- spectacol care cuprindeau serbări, lecții de creștere a pomilor fructiferi, de geografie, de istorie, propagându-se idei din J.J. Rousseau, Komenschi , Pestalozzi, K.D. Ușinschi etc. A.R. ILIE PASCAL - profesor. Născut la 15.06.1915 în comuna Cernăuca, raionul Sadagura, regiunea Cernăuți, din părinți țărani, a urmat 7 clase primare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
7 kg - vișine și cireșe 5 kg Pomii din curți, în cadrul suprafețelor legal stabilite, nu intră în calculul obligațiilor de contractare și predare. Unitățile de contractare și achiziții sînt obligate să preia și întreaga cantitate de fructe obținută de la arbuștii fructiferi (coacăze, afine, zmeura și altele), oferite de producători, la prețurile legal stabilite. C. Struguri. Membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte gospodării ale populației care dețin vii pe rod vor preda unităților Ministerului Industriei Alimentare, pe bază de contracte, pentru
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
are județul Timiș (77%), acesta având în principal suprafețe joase, de câmpie; în timp ce în județul Hunedoara - având în principal zone montane - această pondere este de 28%, fiind cea mai mică din regiune. În ambele regiuni, plantațiile viticole și fructifere reprezintă doar câteva procente din suprafața agricolă. Aceste două culturi au o importanță mai redusă din punct de vedere al producției agricole din aceste regiuni, însă în județele Bács Kiskun și Csongrád producția de piersici și nectarine este de importanță
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
destul de reduse pe versanții puternic înclinați din depresiunea Moldova Veche, de pe versantul vestic al Munților Locvei sau din valea Dunării. Se asociază cu cernoziomuri în zona localităților Socol, Divici și Belobreșca, fiind folosite pentru culturi de cereale, vițăde-vie și pomi fructiferi sau cu luvosoluri în bazinul hidrografic Ieșelnița, sub pajiști secundare. Aceste terenuri necesită efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii și de schimbare a utilizării lor prin împădurire sau inierbare. PODGORIA MOLDOVA NOUA Factorul natural caracteristic al Podgoriei Moldova Noua
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fiecare zi care a mai rămas până la Crăciun, în spatele căreia copiii vor găsi câte o jucărie, dulciuri sau imagini din istoria Nașterii. Tot în prima zi a Adventului, în unele sate din Banat, se rupe o crenguță dintr-un pom fructifer - cireș, vișin, prun - și se pune într-un vas cu apă, la căldură. Creanga, care va înflori până la Crăciun, e Ținută în casă până la Bobotează, când e sfințită de preot, apoi e prinsă de un perete din grajd, pentru a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cunosc unele neînțelegeri între vecini și datorită neacceptării de către proprietarul unui fond de a permite vecinului său să efectueze unele lucrări necesare fondului ce- l stăpânește, prin folosirea fondului acestuia, cât și pentru culegerea fructelor sau tăierea crengilor din pomii fructiferi, ajunse peste mejda fondului său. O altă neînțelegere între vecinii fondurilor poate avea loc în urma opunerii unuia dintre ei de a permite trecerea pe terenul celuilalt pentru a-și recupera sau redobândi bunul, ajuns din întâmplare pe acel fond. În
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
orice împrejurare, conform destinației ce o au. De exemplu, în baza unei Convenții, administratorul se obligă să administreze bunurile altuia, ce constau într-o casă cu dotări interioare și bunuri de uz casnic și personal, curtea cu vie și pomi fructiferi, cât și o suprafață determinată de vie, aflată pe rod, situată la marginea localității. Prin actul încheiat, părțile s-au înțeles ca administratorul să conserve casa și bunurile interioare, iar cheltuielile aferente întreținerii acestora să fie achitate de proprietar, pe
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
administratorul să conserve casa și bunurile interioare, iar cheltuielile aferente întreținerii acestora să fie achitate de proprietar, pe bază de bonuri și facturi, lăsându-i totodată cu titlu gratuit uzul grădinii. În ceea ce privește lotul de vie din afara localității, cât și pomii fructiferi din grădina casei, administratorul este ținut să culeagă anual fructele și să le valorifice, dacă este posibil, achitând proprietarului contravaloarea unei pătrimi din vinul vândut și jumătate din recolta de fructe, fie în bani, fie în natură. În acest caz
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]