263 matches
-
Numărul articolelor tarsale este variabil, cuprins între 3 și 5, existând aproape toate configurațiile posibile (5-5-5, 5-4-4, 4-4-4, 4-3-3 și 3-3-3). Abdomenul prezintă 5 sau 6 sternite bine conturate. Cuprinde specii micofage care se hrănesc cu miceliul sau corpurile de fructificație ale ciupercilor. Mai rar pot fi întâlnite în iasca de pe copaci. În fauna României 12 genuri. 1 Genul Triarthron Märkel Antenele au o măciucă formată din 3 articole. Pronotul cu o bordură bazală bine conturată. Toate tarsele sunt pentamere. La
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fiind tetramere (5-5-4). Insectele sunt întâlnite pe nisipul de lângă malurile râurilor, pe ierburi și pe flori. Unele specii trăiesc sub pietrele mari din apropierea pâraielor, altele sub pietrele din zona subalpină (L. piceus). Există forme care se găsesc în corpii de fructificație ale ciupercilor hipogee. În fauna României au fost semnalate până în prezent 22 de specii, dar numărul lor poate fi mai mare. 1 Leiodes rotundatus Erichson Corpul oval-scurtat, cu marginile laterale puternic rotunjite, roșcat-deschis sau galben-roșcat, unicolor. Măciuca antenelor poate fi
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prevăzute cu o punctuație extrem de fină, printre care se află intercalate câteva puncte mai accentuate. A 9-a interstrie a elitrelor cu o punctuație neregulată sau cu un rând accentuat de puncte mici. În toată Europa, întâlnită în corpurile de fructificație ale ciupercilor hipogee. Este cea mai mare specie a genului. l=4-7 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane puternic lățite, iar femurele posterioare au la unghiul apical extern un dinte alungit. 7 Leiodes oblongus Erichson Specie asemănătoare cu cinnamomeus de care
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
au dimensiuni aproximativ egale. Baza pronotului este lipsită de o bordură vizibilă. Elitrele prezintă rizuri transversale fine și dese. La ambele sexe configurația articolelor tarsale este 5-5-4. Picioarele scurte și îngroșate. Insectele trăiesc în sol, fiind întâlnite în corpii de fructificație ale ciupercilor hipogee. La noi 1-2 specii. Agaricophagus cephalotes Schmidt Corpul oval-alungit, puternic convex dorsal, lucios, galben-roșcat sau roșcat-maroniu, cu antenele și picioarele galben-roșcate. Suprafața capului și pronotului prezintă rugozități punctate dese și o punctuație de fond ± ștearsă. Elitrele cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Picioarele scurte, relativ îngroșate cu tibiile nedenticulate. Configurația articolelor tarsale este la ♂ 5-5-4, iar la ♀ 5-4-4 sau 4 4-4. Coleoptere întâlnite în iască, pe ciupercile lignicole, sub scoarța copacilor, în scorburile arborilor bătrâni, în frunzar, mai rar în corpii de fructificație ale ciupercilor. În fauna noastră 22 de specii. 1 Agathidium nigripenne Fabricius Corpul mai îngustat, capul și pronotul sunt roșcate iar elitrele negre. Metasternul și abdomenul roșcat-maronii, antenele prezintă măciuca de nuanță închisă. Capul scurt, cu tâmplele oblic-îngustate după ochi
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de mană) plantele să fie stropite. Dacă rezerva de oospori din anul precedent este mare, primul stropit se poate efectua în perioada de incubație a primei contaminări primare, considerându-se că infecția a fost suficient de masivă pentru ca la apariția fructificațiilor să existe un pericol de invazie cu mană. Urmărind apariția petalelor galbene-untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mană și analizând datele climatice din grafic, se poate preciza data contaminării primare sau secundare; durata perioadelor de incubație indică chiar numărul de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de invazie cu mană. Urmărind apariția petalelor galbene-untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mană și analizând datele climatice din grafic, se poate preciza data contaminării primare sau secundare; durata perioadelor de incubație indică chiar numărul de zile rămase până la apariția fructificațiilor, în funcție de temperaturile medii zilnice (cu atât mai precis cu cât amplitudinea dintre temperaturile diurne și nocturne este mai mică) , deci și perioada în care trebuie să se execute stropitul. Stațiile de prognoză și avertizare nu pot acoperi suprafețe viticole prea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri, pot avea 3-15 mm în diametru sau chiar mai mult. În dreptul petelor, pe fața inferioară a limbului apare un puf fin, albicios alcătuit din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cipo(S), Ciprian, GK Kalaz, Mv Palma(MS) și Drobeta, Dumbrava (MR) Prevenire și combatere. În cadrul luptei integrate pentru a proteja cultura grâului de atacul acestei ciuperci se impune desmiriștirea sau arătura adâncă, pentru a distruge resturile vegetale ce au fructificații de rezistență și pentru a evita apariția samulastrei. Se vor cultiva numai soiuri rezistente și în cazul în care PED pragul economic de dăunare (25 pete pe ultimele 3 frunze) este depășit, se vor recomanda tratamente foliare cu produsele recomandate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin discuirea solului, reprezintă o lucrare agrotehnică deosebit de importantă din punct de vedere fitosanitar. Arăturile de vară și de toamnă. Prin aceste lucrări care se execută prin răsturnarea brazdei cu 180o, se îngroapă resturile vegetale și odată cu acestea sporii sau fructificațiile unor agenți patogeni, așa cum sunt Puccinia sp., Tilletia sp., Blumeria graminis, Septoria tritici etc., contribuind astfel la reducerea atacului în anul următor. Aplicarea amendamentelor. Pe terenurile acide se aplică amendamente calcaroase pentru a defavoriza atacul unor agenți patogeni care preferă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
6 cm de la vârf, cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18 20oC, timp de 5-7 zile. După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se plantează imediat în câmp. Parcele de alarmă este constituită din 5 rânduri a câte 30 de tuberculi infectați artificial, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ciuperci sunt asemănătoare în mare parte, caracterizându-se prin apariția, pe frunze, a unor pete de decolorare galbene-verzui, cu margine difuză, în dreptul cărora, pe partea inferioară a frunzelor (cu excepția cepei), se formează un puf cenușiu, albicios, sau violaceu, constituit din fructificațiile patogenului. Condițiile care favorizează apariția și evoluția ciupercilor ce produc mane sunt: umiditatea relativă de 98-100 %, prezența picăturilor de apă pe frunze timp de 5-8 ore, temperatura aerului de 10-25oC (la salată 4oC). Manifestarea epidemiilor se realizează în climat umed
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Gheorghieș, 1980). Simptome. Ciuperca Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din toamnă când se observă pe acestea pete ovale, verzi-gălbui, apoi brune, ce se extind și chiar se pot uni. În centrul zonelor uscate se observă puncte mici negre, fructificații (picnidii) cu spori. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig. 10). Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 12,5 mm brună-negricioasă. Țesuturile parazitate se usucă înainte de apariția fructificațiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 12,5 mm brună-negricioasă. Țesuturile parazitate se usucă înainte de apariția fructificațiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16 zile începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale păioase, evitarea fertilizării excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de răspândire și atac al ciupercilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inferioară(miroase urât a mucegai). Transmitere-răspândire.Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie, iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu ce se hrănește din resturile vegetale, spori sau fructificații cu spori de rezistență. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului ciupercilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri de prevenire pentru această boală. Soiurile omologate în 2003 sunt: Ciprian(S
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de temperaturile cuprinse între 1-15șC. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență se localizează în tegument. În anul următor infecțiile ar putea fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile de rezistență Folosirea la semănat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de îngrășăminte pe bază de azot, normele mari de apă la irigare, sunt factori favorizanți ai instalării atacului ciupercii Pyrenophora graminea. Prevenire și combatere. Principala sursă de îmbolnăvire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neagrăviolacee, iar interiorul este de culoare albă. Scleroții conțin substanțe foarte toxice pentru om și animale (fig. 20). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere fructificațiie ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de sporii din fructificațiile ce ies din sol, iar cele secundare se fac prin intermediul sporilor ce apar pe spic în picăturile vâscoase și sunt duși pe alte spice de vânt sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultură la alta se face prin intermediul scleroților
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată și de temperaturile cuprinse între 6-36șC cu optim la 21 30șC Ciuperca se transmite prin semințele infectate sau ce ce au pe ele spori. Persistența ciupercii este asigurată în sol prin fructificațiile de rezistență cu spori care sunt maturi primăvara și pot produce infecții pe plantele tinere. Atacul larvelor de sfredelitor și prezența moliei duce la creșterea frecvenței și intensității atacului acestei fuzarioze. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonele umede. Ea produce pagube mai mari în culturile irigate și în cultura succesivă de fasole. Simptome. Atacul se observă primăvara timpuriu când pe frunze apar pete mici galbene, în dreptul cărora pe fața superioară a frunzei se deschid grupuri de fructificații cu spori, ca niște puncte albe iar pe fața inferioară apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]