24,647 matches
-
totul pentru a salva lumea de la o catastrofă iminentă. Celălalt intelectual, literatul, îl urmărește pas cu pas. E și el prins în acest vîrtej al utilității. * Aici e lupta și aici e durerea cea mare. Să rezolvi o problemă pentru frumusețea rezolvării, să citești o carte pentru cartea în sine - o viață de om. Sau să fii cetățean, să pui umărul. Acolo, în intervalul dintre terminarea studiilor și începerea vieții reale, pîndește pericolul: inutilitate, schizofrenie, pactul și gloria, premiul sau anonimatul
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
visul, Miron Kiropol îi dedică nu doar "rătăcirea" sa ("Rătăceai, în vis, departe,/ În lovirea vîslei sparte./ Lacrimi adăstau în port -/ Raci și pești cu ochiul mort" - Ulisse), ci și fixarea în cîntecul său auroral, cîntec al vitalității inaugurale, al frumuseții ca o deșteptare din somnolența visului, o deșteptare, desigur, iluzorie. Căci frumusețea este ea însăși vis, un vis dotat, cum ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
departe,/ În lovirea vîslei sparte./ Lacrimi adăstau în port -/ Raci și pești cu ochiul mort" - Ulisse), ci și fixarea în cîntecul său auroral, cîntec al vitalității inaugurale, al frumuseții ca o deșteptare din somnolența visului, o deșteptare, desigur, iluzorie. Căci frumusețea este ea însăși vis, un vis dotat, cum ar zice același Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Breton, cu o "rigoare meritorie", dar și "scut" împotriva vieții, mirobolantă orbire ocrotitoare: "Limpezi cîntăreți/ Ai celor dintîi lucruri,/ Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să mă culc,/ Viața să-mi acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un fel, au iarba/ Din vis abia dezmorțindu-se" (Această frumusețe...). Înaintarea în viziune a lui Miron Kiropol pare a echivala cu o dematerializare, id est cu o stare fluidă, evanescentă, aeriană
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
Cine printre voi e mai puternic/ Pe pieptul lui să mă culc,/ Viața să-mi acopere cu scutul?/ Zilele au această frumusețe/ Pe care nu pot să o uit/ În nici un fel, au iarba/ Din vis abia dezmorțindu-se" (Această frumusețe...). Înaintarea în viziune a lui Miron Kiropol pare a echivala cu o dematerializare, id est cu o stare fluidă, evanescentă, aeriană a materiei care se jertfește sieși, căci nu figurează nici neantul nici transcendența, ci doar o concretețe ce se
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
inconștient ambiția proprie vîrstei. Nici personajul principal nu e un echidistant înțelept și suferă atunci cînd e detronat din fruntea grupului de mici naziști. Protecția pe care i-o acordă colegei evreice exmatriculate Gisela Gluckselich se bazează mai ales pe frumusețea fetiței și mai puțin pe condiția ei de victimă. Pe de altă parte, teama de bolșevici e majoră în rîndurile sașilor, iar simbolul comunismului ce va să vină e extraordinar construit în personajul soldatului Ion, armăsarul servitoarelor, locuitor al pivniței
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
mare, adâncă, a Învins totul și a reușit să existe dincolo de răutățile unor oameni care Îi voiau despărțiți. Iubirea tuturor a fost eclipsată de acea mare iubire a unui „chip de Înger drăgălaș”. Eminescu, poetul-om, a fost fascinat de frumusețea feminină a Veronicăi. Au fost și câteva „focuri de paie” stârnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-a șters repede urma. Fața ei, Virginia Gruber scria: „Mama a fost plină de viață, plină de farmec
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
de o inteligență deosebită. A terminat școala În 1863 și pe certificatul ei de absolvire este trecut calificativul „eminentă”. La examenul final a asistat rectorul Universității din Iași, profesorul universitar Ștefan Micle, ardelean de origine. El a fost vrăjit de frumusețea, inocența și inteligența ei și, deși era mai În vârstă cu 30 de ani, a cerut-o În căsătorie. La insistențele mamei sale, peste un an, frumoasa și tânăra Veronica, devine respectabila doamnă Micle, la numai 14 ani. În tinerețea
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
ne Înconjoară, acolo pe bancă la Copou, mă credeam lângă tine cea mai fericită femeie”. Eminescu o iubea cu patos, cu putere și cu sinceritate. „Mi-e dor de tine, moțule ce ești, femeie gentilă și dulce, inteligentă și radioasă, frumusețea frumuseților și floarea florilor”. Eminescu se adresa iubitei cu apelative ca: „Scumpa mea amică, Dulcea mea doamnă, Măi Îngerașule, Dulce și dragă Cuta, Draga mea copilă, Stimabilă doamnă și respectată mea amică, Doamna mea, Dulcea mea Veronică, Dragă, dulcea și
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Înconjoară, acolo pe bancă la Copou, mă credeam lângă tine cea mai fericită femeie”. Eminescu o iubea cu patos, cu putere și cu sinceritate. „Mi-e dor de tine, moțule ce ești, femeie gentilă și dulce, inteligentă și radioasă, frumusețea frumuseților și floarea florilor”. Eminescu se adresa iubitei cu apelative ca: „Scumpa mea amică, Dulcea mea doamnă, Măi Îngerașule, Dulce și dragă Cuta, Draga mea copilă, Stimabilă doamnă și respectată mea amică, Doamna mea, Dulcea mea Veronică, Dragă, dulcea și Îngerească
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Dacă, în mod absolut, Maitec poate fi socotit unul dintre cei mai puternici creatori de volume, alături de George Apostu, din întreaga noastră sculptură, creatori de volume
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
formulările cumulative, greoaie ale învățăturilor religioase și ale rugăciunilor, textul păstrează o uimitoare claritate (de altfel, ediția este una de popularizare, "în spiritul și nu în litera originalului" cum ne avertizează autorul) iar uneori surprinde plăcut prin formulări de o frumusețe aparte, care marită reținute. Iată cum vorbește Varlaam despre Dumnezeu: "El este fără de început și fără de sfîrșit, veșnic și pururea. El este nezidit, neschimbat, fără trup, nevăzut, nescris, neștiut [...]" (p. 50). Moartea este "despărțirea sufletului de trup [...] iar sufletul nemuritor
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
teoriilor, toate aceste agresiuni îi fac rău fizic. Și moare. Puțin cîte puțin. Violul din final, ce precede înjunghierea este o posesiune a unui corp inert. Eleva este o păpușă manevrată și manipulată după bunul plac. Profesorul nu alege. Nu frumusețea ar ațîța poftele unui criminal care își alimentează dorințele printr-un delir verbal sufocant și exterminator. Atracția nu în asta constă. Iar Victor Ioan Frunză depășește clișeul instalat deja atunci cînd în rolul Elevei este distribuită o actriță tînără și
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
cu Enescu, în 1928: alt mare atipic, Nae Ionescu. Și portretele acestuia ating delirul: Gîndea și trăia absolutul, la așa înălțimi și în așa adîncuri, că te lua adeseori amețeala în preajma lui." sau "El avea aripi întunecate, sumbra și nealterata frumusețe a lui Lucifer, chiar și mîndria aceluia care, după ce l-a adorat pe Dumnezeu se măsoară cu El și îl sfidează". Astfel de rînduri intră firesc în registrul memorialistic al scriiturii. Locul comun este o componentă esențială în orice scriere
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
dezordinii, a sărăciei halucinante din cartierele muncitorești și a bogăției din lumea interlopă, a miturilor derizorii din viața de fiecare zi nu înăbușă cu totul pâlpâirea a ceea ce este omenesc. Ca prozatorii ruși, Radu Aldulescu face vizibilă modesta și înduioșătoarea frumusețe a gesturilor unor oameni insignifianți, pe lângă care trecem adeseori indiferenți. Deși este dens, plin de dramatism și bine scris, deși ar putea constitui un succes de librărie, romanul nu și-a găsit încă un editor. Sperăm că această prezentare va
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
festinului, scriitorii clamează apocalipsa. Numai deoarece n-au atâta minte să se adreseze unui psihiatru competent care să-i restituie amabilei realități curarisiți, senini, apți, în fine să îmțeleagă că pe această vale a plângerii se construiesc vile de toată frumusețea. Nu divulg motivele, dar în zilele noastre Caragiale nu s-ar mai expatria la Berlin, iar dacă ar scrie acum, i s-ar replica din nou: Tot obraznic ai rămas, nene Iancule''.
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
pînă și al împăcărilor dintre Lovinescu și Arghezi, pe o bancă după ce, descoperindu-se, copiii au început să se joace, după cum stă în firea lucrurilor. Însemnările lui E. Lovinescu, luminoase, indiferente ori profund întunecate, sînt ca și tablourile a căror frumusețe proprie nu vine de la frumusețea modelului, ci de la ideea conținută în felul cum este exprimat modelul. Importantă este ideea comunicării ce străbate aceste texte. După ce am citit, obligatoriu pentru istoricul literar, în confruntare, textul lovinescian din partea primă a volumelor cu
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
Lovinescu și Arghezi, pe o bancă după ce, descoperindu-se, copiii au început să se joace, după cum stă în firea lucrurilor. Însemnările lui E. Lovinescu, luminoase, indiferente ori profund întunecate, sînt ca și tablourile a căror frumusețe proprie nu vine de la frumusețea modelului, ci de la ideea conținută în felul cum este exprimat modelul. Importantă este ideea comunicării ce străbate aceste texte. După ce am citit, obligatoriu pentru istoricul literar, în confruntare, textul lovinescian din partea primă a volumelor cu "notele" din partea a doua, ceea ce
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
evoluționistă și cea creaționistă depășește regnurile inferioare și se purifică formal conform unui program dinainte stabilit, lumea lui Victor Brauner este permanent mutidirecțională, mereu ambiguă și polimorfă pînă în pragul coșmarului. Simultaneitatea umanului cu zoologicul, a grației cu teratologicul, a frumuseții cu stihia și a codului de comunicare cu propria sa disoluție, constituie un alt tip de înțelegere a lumii decît acela narcisiac și confortabil pe care ni l-am creat singuri și în a cărui realitate exclusivă am crezut cu
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
asupra regretului celui sustras plăcerii de a vagabonda în mirific și imprevizibil, el revine adesea pe pămînt cu sentimentul că pierde ceva irecuperabil, că e păgubit, că nu poate fi consolat, că a stricat, catapultat din legănarea adormirii, o armonie, frumusețea unui decor. Utilizez ca un preambul la articolul de față reflecțiile esteticianului francez, la care voi apela și mai tîrziu în demonstrație. Ele mă ajută să mă orientez în ceea ce am de gînd să întreprind, și anume să scot în
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
Cristos cu negustorii din biserica Ierusalimului... Învățătorul e ca și un grădinar. Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă în secetă, și le apără de viscole ca să nu piară ci să crească în frumuseți și nobleță, așa învățătorul îndepărtează toate datinile și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă spiritul, ci ca să se desfășure în puterile sale..." Generația pașoptistă a beneficiat față de Școala Ardeleană de o nouă
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
a-și regăsi sufletul, de a conferi primordialitate spiritului. Valorile creștine eterne nu pot fi reînviate decât prin poezie, în sensul ei mai larg. Fiindcă poezie nu înseamnă doar arta de a scrie versuri. Poezie înseamnă suflet, înseamnă dragoste, inocență, frumusețe. Poezia este însăși viața în expresia ei cea mai desăvârșită. Poezie este întâi de toate și mai presus de toate cuvântul lui Hristos. Salonic, decembrie 2001 Tasos Athanasiadis Unul dintre decanii de vârstă ai prozei grecești (s-a născut în
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de a observa îndeaproape faptul că soprana Angela Gheorghiu este în egală măsură o personalitate artistică de importantă consistență și o vedetă care cunoaște regulile etalării potrivite în spațiul cel mare al vieții publice. Plăcută în vis-a-vis-uri, tânără și frumoasă - frumusețea naturală a prezenței ei în proximitățile publice este mai agreabilă ...chiar decât cea creată pentru scenă sau ecran - Angela Gheorghiu "potopește" literalmente spațiul în care apare. A fost prezentă în țară pentru câteva zile cu prilejul lansării bucureștene a filmului
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
părut o blasfemie. Astăzi apare ca fiind salutar pentru un public hrănit de noianul producțiilor tv., producții ce fac apel la un uimitor arsenal al procedeelor tehnice. Cuplul Gheorghiu - Alagna este magnific. Am în vedere prospețimea, veridicitatea relației muzical dramatice, frumusețea glasurilor, splendoarea coloritului timbral al acestora, determinarea muzical-dramatică a complexului de nuanțe cromatice ale fenomenului vocalității. Este drept, ambele glasuri dispun în acest moment de o dominantă fundamentală lirică. Ambele roluri, în schimb, solicită resurse dramatice importante. Angela Gheorghiu nu
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]