74 matches
-
și Valentin crescuse o totală ascultare a uriașei păsări care i-a și înghițit pînă la urmă ca pe un îngrășămînt mistic ce făcuse ca starea de nevinovăție să nu se înfiripe niciodată, și oare cui în timpuriul trup de frupt i-am deschis ochii la ceea ce avea să vină, dar nu-l pot afla nici azi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? erau atît de albe diminețile în care nu bănuiam că sînt tot eu cea care desenează liniile
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
după ce te bagă! Promisiuni prenupțiale - Iubitule, zic, fără nazuri, Curând vom împărți ca-n Rai Și bucurii, dar și necazuri. - Necazuri? N-am! - Ba o să ai!! Arma secretă a femeii Deși cu două la vedere Și-ncă ceva ascuns, de frupt, Cu un cu totu-alt soi de mere Adam de Eva-a fost corupt. De ce au ochi bărbatul și femeia? Bărbatul are ochi să vadă Femeia - permanent redută, Dar aruncându-i lui o nadă - Să vadă...dacă e văzută! Fiecare sac
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
badea Vasile. Mămăliga era cladă, aburii se înălțau ca rugăciunile spre cer, iar în străchinile smălțuite, pomana porcului era rumenă și răcorită de varza murată, rozalie ca poama văratecă. Bătrânii își făcuseră o cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să dăm cu bulgări. Scapă... - Fuge.... Troienele de zăpadă se deschideau în fața lui Andrei
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
meu e cel mai crescut! spuneam eu foarte hotărât și serios. Ajungeam la ceartă, încât era nevoie de intervenția mamei, care ne aducea la fiecare câte o felie zdravănă de cozonac cu stafide. Bineînțeles, nu aveam voie să mâncăm de frupt decât după Înviere. Și cu ouăle roșii a fost odată o problemă. După ce spuneam urarea „Hristos a înviat!” și venea răspunsul „Adevărat a înviat!”, ciocneam ouăle. Ghiță le spărgea pe toate, așa că noi, ceilalți, am intrat la bănuială. Am aflat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ne mai dai și altceva? Nu, pentru acum cam asta-i. Bun, nimic de zis, dar cam aduce a mănăstire. Și eu care am alergat să nu pierd masa de prânz! Fiule, deseară e Învierea, e păcat să mănânci de frupt! Vine o vreme când te mai gândești și la păcate. Tată, interveni și Alice, dumneata și păcatele? Da, fetița mea, cu anii se cam adună... Mai stătură puțin pe verandă, mai discutară și se retraseră apoi fiecare prin camera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
după gît, nea spovedit. La Întoarcerea de la biserică, cu greu am catadicsit să povestim mamei cum descoperiserăm noi ce mare păcat făcuse părintele. Mama, cîntărindu-și cu grijă cuvintele, ne-a spus că părintele are voie de la Dumnezeu să mănînce de frupt, pentru că trebuie să reziste să cînte În biserică. Mi s-a părut că are dreptate, dar după vreo două zile, am Întrebato cu sfială, de ce oare Dumnezeu nu le dădea voie să mănînce de frupt și oamenilor care munceau la
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
de la Dumnezeu să mănînce de frupt, pentru că trebuie să reziste să cînte În biserică. Mi s-a părut că are dreptate, dar după vreo două zile, am Întrebato cu sfială, de ce oare Dumnezeu nu le dădea voie să mănînce de frupt și oamenilor care munceau la pămînt și la animale, că totuși parcă munca lor era mai grea decît cîntatul În biserică. Mama, cam nervoasă din cauza faptului că o deranjam de la treabă, cu toate că mie mi s-a părut că așa voia
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
bilet scris în franceză subcomisarului de cartier doar ca să-l scoată din minți. Căci sinuciderea poate veni atît din refuzul eternității, cît și dorința de a o fundamenta și din refuzul revelației, cît și ca la martirii creștini, chiar din fruptul acesteia. ...Cumva, din dragoste sau ură, făcînd-o sau renunțînd conștient, omul mai potolește viața care știe că acesta nu poate trăi continuu în cutremur și vrea să-l scuture de zeu. Așa gîndește și V. tînăr minținduși sinuciderea adevărată în
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
lac transparent. Se foi neliniștit. Dădu să-și facă cruce cu limba în cerul gurii, dar în aceeași clipă acela se răsuci și-l scuipă drept în ochi: - Ptiu, popă nesimțit! În zi de joi te-ndopi cu mâncare de frupt. Îl mai stuchi odată și până popa să se dezmeticească, acela se și aruncă în autobuzul care tocmai oprise în stație. Popa se șterse și se bucură. Nu era autobuzul de gară. Mergea spre sere. Se șterse abătut, cu mâneca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Pe mine, își începe Maestrul povestea din ziua aia, 10 mai 1990, m-a adus mama în lume într-un sat cu zeii deasupra, Cristești, când arată ei cu degetul de sus, din munți, dacă greșim și-i tragem pe frupt și pe sec, după aia ne pișăm pe noi de frică. Vine Muntele Kogaion peste păcătoși, vine Domnul Nopții și ne pedepsește, muțim dacă trădăm, dacă omorâm, așa se spune în satul meu, în Cristești. Toți știu că zeii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și Dascălu, este un lucru binevenit și cuvios la vreme de post. Vă dați seama, că în felul acesta cetățenii care așteaptă sărbătorile de iarnă, cu buzunarele goale, nu vor mai avea în față exemplul viu al unor mâncăruri de frupt, ca toba și șoriciul, ci persoane care îndeamnă la evlavie, la post, la strângerea curelei, până la urmă chiar și în jurul gâtului. Și numai cei doi, de mai sus, au primit în dar cea de a treia cizmă ci și un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un băietan, căruia îi mijea mustața. Din mă-ta. Ce, te freacă grija? Nu, dar prea mănînci pe ascuns! Muncitorii se îndreaptă cu privirea spre Vasile și chiar devin curioși. Chiar, băi Vasile, doar nu te-ai dilit. Mănînci de frupt? Mănînc ce vreau. Vedeți-vă de ce aveți în străchini! Dar tu n-ai strachină. Tu mănînci din ziar, deci mănînci de frupt. Sigur este friptură. Și încă de porc, se bagă flăcăul. De ce crezi că-i de porc? N-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu privirea spre Vasile și chiar devin curioși. Chiar, băi Vasile, doar nu te-ai dilit. Mănînci de frupt? Mănînc ce vreau. Vedeți-vă de ce aveți în străchini! Dar tu n-ai strachină. Tu mănînci din ziar, deci mănînci de frupt. Sigur este friptură. Și încă de porc, se bagă flăcăul. De ce crezi că-i de porc? N-are oase. L-aș vedea cînd ar roade osul. Are dreptate băiatul. Vasile n-ar lăsa pe os nici o bucățică mică pentru vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Este treaba mea. Muncitorii constată că chiar așa și este, adică e treaba lui. Totuși, cîrcotașii caută febril o motivație ca să facă tărăboi anticristului. Unul chiar găsește. Ne spurci baraca. Chiar, aerul ăsta îl îmbîcsești cu duhoare de mîncare de frupt. Ieși afară și crapă ce ai de crăpat, strigă în cor. Și să stai acolo pînă... Căutau cuvîntul care se potrivește. Purifici, spune fericit un grăsuliu. Vasile se enervează și țipă: Da' ce, rachiul este de post? Beți ca porcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare), după mărturisirea păcatelor-dar spovedanie este slavon-opera celui rău (diabolus), iartă (iertare), are mustrare de cuget, de conștiință, ajunează (ajun, ajunare), postește-postul este slavon-dar fruptul latin, blăstămul se împărtășește, cunună (nuntă), mire, cumătru, înmormântează, mormânt, cimitir-țintirim, în Moldova-altar (popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general, dar Crăciunul provine din creationem și (sau) calationem, păresimi (Paștile), Învierea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și uscată. Apare din cauza hranei stricate, mai ales din făină de porumb necopt, din consum de mămăligă mucegăită, din porumb mucegăit, abuz de băuturi alcoolice etc. În medicina populară era tratată prin: Regim alimentar: mâncăruri grase și nesărate, alimente de "frupt", brânză de vaci, chișleag, cartofi copți, fără sare, lapte dulce, slănină crudă, zer de oaie proaspăt. Ceaiuri din planta culcușul vacii, de faptnic, volbură, tătăneasă, limba boului, lumânărică, nuci verzi, ocheșele, pătlagină, pelin, rostopască, troscot roșu, urzică, vâzdoage. Fierturi și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făceau pâine în cuptorul de cărămidă și invitau nașii și prietenii. Scoteau oala cu vin și petreceau până spre meizul nopții. A doua zi toate gospodinele spălau vasele și le schimbau cu cele în care nu au făcut mâncare de frupt. Lingurile de lemn,după ce erau opărite cu apă fierbinte erau puse la streșina casei ca să se geruiască și nu mai erau folosite în post. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cele în care nu au făcut mâncare de frupt. Lingurile de lemn,după ce erau opărite cu apă fierbinte erau puse la streșina casei ca să se geruiască și nu mai erau folosite în post. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau hore sau nunți. În apropiere de Crăciun fiecare om mergea la biserică se spovedea și se împartășea. Casele se pregăteau de sărbătoare. Dar, frumos era pentru noi în ajunul Crăciunului când tăiau
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
și, cu permisiunea fericitului Francisc, și lunea și sâmbăta, pe când în celelalte zile mâncau carne, acești doi vicari, împreună cu câțiva dintre frații mai în vârstă din Italia au celebrat un capitul, în care au stabilit ca frații în zilele de frupt să nu folosească mâncăruri gătite cu carnea procurată de ei, ci să mănânce ce li se oferea întâmplător de către credincioși. De asemenea, au stabilit să se postească lunea și în alte două zile, iar lunea și sâmbăta să nu se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la descoperirea propriei noastre identități etnico-spirituale și la ceea ce s-a numit deșteptarea sentimentului național: Razele luminilor Europei recunoștea Florian Aaron, în 1838 pătrund mai de mult în pământul acesta, deșteptară simțământul național și patriotic și aceasta începu a aduce frupturile sale cele făcătoare de bine. Concepția devine între timp un adevărat loc comun, pe care pașoptiștii (prima generație de intelectuali români cu conștiință europeană deplină) și-l însușesc fără excepție. Din această împrejurare ei scot pentru țările noastre, pentru întreaga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pâinea țăranului francez (grecii Antichității aveau și ei un cuvânt cu acest înțeles, opson, acompaniamentul pâinii). În perioadele de post (și nu numai atunci) „cei mai mulți țărani postesc cu mămăligă, fasole și varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]