74 matches
-
era nici una din țările învecinate cu care să nu aibă bocluc. La începutul veacului al șaptesprezecelea Ieremia Movilă dăruiește lui Kazigherei han in din Crîm șapte sate în Bugeac, să-i fie de câșle, adecă de păscut și de strânsul fruptului, aceasta pentru a-l împăca pe han cu Polonia, căci Ieremia avea nevoie și de prietenia Poloniei și de mijlocirea hanului tătăresc pe lângă Poartă. Se vede însă că curând după aceea tătarii Bugeacului, sub căpetenia lor Cantemir Pașa, au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru că sunt parveniți și n-au nici o legătură cu pământul și populațiunile), am cunoscut zicem patrioți cari luau ierbărit pentru găini de la țărani, ierbărit calculat în bani și tradus în muncă. Am cunoscut liberali cari pentru pășunea unei oi cereau fruptul de la patru oi. Economicește absurd, dar aceste pretenții absurde se traduceau în cerere de bani, cerere de bani în prestațiuni calculate pe prețuri de batjocură. Și cu toate acestea e o țară asta care are un rege, are legi civile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la descoperirea propriei noastre identități etnico-spirituale și la ceea ce s-a numit deșteptarea sentimentului național: Razele luminilor Europei recunoștea Florian Aaron, în 1838 pătrund mai de mult în pământul acesta, deșteptară simțământul național și patriotic și aceasta începu a aduce frupturile sale cele făcătoare de bine. Concepția devine între timp un adevărat loc comun, pe care pașoptiștii (prima generație de intelectuali români cu conștiință europeană deplină) și-l însușesc fără excepție. Din această împrejurare ei scot pentru țările noastre, pentru întreaga
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bătrînul pădurar. Din cînd în cînd era vizitat de cîte 2-3 călugări în căutare de ciuperci și de alte bunătăți ascunse prin pădure. Dacă mai era și post, atunci bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu ce poftă mînca gazda mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pădure. Dacă mai era și post, atunci bătrînul îi poftea la masă. Am și de post și de frupt, cum doriți, spunea cu puțin sadism. Noi postim, Doamne ferește, replicau călugării. Atunci să vezi cu ce poftă mînca gazda mîncarea de frupt și cum mai mesteca ostentativ și zgomotos! Eu am ficatul în pioneze și nu pot ține post, se scuza fără chef. În timp ce vorbea, mai dădea cîte un pahar cu rachiu peste cap. Călugării înghițeau în sec și mestecau agale, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ai casei, le pune mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec cu carne de vită și alte bunătăți de-ți venea să nu te mai desparți de ele. Doar murăturile erau la fel, numai că le pusese
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
propos: ferească sfântul să Încerce careva să-l prăjească, pentru a pregăti acel de odinioară coșuleț umplut cu spanac, mazăre ori mai știu eu ce. De unde pielița ce se strângea, câtă vreme conținutul ciudat, mai degrabă de post decât de frupt, e acoperit cu un plastic? Și totuși, În mațele porcului Încape el Însuși pe de-a’ntregul, cu condiția ca acelea să fie curățate... Dar trebuie mărit profitul, iar plasticul cu pricina mai scutește, pe lângă curățare, colorat corespunzător cum e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar dacă spui că acel interes e evoluția, atunci Îți spun și eu cine e acea „eminență cenușie“: Natura. Păgân și dac ce ești! Vezi că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia pisicească: În Natură nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia pisicească: În Natură nu postește nimeni, cel mult flămânzește dacă n’a găsit ceva pe gustul lui. Implicit, ca multe alte emanații umane, postul e ceva Împotriva firii, chiar dacă se mai găsesc unii care să răstălmăcească știința
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe la celălalt capăt... Un afront adus unei Naturi econome, cu atât mai mult cu cât sunteți 6 miliarde, iar nu 250 de milioane ca pe vremea când ați inventat postul, mai precis alternarea lui, de patru ori pe an, cu fruptul. În Natură nu există decât un regim constant, cu câte puțin din fiecare În fiece moment. Adică cumpătare. Iar dacă vreun anahoret vrea să postească, o poate face foarte bine și sănătos: lăsându-se, ca de fumat, de orice se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natură nu există decât un regim constant, cu câte puțin din fiecare În fiece moment. Adică cumpătare. Iar dacă vreun anahoret vrea să postească, o poate face foarte bine și sănătos: lăsându-se, ca de fumat, de orice se cheamă frupt, creându-și astfel o „constelație“ enzimatică la fel de stabilă/constantă, chiar dacă diferită de a aceluia care respectă mai departe Natura. Dar mai e ceva: Natura iubește diversitatea, nu unicitatea. Îl iubește mai mult pe cumpătatul care face apel mereu la o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se spunea (spargerea oalei), iar la români, la ieșirea mortului din casă se sparge și acum un vas. De asemenea, alte vase se spărgeau ritualic la mormânt. Cu ocazia posturilor se spărgeau din nou vasele considerate impregnate cu grăsime „de frupt”. Iată numai câteva aspecte care determinau necesitatea unei producții tot mai mari de vase ceramice, chiar în condițiile răspândirii celor din alte materiale. în aceste condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
părintele nu le aruncam - ar fi păcat - ci le adunam grămăjoară cu grămăjoară, le mărunțeam după ce se zvântau, și le aruncam în brazda ogorului, ca să crească roadă bogată iar parte era amestecată în hrana animalelor și a păsărilor, ca să dea frupt și ouă, după cum o vrea Dumnezeu, adică să fie binecuvântate. La vreme potrivită, noi copiii, ne luam trăistuța și bățul, să ne apărăm de câinii cei răi, și pleca m în vecini, la rude, la prieteni, -veneau și ei la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cele mai minunate sorturi pe care le aducea tocmai din Appenzell. — Mai târziu, mai târziu, suspină negustorul și și Întoarse capul ca să poată rezista ispitei. Ține totul cald, prietene Albin. știi bine că nu pierd niciodată ocazia să mă În frupt din minunile pe care le pregătești domnia ta. Dar deocamdată mă grăbesc grozav. Își scutură praful de pe straie și ceru să i se aducă grabnic trăsurica cea ușoară cu care călătorea, Întovărășit de un lacheu de casă mare, un tânăr arătos
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o grea încercare. În arhondaricul mănăstirii, la rând cu toți călugării, înalții oaspeți înfulecau cu poftă din vestita iahnie călugărească de fasole cu murătură usturată. Era zi de post și Ștefan deși îmbiat de ieromonah cu câteva păcătoase bunătăți de frupt dosite prin cămările mânăstirii nu voi a călca rânduiala. Nu începuse încă slujba de vecernie, că Ștefan, nerăbdător să cerceteze zugrăveala desăvârșită de neîntrecutul zugrav de icoane Roșca, cere să i se deschidă ușile grele, ferecate în fiare, de puteai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se spunea (spargerea oalei), iar la români, la ieșirea mortului din casă se sparge și acum un vas. De asemenea, alte vase se spărgeau ritualic la mormânt. Cu ocazia posturilor se spărgeau din nou vasele considerate impregnate cu grăsime „de frupt”. Iată numai câteva aspecte care determinau necesitatea unei producții tot mai mari de vase ceramice, chiar în condițiile răspândirii celor din alte materiale. în aceste condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mireasă-soră,-n tine,-i ai; ești râu ce susură,-n Livan, de apă vie, sub lămâi. - Tu, vântule de miazănoapte și tu, vânt cald de miazăzi, suflați prin foi, ca niște șoapte, înmiresmându-mi, până-n zi, grădina-mi doldora de frupt, - ce-a lui e,-acum și nentrerupt. V Intrat-am în grădina mea, surato, nensurata mea: cules-am nardu-mi și-mbiere fostu-mi-a pâinea mea cu miere, și am băut din vinul meu și laptele l-am supt, al meu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie=cană mică, cănuță de porțelan ori pământ ars; forosti, a=a suda, lipi, uni la cald două capete de oțel (fier) la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă). Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
, în creștinism e una din cele două lăsături are secului, si anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi. În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin
Lăsatul secului de carne () [Corola-website/Science/301514_a_302843]