459 matches
-
facă socotelile pe un carnet de cecuri sau să deschidă un cont bancar sau un cont de economii. Aptitudinile legate de tehnologie, ca un factor care să le permită atingerea unui succes în viitor nu sunt apreciate de acest grup. Frustrații sunt cel mai puțin pregătiți pentru viitor. Ei sunt cel mai posibil să fie nepregătiți să se adapteze sau să reușească în viitor. Aceștia reprezintă grupul „lăsat în urmă” al tineretului american. O mare proporție dintre ei sunt afro-americani, hispanici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Asigurarea cu energie a viitorului Previziuni legate de energie, 2030 Motivele pentru care trebuie să renunțăm la dependența față de petrol: principalele previziuni legate de riscuri Prognoze legate de energia eoliană Consumul mondial de petrol Fujitsu Fuller Buckminster Activiștii în fața viitorului Frustrații în fața viitorului Hărțile viitorului (instrument vizual) Marcajele viitorului-semne care indică viitorul Pregătirea pentru confruntările viitorului America Viitorul extrem Economia inovațiilor Forța de muncă, viitorul Șocul viitorului (Alvin Toffler) Tradiționaliștii în fața viitorului Deschizătorii de drumuri Viziunea asupra viitorului Schimbarea de roluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de muncă, viitorul America Tineretul Americii privește cu încredere spre viitor, studiu Licitație pentru obținerea unui loc de luncă Generația boomului demografic Schimbările cerințelor competitivității Diversitatea culturală Sistemul de educație, impactul Viitorul de care ne putem dispensa Activiștii în fața viitorului Frustrații în fața viitorului Pregătirea pentru a face față provocărilor viitorului Previziuni legate de viitorul forței de muncă a SUA Tradiționaliștii în fața viitorului Deschizătorii de drumuri în fața viitorului Schimbările globalizării Vânătoarea de resurse umane [vânătoarea de capete] Imigranții și Schimbările inovației Răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
tinerii scriitori evrei adepți ai modernismului (F. Aderca, B. Fundoianu, Tzara ș.cl.), în Evreii în mișcarea de avangardă românească (Ed. Hasefer, București, 2001, p. 40). Diminuarea dramatică a importanței administrative a Iașiului - fosta capitală a Moldovei - a generat o puternică frustrație în rîndul intelectualilor locali, insignifianța economică producînd acute bovarisme/complexe culturale (similare Rusiei fin de siécle). Diferența - teoretizată în interbelic de către N. Davidescu și T. Vianu - dintre simbolismul moldovean (liric, autentic melancolic, introvertit, cu atmosfera lui de sanatoriu, spital, provincie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pierd sensul, și unii devin chiar victimele „mortalității în exces”, mult mai mult decât femeile. Educația patriarhală îi obligă să se perceapă ca având o datorie prioritară să fie principalii câștigători ai pâinii. Imposibilitatea de a se conforma modelului produce frustrații foarte mari și conduce adesea la sentimente de ratare, la alcoolism, furie, agresivitate. Puținele grupări care alcătuiesc astăzi o avangardă feministăxe "„feministă" sunt într-o situație destul de dificilă (trecând peste descurajările externe și peste ignorarea lor mediatică). Cred că ele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a văzut birocrația ca o "colivie de fier" necesară, dar în mod inevitabil prinzând muncitorii în cursă într-o situație depersonalizată. Atât Marx cât și Weber au recunoscut că lipsa controlului oamenilor asupra muncii lor este o sursă cheie a frustrației pe care o trăiesc muncitorii moderni. În general, amândoi au crezut că alienarea poate face viața muncitorilor moderni destul de grea. În plus, Marx a gândit că această situație poate semăna semințele distrugerii birocrației; muncitorii se vor revolta și vor înlocui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
evident. Relația dintre violență și tulburarea psihică este una deosebit de complexă, în special când lumea interioară a pacientului și percepția sa asupra realitătii sunt distorsionate (Humphreys et al, 1992). Violența poate reprezenta în aceste situații o modalitate de răspuns la frustrații și la pierderea capacității și puterii de autocontrol (Gunn, 1991). Manifestările antisociale pot domina simptomatologia de debut în schizofrenie și pacienții pot manifesta diferite modalități de conduite amenințătoare, periculoase, bizare deseori autodestructive (Harrison et al, 1984). Aceste forme se întâlnesc
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
2.2. Date epidemiologice generale privind criminalitatea în schizofrenie. Legătura dintre violență și tulburarea psihică este deosebit de complexă, mai ales când lumea interioară a psihoticului este distorsionată și percepția realității afectată. Violența poate fi, cu toate acestea, un răspuns la frustrații și la o pierdere a puterii de autocontrol (Gunn, 1991). Disturbanța conduitelor poate anunța debutul tulburării psihice, și pacienții pot să manifeste unul sau mai multe feluri de comptamente amenințătoare, dăunătoare, bizare sau autoagresive (Chapman, 1966; Harison et al, 1984
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mărește eficiența predării-învățării ca alternativă, se creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate. • Aplicarea în acest climat a spiritului democratic, cu creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, formularea de expectanțe pentru noi roluri, eliminarea diferitelor frustrații sau dezechilibre, menținerea disciplinei, a ordinii și stabilității, asigurarea condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării pe cel care învață cu afirmarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și a educatorilor, promovarea îmbunătățirii condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, interactivă, critică, etică, motivată, autonomă. Leadershipul s-
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un model pe care Îl copie sau fiindcă a fii violent și destructiv față de el Însuși și față de ceilalți este modul lui de a-și exprima frustarea ce a acumulat-o pe parcursul vieții. În prezent, studiile psihologice confirmă faptul că frustrațiile și contrarierile moderate În timpul copilăriei și adolescenței pregătesc individul În lupta cu obstacolele și dificultățile inerente vieții, sporind gradul de adaptabilitate al copilului la acțiunea acestora. În aceasta privință se cere Însă determinarea unui prag optimal al conflictului sau frustrării
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
manifestare a acestei trăiri este depresia de abandon (vezi capitolul 1) și în plan psihodinamic patologiile carenței și narcisismului sunt la originea acesteia. În afara defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează prin intoleranță la frustrații, impulsivitate și tendință de a acționa pentru a lupta împotriva sentimentului amenințător de vid și abandon. În termenii trăsăturilor de personalitate, semnele unei oralități de neoprit sunt adesea în planul întâi (aviditate exacerbată, dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SAU DE A DISTRUGE UN OBIECT EXCITANT A trăi suferința unei pierderi, a aștepta un obiect înlocuitor sau chiar fixarea pe urmele obiectului pierdut implică existența anterioară a unei relații obiectuale în cadrul căreia au putut fi experimentate unele alternanțe dintre frustrație/tensiune-gratificație/relaxare, oferind copilului siguranța existenței unui obiect pe care poate conta, adică a unui „obiect intern bun”. Dar această pierdere nu este nici acceptată nici chiar recunoscută totdeauna. Atunci când „obiectul intern bun” n-a devenit destul de solid încât să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
contemporane și să ajungă la concluzia că atât echilibrul în acest proces de metabolism psihosocial, cât și deviațiile comportamentale respective, nu pot fi înțelese și explicate decât prin prisma unei viziuni sintetice și unitare asupra personalității și conduitei umane. Fenomenul frustrației ni se prezintă, astfel, ca o reacție sau atitudine a personalității în care se redlectă atât condițiile externe, cât și structura individuală a personalirății. Părăsind poziția facilă a înțelesului de frustrație ca reacție agresivă la contrarierea unei tendințe, reacție determinată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sintetice și unitare asupra personalității și conduitei umane. Fenomenul frustrației ni se prezintă, astfel, ca o reacție sau atitudine a personalității în care se redlectă atât condițiile externe, cât și structura individuală a personalirății. Părăsind poziția facilă a înțelesului de frustrație ca reacție agresivă la contrarierea unei tendințe, reacție determinată de conștiința de păgubire, deposedare, alienare, autorul se angajează în direcția dificilă și complexă a diagnosticului personalității prin analiza multilaterală a personalității frustratului: semnificația, trăirea și modul de reacție a subiectului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fost determinată, pe de o parte, de cererea venită din partea studenților și a profesorilor de la Facultatea de Psihologie, iar pe de altă parte de convingerea că starea morală actuală a omului relevă că întregul complex de sentimente asociate „fenomenului de frustrație” (ex. invidia, egoismul, inechitatea, preferentismul, nemulțumirea generată de convingerea că ai fost privat de un drept legitim etc.) nu numai că nu diminează, dar proliferează într-un mediu social tot mai concurențial, ceea ce face oportună o discuție asupra factorilor care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
convingerea că ai fost privat de un drept legitim etc.) nu numai că nu diminează, dar proliferează într-un mediu social tot mai concurențial, ceea ce face oportună o discuție asupra factorilor care întrețin și chiar amplifică consecințele acestui fenomen al frustrației asupra psihicului individual și asupra climatului social. Credem că una din capacitățile psihice importante care ar trebui să caracterizeze comportamentul ființei umane, indiferent de contextul social general în care își desfășoară activitatea (ex. orânduirea statatlă bazată pe valori concurențiale, sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau de bun-simț. Închiderea în sine, egocentrismul psihologic, atitudinea de a privi totul prin prisma intereselor și a sentimentelor personale, creează condițiile apariției unor situații conflictuale și frustrante în raporturile dintre indivizi și în relațiile dintre invidid și societate. Sentimentul frustrației (al privațiunii, deposedării de un drept este specific tocmai acelei persoane care este încorsetată de propriumod de a privi și interpreta realitatea, de incapacitatea de a se detașade propriile trăiri și tendințe egoiste, ce o determină să creadă că are
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalități trebuie să fie cel al unei autodepășiri, prin ridicarea continuă a conștiinței de sine de la treapta unei închideri egoiste, la treapta onștiinței de altul, care presupune decentrare, trecere de la egocentrism la allocentrism∗. CUPRINS Prefață Argument Cap. I. „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Cap. II. Obstacol, conflict, frustrație, stres Cap. III. Concepții și interpretări ale fenomenului de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
continuă a conștiinței de sine de la treapta unei închideri egoiste, la treapta onștiinței de altul, care presupune decentrare, trecere de la egocentrism la allocentrism∗. CUPRINS Prefață Argument Cap. I. „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Cap. II. Obstacol, conflict, frustrație, stres Cap. III. Concepții și interpretări ale fenomenului de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la treapta onștiinței de altul, care presupune decentrare, trecere de la egocentrism la allocentrism∗. CUPRINS Prefață Argument Cap. I. „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Cap. II. Obstacol, conflict, frustrație, stres Cap. III. Concepții și interpretări ale fenomenului de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII. Sentimentul de frustrație în opere literare Capit. VIII. Frustrația „Eului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
CUPRINS Prefață Argument Cap. I. „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Cap. II. Obstacol, conflict, frustrație, stres Cap. III. Concepții și interpretări ale fenomenului de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII. Sentimentul de frustrație în opere literare Capit. VIII. Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate Referințe bibliografice CAPITOLUL I „Integrarea” și „frustrația” în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
om Cap. II. Obstacol, conflict, frustrație, stres Cap. III. Concepții și interpretări ale fenomenului de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII. Sentimentul de frustrație în opere literare Capit. VIII. Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate Referințe bibliografice CAPITOLUL I „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Faptele curente de viață arată că există o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
III. Concepții și interpretări ale fenomenului de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII. Sentimentul de frustrație în opere literare Capit. VIII. Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate Referințe bibliografice CAPITOLUL I „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Faptele curente de viață arată că există o gamă foarte largă a gradelor de frustrare, care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de frustrație Cap. IV. Situații de frustrare și tipurile respective de conduită Cap. V. Frustrația în procesul de integrare socială a personalității Cap. VI. Fenomenul de frustrație din perspectiva psihopatologică Cap. VII. Sentimentul de frustrație în opere literare Capit. VIII. Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate Referințe bibliografice CAPITOLUL I „Integrarea” și „frustrația” în sistemul științelor despre om Faptele curente de viață arată că există o gamă foarte largă a gradelor de frustrare, care diversifică formele de trăire internă și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]