138 matches
-
vor să mi-o fure, mă invidiază și ar ucide pentru așa o bicicletă. Dar tu de ce n-o faci mai urîtă, mai șleampătă, ca să n-o rîvnească hoții? Nu pot, este mîndria mea. Cu ce altceva mă mai pot fuduli? Dar contează așa de mult asta pentru tine, Héctor? Mai mult decît viața mea, spune serios. La serviciul său, care era la o reședință de ambasador, cu porțile mari, paza permanentă și înarmată, ar fi fost descurajat orice hoț de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bolnav! Fac ăia la cârciumă poante d-astea: bă, îmi faci și mie un pardesiu? Da, da-l vreau cu mâneci scurte! Nu mă deranjează. Fiecare e băgat la mijloc, la rândul lui. Sunt mulți care vor să se dea fuduli. Veniseră odată niște țigani, voiau sicriu de stejar. Cât costă, că dăm oricât? Vezi-doamne, ei au bani. Erau țigani din ăia cu chimir, cu pălării mari. Ungureni. Noi facem pentru nevoiași, nu sofisticate. Pentru mofturoși. Sunt și sicrie de șaișpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Petia P.S. Salutări amicilor! Augusta lui Pierre la Colentina 3 iulie 1954 Dragul meu, băiețașul meu turbat! Mi-a spus Vally că, într-un acces de furie, mi-ai sfâșiat com binezonul... Dar nu există rău fără bine... Acum mă fudulesc în acest combinezon mult prea decoltat ca în costumul meu de lucru obișnuit. Nu-mi pare rău de el și nici lui de mine: mă dezvăluie din toate părțile... Deocamdată fii însă sănătos, bunul meu! Te aștept, dar tare mă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
uneori și fără „sistemă“, adică pe apucate și pe nemestecate, tot ce voiți, dar nu din vina noastră, ci fiindcă (ăsta-i adevărul!) școala de la Sf. Sava nu ne Învăța nimic, nu ne Îndemna la nimic, această școală care se fudulea cu ai săi permanenți pre mianți Întâi cu cunună În toate clasele, Lazăr Gheorghe și frații Turnescu, mân driile liceului și ale superstiției premianților Întâi cu cu nună - dar ajunși unul belfer obscur pe la pensioanele de fete, iar altul risipindu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Când până Încoace, târziu, prin 1930, eram chemat la un post de conducere Într-o specialitate necunoscută mie, dar unde aveam să-i descurc pe specialiștii cei atât de Încur căreți. Când până mai acum, de curând, mă puteam Încă fuduli că n-am solicitat pentru mine niciodată și nimic, nărăvit fiind să fiu solicitat; iar când acceptam o situație, să nu Întreb cu cât voi fi răsplătit pentru munca mea de om fără veleități sau avere de nici un fel, decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-se sau alungate fiind de la alte rosturi ale muierii. și făcând Bucuța astea toate pentru ce?... De gura Eufimiei, cea cu fumurile și gărgăunii ei de pricopseală și de parveneală cu care a venit de la Vidin și care ni se fudulea la noi În casă că a stat la masă cu niște „prințese“?... (Am fost și eu invitat o dată la o recepție În casa Didinei Cantacuzino, unde am stat cu nevastă-mea, cu soții Bucuța și soții Rebreanu cam după ușă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fort (cel care ține neapărat să se situeze deasupra opiniilor curente). Iar În Înțelesul său de astăzi, li ber tinaj Înseamnă destră bălare, desfrânare (dérșglement des moeurs, cf. Larousse). În ce privește libertinajul meu, cu care am uneori aerul că m-aș fuduli, el ar fi câte ceva din toate astea și unele În plus, ceea ce m-ar Îndritui, cu voia dumneavoastră, a-l ridica la func ția unei ars vivendi, a unei virtuți și reguli de viață proprie, a unei morale În acțiune
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în creștet bântuit de îndoială: O hi... Parcă poți să știi?... Că prea n-are habar de moarte când s-avântă cu spada. Parcă poți ști cine-i cu adevărat "Năzdrăvanu' Moldovei"? Să ni-l ție Dumnezău! După Lipnic, se fudulește Gheorghiță, m-o procopsit Vodă c-o șfară de țarină, întărită cu hrisov și pecete domnească, să n-o clintească nimenea, și urmă, solemn, îngroșându-și vocea: "Gheorghiță Amarandei! Pentru vitejie! Să-ți fie ocină dreaptă! Ție și urmașilor tăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Miracolul se cheamă spiritul de sacrificiu, disprețul față de moarte al acestor viteji "țărani proști" cum spui tu, Alexandre -, dar se cheamă și Ștefan, tactica și strategia, inteligența, "geniul lui"... Miracolul stă în dragostea moldovenilor pentru țara, pentru voievodul lor, se fudulește Sora. Și vrăjmașul care vine are a se înfrunta cu norodul întreg! Cum sare cloșca! o ironizează Isaia, care, până atunci nu scosese un cuvânt. De când muierile se pricep la "tactică și strategie"? Boier Isaia! îl apostrofează sever, Doamna Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu auzise de țărișoara aceea de-i zice Moldova și nici de voievodul ei Ștefan. I-am dat o bună lecție înfumuratului să-l lecuiască de trufie, spune Duma. Crezi? spune Stanciu. Întors la Buda, a sucit-o. S-a fudulit cu "strălucita izbândă" ce a repurtat-o asupra Moldovei... Și că, de fapt, dosul era față, că scârbavnica săgeată l-a lovit în "vitejescu-i piept". Drept pentru care, principii Europei au zâmbit ipocrit și s-au grăbit să-i proslăvească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Emilia unde-și duce fiul, comentând că e cam subțire îmbrăcat pentru timpul răcoros iar ea răspundea că la o școală militară, unde va primi haine călduroase. Aproape în fiecare vagon călătoreau și militari ruși, foarte gălăgioși și care se fuduleau cu ceasurile ce le capturaseră cu celebrul îndemn «davai ceas». Emilia se purta cu multă prudență admițând că este mama lui Săndel și că se întorc acasă după ce vizitaseră niște rude. Nu discuta nimic cu mine și nu pomenea de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
era de loc din Fălticeni. În tinereța ei a fost actriță. Ea avea un frate la București pe care îl chema Nae Ionescu. Acest Nae Ionescu dându-se ca om de servici pe lângă un mare boier din România. S-a fudulit și lăudat că-n România el îi foarte bogat și cum era și frumos și foarte deștept a nebunit de cap o fată de Neamț tocmai din Bremen oraș din Germania de la Marea Nordului. Și trăiau cu cât o ajutau rudele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a bocit. Și a mai avut 3 frați cu care nu s-a putut înțelege și când a murit el, au venit și l-au mustrat așa mort: "Bine că ai murit, că ai crăpat, că toată viața te-ai fudulit de noi". Nae a fost de mare deșteptăciune. A avut atelier de reparat automobile și dacă era mână mai strânsă putea să ajungă milionar. Dar el n-a fost un om lacom și hrăpăreț, se împăca cu foarte puțin. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Chemați la primărie, la jandarmerie... Pus pe șotii Nu trecea toamna, și întorcânduăne din pădure de l a treburile arătate, părinții ne găseau alte însărcinări în gospodărie. Spuneam că la noi, curtea casei avea și livadă, iar în livadă se fuduleau cu roadele lor și o mulțime de perji. În anul la care fac eu referire, pe când eram în clasa a șasea elementară, se făcuseră puține fructe și de aceea mama m-a pus la adunatul tuturor perjelor, care altădată, cele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
neagră, taman când vagonul trece pe un pod... Numele lui vine de la franțuzirea germanului Bubi. Dar pe rivalul său (al ofițerului Papadopolinii) îl cheama, belicos, Bismark. Într-adevăr, botezarea câinilor cu nume celebre spune ceva despre dorința de a se fuduli a stăpânilor, iar într-un cunoscut roman postbelic autorul, D.R.Popescu, are o întreagă teorie despre asta și câinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă, cam fără rost, până și blândul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce câinii
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tipic academic - se simțeau la fel de bine și la Londra și la Paris. La Saint‑Tropez, sau poate că În alt loc, soții Scott Fitzgerald fuseseră vecinii lor apropiați. Glyph și soția sa nu făceau parte dintre snobii americani care se fudulesc cu cunoștințe celebre. Ei fuseseră Într‑adevăr un cuplu bogat din epoca Jazzului American. Îi cunoscuseră personal pe Picasso și pe Gertrude Stein. Dintr‑un motiv sau altul, discutam despre ei cu Ravelstein acum, la „Café de Flore”. În zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dezamăgire; dezmierda; dispreț; divin; divinitate; domnul; drum; dulce; ea; egoist; elev; elogia; a elogia; elogiu; enervant; erou; explorare; fabulos; face reclamă; falsă; falsitate; faptă; fapte; faptele; favoriza; a favoriza; făină; felicita; a felicita; femei; a fi fericit; fiică; frapantă; frumoasă; fuduli; goliciune; grandomanie; greșit; mai greu; grosolănie; guraliv; gură mare; hărnicie; idem; ignora; imn; indica; invidie; iubi; iubire; împlinire; înălța; încerca; încîntare; încîntat; încîntă; încredere; încredința; a înflori; lacom; nu e bună lauda; laude; lăudabil; lăudare; lăudat; lăudător; lene; linguri; lingușea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eroului nostru, îi agravează impasul sentimental, mai ales atunci când vede că din camera Adei de la spital iese triumfător medicul de la dializă. Expozeul analitic acreditează adevărul psihologic, fișele de identificare pregătesc reacțiile și confruntarea finală învecinată paroxismului: bătrânul care se tot fudulea cu feciorul său de la oraș, unul din corifeii dreptului, este, în fine, redus la tăcere de un internat mai nou care, având de-a face cu el, ajunsese la concluzia că e "cel mai mare dobitoc". O mască recurentă a
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
binefăcătoarei mele, căci nu voiam să renunț la haine, și nici să nu le mai pot vedea fețele colegelor de la școală, niște amărâte ca și mine, cu ochii holbați, lăsându-le gura apă, și dându-și coate pe când eu mă fuduleam cu paltonul meu de import, căci se vedea bine că nu e de aici, iar eu păstram secretul, născoceam povești, le spuneam că tata câștigă o groază de bani, deși nimeni nu credea așa ceva, era de-ajuns să-i vadă
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
al pilelor, într-o gașca la fel de funesta precum cea a iliescienilor. Mă îndoiesc profund că la viitoarele alegeri va mai există cineva care să-și pună soarta în mâinile pe cât de tremurătoare, pe atât de pătate de noroi ale țărăniștilor. Fuduli cât nu încape, resentimentari și cinici, liderii țărăniști îmi lasă impresia unei adunături de disperați: înainte de a se război cu problemele gravissime ale economiei, ei au de luptat cu moartea care le dă târcoale! Sigur că, în sine, un astfel
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
s-a împuțit treaba, și-a luat tălpășița: întâi în germania, unde n-a făcut mulți purici, pe urmă în italia și-n spania, de colo, de colo. Acolo a fost chiar raiul. Vinetu dinamo a ajuns barosan. El se fudulea cu numele său (al dracu taică-său, ce nume ca lumea-i găsise!) și toți i-l rosteau cu subliniat respect, fiindcă toți se uitau la el ca la tartorele lor. Ce mai, el nu mișca niciun deget, dar îi
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
ceasornicul urmează lung-a timpului cărare." Poetul i-a scris ( 17 febr. 1882) Veronicăi Micle la Iași: "Și încă să mai știi una. Mi-am scos ceasornicul meu de aur de unde ședea cu chirie la părintele Strul Avrum și mă fudulesc cu el. Știi tu că el e pururea posibilitatea imediată de-a te aduce la București cu nepusă-n masă, căci el reprezintă oricând capitalul necesar pentru transportul celui mai scump odor ce-l am eu în Iași, încât eu
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
neagră, taman cînd vagonul trece pe un pod... Numele lui vine de la franțuzirea germanului Bubi. Dar pe rivalul său (al ofițerului Papadopolinii) îl cheama, belicos, Bismark. Într-adevăr, botezarea cîinilor cu nume celebre spune ceva despre dorința de a se fuduli a stapînilor, iar într-un cunoscut roman postbelic, autorul (D.R. Popescu) are o întreagă teorie despre asta și cîinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă, cam fără rost, pînă și blîndul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce cîinii
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
și am tulit-o afară. Fredi cînd a văzut-o, s-a tîmpit complet. - Îți dau cinci bile. Numai puțin... I-am dat-o. El n-avea Paste, săracu'! Ce să fac cu bilele lui? Am acceptat tractorasul. S-a fudulit, cît s-a fudulit, dădea cu ea prin aer, făcea tot felul de fente, a trebuit să i-o iau. - Ai mei nu se bat, mi-a spus, după ce a chibzuit bine, pentru că am fost nevoit să-i povestesc și
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
afară. Fredi cînd a văzut-o, s-a tîmpit complet. - Îți dau cinci bile. Numai puțin... I-am dat-o. El n-avea Paste, săracu'! Ce să fac cu bilele lui? Am acceptat tractorasul. S-a fudulit, cît s-a fudulit, dădea cu ea prin aer, făcea tot felul de fente, a trebuit să i-o iau. - Ai mei nu se bat, mi-a spus, după ce a chibzuit bine, pentru că am fost nevoit să-i povestesc și treaba din noaptea trecută
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]