738 matches
-
nouăzecist" o etichetă: un autor cu vână, dar scriind numai din talent și din "redarea" numeroaselor experiențe de viață prin care a trecut. Un prozator fără cultură, fără cap teoretic, fără manieră, care boxează la nesfârșit între corzile romanelor sale, fugărindu-și dintr-un colț în altul personajele. Nu găsim la el pic de intertextualitate, deși biografism ar fi: și încă din abundență. Mi se par realmente amuzante astfel de obiecții, din seria celor care i-au fost aduse, în altă
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
asculți și să-ți închipui. Așa a fost dintotdeauna. De departe, Coimbra seamănă cu o piramidă împănată cu ochi. Când te apropii, îți dai seama că ochii sunt ferestre deschise spre Mondego și spre faleza pe care câțiva labradori se fugăresc fără grijă. Quinta das Lagrimas e undeva la margine, departe de studenții care urcă pieptiș spre Universitate, de restaurantele cuibărite la colțul stradelelor late cât brațul, de biserica romanică postată în piața centrală. Gazonul vălurit are o împletitură de plasă
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
spanioli. Animalul a reușit să scape din adăpostul său și a ieșit pe străzile orașului Leon, lăsându-se destul de greu prins de politiștii care, intimidați de dimensiunea sa, îl urmăreau mai mult de la distanță. Într-un final însă, după ce a fugărit mai mulți oameni nevinovați de pe străzi și s-a repezit la câteva mașini, taurul a fost tranchilizat, informează Antena 3.
Un taur de 300 kg a scăpat pe străzile oraşului spaniol Leon - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70514_a_71839]
-
Cristian Teodorescu Dl Stelian a aflat că judecătorul strîngea probe împotriva lui. Într-o după amiază i-a făcut o vizită care a durat puțin. Cîinii judecătorului, altfel blînzi, l-au fugărit pînă la poartă. Nu mușcau, dar săreau pe tine și te tăvăleau pînă se îndura judecătorul să-i cheme. Stelian n-a zis nimic. La anii lui era încă iute de picior. Cîteva nopți mai tîrziu cei doi alsacieni au
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
lucruri decât ceea ce au făcut până în momentul de față?", a declarat Boc. Măsurile noastre au fost acelea care au dat stabilitate României și, din nefericire, Guvernul Ponta o afectează în fiecare zi, așa cum se vede și în raportul euro-leu, fiind fugărit în fiecare zi de acest guvern", a afirmat liderul PDL.
Boc, atac dur la Ponta: profită doar de măsurile luate de noi () [Corola-journal/Journalistic/44611_a_45936]
-
net superiori tuturor concetățenilor adoptivi. Iar pe cei care pleacă mai aproape să muncească și practic să-i slujească pe cei care le-au inoculat ideea că e mai bine slugă la stăpâni oculți, decât stăpân la tine acasă, Îi fugăresc și-i urmăresc prin toate mijloacele posibile astfel că mai devreme sau mai târziu ajung În cel mai bun caz la Închisoare, dacă nu drogați și terminați fizic și psihic În canalele străzilor. Asta este "democrația" mult visată de tinerii
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
personificat în buna tradiție eminesciană, par să pregătească ceva, să fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu, Psyche, duhul asfodelelor (Psyche) Și m-au fugărit Eumenidele (În loc de sonet) Al lui Marsyas flaut aș lua... (Cugete rele) Electra veni, din vis și neunde... (Muza tragică) De mult visez că Roland e pe-aici... (Epopee) Elisafta, sora lui Crai (Elisafta) Și mișcat-ai țărâna, Și acum știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
iute din cale afară, dormea tot pe prispă afară. Decât Toader, Maria era mai înaltă, dar și mai întrebată. Și de la tinerețe până la bătrânețe, Maria i-a umbrit sufletul lui Toader, prin comportările ei. A mai bătut-o, a mai fugărit-o, dar tot împreună au fost până la adânci bătrânețe. Copii i-a avut pe: Gica, Costică, Vasile și Petrică. Doar Costică și Vasile ce mai aduc cu Toader, că Gica și cu Petrică doar îi purtau numele. Toader a fost
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
chip, dar bine că bunica nu era acasă, căci bătaia avea să fie pe măsură. Am umblat mult după gâște și, când le-am găsit, cocoanele dormeau pe drumul din apropierea cimitirului. Noi enervate, nervi de pui trântiți, am început a fugări gâștele și aruncam în ele cu pietre, eu am numerit în una și săraca gâscă a căzut jos, s-a sculat și a luat-o la goană, de aveai impresia că-i beată. A trecut vara, s-a terminat vacanța
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
deosebit. Nu "ham, ham, ham", cum latră el de obicei în sat, ci "țah, țah, țah", de parcă ar fi strănutat. Ori asta nu era bine deloc. Primul care se înfioră mai tare și dădu semnalul de alarmă fu Tomiță. Îl fugărește cineva! Cine să-l fugărească? izbucni fricoasă Ilinca. Păi... Și Tomiță nu mai avu putere să continue. Îl și vedea pe Napoleon fugărit de o namilă de urs... ori de Nicanor... ori de o haită de lupi... ori de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cum latră el de obicei în sat, ci "țah, țah, țah", de parcă ar fi strănutat. Ori asta nu era bine deloc. Primul care se înfioră mai tare și dădu semnalul de alarmă fu Tomiță. Îl fugărește cineva! Cine să-l fugărească? izbucni fricoasă Ilinca. Păi... Și Tomiță nu mai avu putere să continue. Îl și vedea pe Napoleon fugărit de o namilă de urs... ori de Nicanor... ori de o haită de lupi... ori de niște mistreți înrăiți... ori... ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
era bine deloc. Primul care se înfioră mai tare și dădu semnalul de alarmă fu Tomiță. Îl fugărește cineva! Cine să-l fugărească? izbucni fricoasă Ilinca. Păi... Și Tomiță nu mai avu putere să continue. Îl și vedea pe Napoleon fugărit de o namilă de urs... ori de Nicanor... ori de o haită de lupi... ori de niște mistreți înrăiți... ori... ce mai, Tomiță se răci de-a binelea. Ce-l poate fugări, bre, fricosule? se năpusti spre el Virgil. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
putere să continue. Îl și vedea pe Napoleon fugărit de o namilă de urs... ori de Nicanor... ori de o haită de lupi... ori de niște mistreți înrăiți... ori... ce mai, Tomiță se răci de-a binelea. Ce-l poate fugări, bre, fricosule? se năpusti spre el Virgil. Dacă știi, spune! Tomiță nu mai deschise gura. Se mulțumi să ridice neputincios din umeri. Ia, ia tăceți, să ascultăm puțin, propuse Vlad. Țah, țah, țah, se auzi iar glasul lui Napoleon tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu ochii holbați spre locul de unde venea lătratul lui Napoleon. Cum ajunseră sus însă, Vlad se simți cea mai nefericită ființă din lume. Gîndul că biata vacă, de care-și aminti abia atunci, ar putea cădea pradă fiarelor care-l fugăreau pe Napoleon îl paraliză cîteva clipe. Vaca! gemu el cu fața schimonosită. Ce-i cu vaca? întrebă Ilinca, sperînd că poate vaca îl fugărea pe Napoleon. Dacă o... Și Vlad se opri... Chiar în așa hal de fricos nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că biata vacă, de care-și aminti abia atunci, ar putea cădea pradă fiarelor care-l fugăreau pe Napoleon îl paraliză cîteva clipe. Vaca! gemu el cu fața schimonosită. Ce-i cu vaca? întrebă Ilinca, sperînd că poate vaca îl fugărea pe Napoleon. Dacă o... Și Vlad se opri... Chiar în așa hal de fricos nu putea apare în fața Ilincăi și a lui Virgil. Mai bine se lăsa mîncat de lupi! Încordarea acelei situații se spulberă repede, deoarece nu departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
putea apare în fața Ilincăi și a lui Virgil. Mai bine se lăsa mîncat de lupi! Încordarea acelei situații se spulberă repede, deoarece nu departe de ei se arătă neînfricatul Napoleon. Zic "neînfricatul", deoarece nu Napoleon era fugăritul, ci cel care fugărea. Și, în goana lui, ținea capul sus, cu mîndrie de dulău sadea, iar coada o flutura ca pe un steag. Un ied! Un ied! strigară cu toții ușurați de povara fricii. Napoleon fugărește un ied de căprioară! Într-adevăr așa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
deoarece nu Napoleon era fugăritul, ci cel care fugărea. Și, în goana lui, ținea capul sus, cu mîndrie de dulău sadea, iar coada o flutura ca pe un steag. Un ied! Un ied! strigară cu toții ușurați de povara fricii. Napoleon fugărește un ied de căprioară! Într-adevăr așa era. La cîțiva metri în fața lui Napoleon abia mai putea alerga de oboseală un biet ied. Săriți să salvăm iedul! strigă Virgil. Marș, Napoleon! urlă cît putu Tomiță. Lasă iedul! Dar Napoleon nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
intimidat de strigătele lui și continuă să alerge neînfricat după pradă. Într-o clipă toată ceata coborî și ieși în calea iedului. Biata ființă era aproape sfîrșită de atîta goană și nici nu mai vedea pe unde merge. Napoleon îl fugărea mereu, simțind victoria aproape. Îngrozit, pe de o parte de cîinele care-l urmărea, iar pe de altă parte de Tomiță, care vru să-i iasă în cale, iedul sări peste niște bolovani, se feri să nu dea piept în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cîte un m-m-măr? îi invită el apropiindu-se încet, pentru a-și mai putea trage sufletul. Luă fiecare mărul oferit și, văzînd cum curge sudoarea pe fața lui, se hotărîră să nu mai meargă așa repede, că doar nu-i fugărește nimeni. Bărzăunul se dădu mai aproape de Nuțu și-l întrebă șoptit: Ce ai tu, de gîfîi așa, ca un balon spart? Nuțu ocoli, la început, răspunsul, mușcînd o bucată mare de măr și grăbind pasul, dar Bărzăunul nu se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
colorată. Acum trăia într-un fel de teroare a rețetarului albastru, la care lucra ca posedat, în puținele ceasuri care-i rămâneau libere între două ospețe. Dominique a citit prima oară despre el într-un ziar. Într-o dimineață. Alioșa fugărea cu lingurița o bucățică de brânză scăpată în borcanul cu iaurt. Pe paginea a șaptea a gazetei Domi nique găsise o fotografie cu un vas irlandez și o poveste cu un bucătar rus care făcea Europa, de aproape doi ani
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu directorul teatrului, nu se cade să-l verifici. Strada s-a despărțit de fustele multicolore și de soarele care s-a pitit de mult dincolo de zare. Minutele trec din nou prin holul teatrului, lăsând încă un strat de praf fugărit din stradă. De după paravan nu se mai aude de mai bine de un sfert de ceas nici o mișcare. Pompierul pornește timid să verifice. Prin spațiul îngust, ușor întunecat, zărește un receptor atârnând de pe colțul mesei și scărfârlia redactorului-șef sprjinind
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe lumea asta există un Dumnezeu. Cu toate acestea, Sânt-Ilie crescuse făcând multe rele, umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte ca un nebun și-i spunea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ca și ea, toată viața, să naibe parte de liniște nici noaptea. Să Îndure ploile și viscolul și să rabde de foame. Blestemul mamei sale, Îl transfigură pe Ion Într un cerb mândru și frumos. Trăia În pădure, mereu era fugărit de vânători ori de lupi, iarna tremura de frig și nu găsea deloc mâncare, căci prea se Înfruptase cândva și din varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Frații mei au afișat un aer plictisit, de parcă ar fi vrut să spună: Iar l-a apucat", mama a izbucnit într-un hohot de râs, iar tata a sărit în picioare ca înțepat de o insectă îngrozitoare și m-a fugărit până în camera mea. După ce am mai încasat vreo câteva lovituri în cap, am încuiat ușa și am început să plâng cu patimă. Nu știam să pup cu patimă, nici să fac dragoste cu patimă, nici să fac sport cu patimă
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
câmpul colorat cu verde, galben și presărat cu flori de diverse feluri. Ne-am oprit pe un dâmb și ne-am așezat să bem apă. Ia vezi, mai ai solzul la tine? l-am întrebat pe Hamsterul Ciufulit. Poate ne fugărea din cauza asta. Hamsterul Ciufulit a verificat rucsacul. Solzul era încă acolo. Vreau și eu să găsesc un solz din ăsta, a spus Portocala. Dar Ghidușa de ce a dispărut când l-a găsit? s-a mirat Hamsterul Colțos. Poate pentru că s-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]