97 matches
-
-se de 3 ori)., în care, același atlet de elită, la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut timpul de 10,17 s. Datele din tabelul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la curse respective, a alergat cu un număr diferit de fulee. Același atlet a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut timpul de 10,17 s. Datele din tabelul Nr. 11 au fost prelucrate statistic, realizându-se corelația între
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a alergat și două curse diferite pe 100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut timpul de 10,17 s. Datele din tabelul Nr. 11 au fost prelucrate statistic, realizându-se corelația între numărul de fulee și timpul obținut. La fuleele mai lungi a rezultat timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
100 mp, (alergare cu start de sus) în care, atunci când fuleele au fost mai lungi, în număr de 43,5 fulee, a obținut timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut timpul de 10,17 s. Datele din tabelul Nr. 11 au fost prelucrate statistic, realizându-se corelația între numărul de fulee și timpul obținut. La fuleele mai lungi a rezultat timpul cel mai scurt, iar corelația este de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timpul de 9,75 s pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut timpul de 10,17 s. Datele din tabelul Nr. 11 au fost prelucrate statistic, realizându-se corelația între numărul de fulee și timpul obținut. La fuleele mai lungi a rezultat timpul cel mai scurt, iar corelația este de -0,9858, ceea ce indică faptul că dacă numărul de fulee scade, timpul obținut este mai bun. La fuleele mai scurte, s - a obținut
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe 100 mp iar când fuleele au fost scurte, respectiv 44,1 fulee, a obținut timpul de 10,17 s. Datele din tabelul Nr. 11 au fost prelucrate statistic, realizându-se corelația între numărul de fulee și timpul obținut. La fuleele mai lungi a rezultat timpul cel mai scurt, iar corelația este de -0,9858, ceea ce indică faptul că dacă numărul de fulee scade, timpul obținut este mai bun. La fuleele mai scurte, s - a obținut corelația de 0, 9931. Cercetarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tabelul Nr. 11 au fost prelucrate statistic, realizându-se corelația între numărul de fulee și timpul obținut. La fuleele mai lungi a rezultat timpul cel mai scurt, iar corelația este de -0,9858, ceea ce indică faptul că dacă numărul de fulee scade, timpul obținut este mai bun. La fuleele mai scurte, s - a obținut corelația de 0, 9931. Cercetarea este necesară pentru procesul de antrenament, permițând antrenorului să evalueze fiecare fază și să decidă dacă sportivul este orientat în direcția de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
-se corelația între numărul de fulee și timpul obținut. La fuleele mai lungi a rezultat timpul cel mai scurt, iar corelația este de -0,9858, ceea ce indică faptul că dacă numărul de fulee scade, timpul obținut este mai bun. La fuleele mai scurte, s - a obținut corelația de 0, 9931. Cercetarea este necesară pentru procesul de antrenament, permițând antrenorului să evalueze fiecare fază și să decidă dacă sportivul este orientat în direcția de creștere a fuleului sau a frecvenței lui, importante
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
obținut este mai bun. La fuleele mai scurte, s - a obținut corelația de 0, 9931. Cercetarea este necesară pentru procesul de antrenament, permițând antrenorului să evalueze fiecare fază și să decidă dacă sportivul este orientat în direcția de creștere a fuleului sau a frecvenței lui, importante fiind faza de accelerare și timpul de zbor al fuleului. Aceste rezultate permit alcătuirea unor grupe diferite de exerciții cu scopul de a dezvolta atât rapiditatea fuleelor, cât și îmbunătățirea capacității de forță. Alte rezultate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Cercetarea este necesară pentru procesul de antrenament, permițând antrenorului să evalueze fiecare fază și să decidă dacă sportivul este orientat în direcția de creștere a fuleului sau a frecvenței lui, importante fiind faza de accelerare și timpul de zbor al fuleului. Aceste rezultate permit alcătuirea unor grupe diferite de exerciții cu scopul de a dezvolta atât rapiditatea fuleelor, cât și îmbunătățirea capacității de forță. Alte rezultate, prezentate de I.A.A.F. privind viteza maximă sunt cele obținute de finaliștii probei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sportivul este orientat în direcția de creștere a fuleului sau a frecvenței lui, importante fiind faza de accelerare și timpul de zbor al fuleului. Aceste rezultate permit alcătuirea unor grupe diferite de exerciții cu scopul de a dezvolta atât rapiditatea fuleelor, cât și îmbunătățirea capacității de forță. Alte rezultate, prezentate de I.A.A.F. privind viteza maximă sunt cele obținute de finaliștii probei de 100 mp, de la C.M. de la Tokyo, 1991, expuse în tabelul Nr.12. Timpul unde a fost
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în unitatea de timp, iar dezvoltarea lor pare a fi optimă între 9 - 11 ani, când atinge valori de 4,44 pași / secundă la băieți și 4 pași / secundă la fete, (fără a se specifica în vreun studiu și lungimea fuleului corespunzător acestei frecvențe, n.a.) după care scade ușor până la 15 - 16 ani. Fiziologii, biologii și teoreticienii antrenamentului sportiv ca: R. Malina, C. Bouchard, 1991, Frey,1993, citat de R. Manno, 1996, susțin că vârsta de 10 -13 ani este propice
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
vârsta de 10 -13 ani este propice pentru dezvoltarea frecvenței, apoi scade brusc până la 17 ani, după care din nou se ameliorează. L.Seagrave, 1996, crede că, pentru a nu fi afectată frecvența optimă într-o cursă de sprint, lungimea fuleului poate să fie mai mare cu maxim 15 cm. O creștere a fuleului de 15 cm duce la o creștere a vitezei de 0,6 m.s-1. Urmarea acestui fapt este că în fiecare secundă se poate parcurge o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
până la 17 ani, după care din nou se ameliorează. L.Seagrave, 1996, crede că, pentru a nu fi afectată frecvența optimă într-o cursă de sprint, lungimea fuleului poate să fie mai mare cu maxim 15 cm. O creștere a fuleului de 15 cm duce la o creștere a vitezei de 0,6 m.s-1. Urmarea acestui fapt este că în fiecare secundă se poate parcurge o distanță suplimentară de 60 de cm. Pe distanța parcursă în 10” s-ar
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
60 de cm. Pe distanța parcursă în 10” s-ar economisi timpul parcurs pentru aproape 6 m. Deci, cursa de 100 de m se parcurge cu 0,5-0,9 s mai repede. Același autor conchide și alte aspecte, ca: -frecvența fuleului este dată pe de o parte de suma timpilor de contact cu solul și timpilor de stat în aer. Pentru sprinterii campioni raportul este de 2/1 la startul cursei și devine 1/1,3-1/1,5 la maximum de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
solul și timpilor de stat în aer. Pentru sprinterii campioni raportul este de 2/1 la startul cursei și devine 1/1,3-1/1,5 la maximum de viteză, în partea a doua a cursei; -pe de altă parte, frecvența fuleului este determinată de viteză, unghi, înălțimea saltului și rezistența aerului; -femeile sunt cu aproximativ 1s mai lente decât bărbații în proba de 100 mp, datorită frecvenței mai reduse. Principala cauză o constituie diferențele de forțe de reacție la contact cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprinteri au tendința spre lungimi și frecvențe ale pasului de 2,6 m , respectiv 5 pași pe secundă (după opinia noastră date fără acoperire practică). Aceste valori depind de forța aplicată suprafeței de contact, care la rândul ei sporește lungimea fuleului (zborul) ceea ce coincide cu o deplasare a corpului mai lungă și scădere a timpului de contact al piciorului cu solul. Deci, eficiența crescută se obține atunci când forța de impulsie este mare, iar timpul de contact al piciorului cu solul este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Paris 1986, unde profesorul italian C. Vittorio a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsi lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
esență este vorba de a găsi lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Modelul ritmic a fost dedus din definiția vitezei de deplasare Vd = F x A, F= frecvența fuleelor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Modelul ritmic a fost dedus din definiția vitezei de deplasare Vd = F x A, F= frecvența fuleelor, A=amplitudinea fuleului, cunoscându-se timpul (t) și numărul de fulee (n). A medie= 100 m/n; V medie=100 m/t; F medie= V/A = n/t. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Modelul ritmic a fost dedus din definiția vitezei de deplasare Vd = F x A, F= frecvența fuleelor, A=amplitudinea fuleului, cunoscându-se timpul (t) și numărul de fulee (n). A medie= 100 m/n; V medie=100 m/t; F medie= V/A = n/t. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Modelul ritmic a fost dedus din definiția vitezei de deplasare Vd = F x A, F= frecvența fuleelor, A=amplitudinea fuleului, cunoscându-se timpul (t) și numărul de fulee (n). A medie= 100 m/n; V medie=100 m/t; F medie= V/A = n/t. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient (2,60 b și 2,40 f), care
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
100 m/t; F medie= V/A = n/t. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient (2,60 b și 2,40 f), care multiplicat cu lungimea piciorului dă lungimea optimă a fuleului. Exemplu: 2,60x 0,92= 2,39 lungimea fuleului; 100 m : 2,39 = 41,84 fulee pe 100 p lansat, care majorat cu 10% dă numărul de fulee pentru 100 mp cu start. 41,84 + 41,84x10/100= 41,84
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient (2,60 b și 2,40 f), care multiplicat cu lungimea piciorului dă lungimea optimă a fuleului. Exemplu: 2,60x 0,92= 2,39 lungimea fuleului; 100 m : 2,39 = 41,84 fulee pe 100 p lansat, care majorat cu 10% dă numărul de fulee pentru 100 mp cu start. 41,84 + 41,84x10/100= 41,84+4,18 = 46,02 fulee În modelul ritmic al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
atleți de elită, a fost stabilit un coeficient (2,60 b și 2,40 f), care multiplicat cu lungimea piciorului dă lungimea optimă a fuleului. Exemplu: 2,60x 0,92= 2,39 lungimea fuleului; 100 m : 2,39 = 41,84 fulee pe 100 p lansat, care majorat cu 10% dă numărul de fulee pentru 100 mp cu start. 41,84 + 41,84x10/100= 41,84+4,18 = 46,02 fulee În modelul ritmic al alergării, distanța de 100 de m este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]