97 matches
-
mijlocul segmentului între așezare și părăsire este exact direcția verticală a șoldului. Atunci când mijlocul acestui segment este în spatele proiecției șoldului avem un ciclu al pasului din înapoi spre înainte. “La poulaine” ține cont „în detail” și de schimbările tehnice ale fuleului în timpul alergării de viteză în comparație cu alergarea de rezistență. Partea de “la poulaine” înaintea șoldului este mai densă pentru alergarea de sprint în proba de 100 mp și se diminuează pentru pasul alergător de semifond. Același autor a apreciat calitatea fuleului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fuleului în timpul alergării de viteză în comparație cu alergarea de rezistență. Partea de “la poulaine” înaintea șoldului este mai densă pentru alergarea de sprint în proba de 100 mp și se diminuează pentru pasul alergător de semifond. Același autor a apreciat calitatea fuleului independent de talia atletului, prin măsurarea distanței dintre sol și gambe, mai bine zis, distanța de la bifurcarea gambelor (în alergarea de viteză) și sol. Prin măsurarea vitezei șoldurilor și a timpului dintre două apăsări pe sol, obține lungimea fuleului care
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
calitatea fuleului independent de talia atletului, prin măsurarea distanței dintre sol și gambe, mai bine zis, distanța de la bifurcarea gambelor (în alergarea de viteză) și sol. Prin măsurarea vitezei șoldurilor și a timpului dintre două apăsări pe sol, obține lungimea fuleului care este egală cu produsul vitezei și timpul între două apăsări. Această metodă interesantă, pentru a măsura viteza, este realizată cu un cinemometru la fascicul laser, iar pentru a măsura timpul între două apăsări, cu un microfon sau cu o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu produsul vitezei și timpul între două apăsări. Această metodă interesantă, pentru a măsura viteza, este realizată cu un cinemometru la fascicul laser, iar pentru a măsura timpul între două apăsări, cu un microfon sau cu o cameră video. Frecvența fuleului corespunde numărului de câte ori piciorul atinge solul pe secundă. Interesantă și sugestivă ni se pare afirmația lui Winfried Vonstein care realizează o analiză a tehnicii de sprint cu viteză maximă și notează că „pe măsură ce corpul se deplasează înainte, pământul se mișcă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
articulației gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o fracțiune de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu viteză maximă purtând aceleași centuri. - sărituri cu coarda, cu sau fără greutăți la glezne, cu 200 sau mai multe contacte cu solul. -alergare pe distanța de 30-60 de m, cu greutăți la glezne. -alergare pe anumite distanțe cu un fuleu mai mare decât normal, înregistrând timpul și numărul de pași. Seagrave, 1996, recomandă antrenamentul de viteză supramaximală care va ajuta la creșterea lungimii fuleului. 2. exerciții pentru forța explozivă și exploziv -elastică: a. exerciții cu suprasarcină concretizate în săritura verticală
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe distanța de 30-60 de m, cu greutăți la glezne. -alergare pe anumite distanțe cu un fuleu mai mare decât normal, înregistrând timpul și numărul de pași. Seagrave, 1996, recomandă antrenamentul de viteză supramaximală care va ajuta la creșterea lungimii fuleului. 2. exerciții pentru forța explozivă și exploziv -elastică: a. exerciții cu suprasarcină concretizate în săritura verticală. Exerciții cu suprasarcină se execută într-o succesiune continuă și cât mai înalte posibil: 4-6 serii x 6 repetări cu pauze de 3-4 minute
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
impresia că fusese dintotdeauna acolo. A constatat aproape cu plăcere că era singurul care putea să-l depășească. Era slab și de o frumusețe aspră, asimetrică, asimetrie păstrată chiar și-n felul în care alerga; ridica prea mult brațele în fuleu și părea să nu-i remarce deloc prezența. Nu era doar un băiat slab și roșcat alergând, ci un element din parc, vizibil, mobil; o viață cu nimic deosebită de viața copacilor, de aceea când l-a întâlnit (lucra la
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
cale incendierea subsolului În care cei patru cântau noapte de noapte, odată cu uciderea liderului devenit indezirabil. Povestea n-are, Însă, cronologia liniară și seacă a unui polar; narațiunea, la limită, este un pretext pentru o jerbă prozastică surprinsă În plin fuleu, care are de-a face cu monologul lui Molly din Ulysses sau zgomotul și furia faulkneriene. Cartea, care se citește pe nerăsuflate (cu sentimentul celui ce se află pe marginea cascadei, fără ca Înfrigurarea crescândă să aibă de a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de M., Young, 2007, cei mai „rapizi sprinteri au tendința spre lungimi și frecvențe ale pasului de 2,6 m, respectiv 5 pași pe secundă. Aceste valori depind de forța aplicată suprafeței de contact, care la rândul ei sporește lungimea fuleului (zborul) cea ce coincide cu o deplasare a corpului mai lungă și scădere a timpului de contact al piciorului cu solul. Eficiența crescută se obține, deci, atunci când forța de impulsie este mare iar timpul de contactul al piciorului cu solul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
demersul teoretic și unele exemplificări practice. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient de 2,60 pentru bărbați și 2,40 pentru fete, care multiplicat cu lungimea piciorului, dă lungimea optimă a fuleului. 2.4. REITERĂRI SAU ALTE CONSIDERAłII CARE CARACTERIZEAZĂ ADAPTAREA ALERGĂRII DE VITEZA LA CONDIłIILE PISTELOR SINTETICE Interesantă și sugestivă ni se pare constatarea lui Winfried Vonstein care realizând o analiză a tehnicii de sprint cu viteză maximă notează că „pe măsură ce
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young, 2007), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o miime de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea forței de impulsie și a ritmului fuleelor. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului din spate, paralel cu solul, continuă cu o pendulare puternică și rapidă înainte, și o așezarea reactivă pe pistă. La primul pas, durata fazei de zbor este minimă tinzând către
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori maxime după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori maxime după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar”. Faza de accelerare se caracterizează prin: mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se face numai în caz de progres și în funcție de vârsta biologică. Folosirea exercițiilor în scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
numai în caz de progres și în funcție de vârsta biologică. Folosirea exercițiilor în scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între acești doi factori trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a fuleului pentru fiecare atlet în parte. Deci, pregătirea pentru sprint trebuie să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între acești doi factori trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a fuleului pentru fiecare atlet în parte. Deci, pregătirea pentru sprint trebuie să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de lactat. Cercetările în domeniu au scos în evidență că alergările rapide cu intensitate de peste 85 %, cu un kilometraj de 15
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
distanțe de 60, 100, 150 m, executate cu viteză maximă din posibilitățile momentului. În această etapă urmărim manifestarea vitezei de deplasare prin calcularea diferenței secvențelor de alergare realizată pe 30 m, 60 m, comparând și raportul dintre lungimea și frecvența fuleului. Dacă timpul pe fracțiuni (în cazul repetărilor pe 150 - 200 m) este apropiat, se consideră că s-a realizat o bună creștere a vitezei în regim de rezistență, iar dacă timpul pe ultima fracțiune este mai mare (cu aproximativ 0
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fie prin măsurarea traiectoriei, în aer, a CGG, identificat la nivelul șoldului din momentul în care un picior părăsește solul până la reîntoarcerea acestuia pe sol și reprezintă lungimea efectivă a pasului. Această a doua măsurătoare implică existența aparatului video. Lungimea fuleului se repercutează asupra duratei și asupra fazelor de lungire-scurtare a mușchiului. Din acest fapt reiese importanța amplitudinii ideale a pasului, care implică armonia în raport cu frecvența fuleului, pentru acumularea și refacerea energiei elastice. Kaneko(1987), citat de Rață G., Rață B.
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]