201 matches
-
rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de ani de Învățământ, de cercetare și de publicistică În domeniile științelor sociale și umane puternic marxizante nu s-au soldat măcar cu o lucrare fundamentală În domeniu. În schimb, putem cita lucrări onorabile despre funcționalism, structuralism și aceasta din simplul motiv că ele sunt analize științifice ale celor două doctrine. Este adevărat, nu avem nici o monografie românească despre marii sociologi: A. Comte, H. Spencer, Max Weber, É. Durkheim, ca să ne oprim doar la fondatori. Mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bell analiza cultura pentru a demonstra că ea, prin manifestările care-i sunt specifice, se află în tensiune cu structura tehnico-economică a postindustrialismului și ca atare trebuie redirecționată, Inglehart aduce argumente empirice care demonstrează nu doar despărțirea societății postmaterialiste de „funcționalismul standardizat și de entuziasmul investit în știință și în creșterea economică, dominante în societatea industrială într-o eră a penuriei”, ci relevă forme de reconfigurare concomitentă a economiei, politicii și culturii în cadrul unui nou tip de societate. Pentru Inglehart este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trei întrebări kantiene, pe care le-am menționat deja. Prin urmare, interogația filosofică este condiția oricărei alte forme de interogație; este, totodată, propria sa interogație. Putem spune, întorcându-ne la imaginea inițială, că «fisura» este «in interiore homine»; atunci când, de la funcționalismul operațional solicitat de cunoștințele științifice și de la soluțiile tehnice, ne ridicăm la valoarea lor, se ivește întrebarea legată de sensul lor ultim; astfel ne pierdem privilegiul celui care cercetează detașat și totodată mulțumit de propria metodologie, stăpân inteligent al unei
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
conștiința clară a limitelor condiției noastre umane. Se întâmplă așa deoarece problematizează ceea ce, pentru cel care trăiește departe de filosofie, nu este decât ceva obișnuit. Prin urmare, filosofia devine necesară ca să ne apărăm de superstițiile vechi și noi (scientismul reductiv, funcționalismul exclusivist, folosirea ideologică a puterii). Cele două rațiuni, care fac ca filosofia să nu poată fi înlocuită de nimic altceva, sunt strâns legate între ele: nu există o adevărată demascare a folosirii ideologice a vieții și culturii dacă orizontul nu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fi“ (rol atribuit) la ,,a face“ (rol dobândit), preocuparea pentru însușirea unei ,,culturi a tinerilor“, a ,,generației noastre“ care, mai târziu va constitui ea însăși un veritabil factor de propensiune culturală pentru generațiile ce-i vor urma. Această concepție a funcționalismului sistemic se regăsește puternic reprezentată și în viziunea cu privire la educația sportivă. Pasiunea pentru succese se vădește în: -idolatrizarea personalităților -fie sportive - Nadia Comăneci -fie reporteri, Romeo Vilara, Radu Urziceanu, Ioan Chirilă, -fie foști sportivi, Constantin Teașcă, Bela Karoly, Chiriac Manșaride
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
compatibilizare, complementaritate, concertare, sinergie, coeziune etc. În principiu, politicile structurale vizează ajustarea, reconfigurarea, realizarea unor structuri stabile și adaptative, dinamice și flexibile ale economiei reale, asigurarea unor legături eficiente și oportune între sectoare, ramuri și regiuni, apte să valorifice plenar funcționalismele piețelor, potențialele agenților economici și capacitățile reglative ale instrumentelor politicilor procesuale (fiscală, monetară, de venituri, de prețuri etc.). Promovarea politicilor structurale implică mobilizarea, orientarea, valorificarea și eficientizarea surselor financiare necesare realizării ajustărilor și reconfigurărilor structurale, aceasta presupunând identificarea, evaluarea și
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
cultură de mari orașe și de centre industriale, importă funcțiunea, nu substanța. Cultura comunitară, a valorilor organice, cultură de mici orașe și rurală, înțelegea devenirea substanțialist. Totul era și trecea în sine; nimic nu era substituibil, fiindcă funcția aparținea ființei. Funcționalismul în cultură a creat lumea de forme substituibile, cantitatea ca valoare autonomă și regulatoare. De la arhitectura funcțională (stil Le Corbusier), la muzica atonală sau la filozofiile nesubstanțiale contemporane, până la costumul simplu, atingând fadoarea, al muncitorului, sau la "uniforma" politică a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
activismului social prin care virtuțile pragmatice ale calvinismului ajung să genereze o contrareacție la filozofia hedonistă a secolului al XVIII-lea. Dar ambele direcții (machiavelică sau malthusiană) se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ale calvinismului ajung să genereze o contrareacție la filozofia hedonistă a secolului al XVIII-lea. Dar ambele direcții (machiavelică sau malthusiană) se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea faptului social a exercitat în această
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și erosul mut 186 Epilog 191 VI. Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank 193 Tradiția se explică 193 Trei figuri insulare 195 Arheologia: model și metodă 202 Invenția seculară și seducția puterii 206 Cinismul machiavellic și „Providența” oarbă 209 Funcționalismul german sau forța tradiției protestante 212 O stângă îndreptățită? 217 Eliberarea teologiei 221 Mareea nihilistă 224 Imprudenta iubire divină 232 Altera civitas 235 Epilogul poeziei 241 VII. Parodia binelui și frumusețea întregită 246 Oportunismul egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și militară (structura forței armate și bugetul pentru apărare). Dezbaterile teoretice privind Strategia Europeană de Securitate gravitează în jurul unei dinamici de dezvoltare a intereselor Uniunii Europene, acestea concentrându-se pe patru linii fundamentale: prevenirea, holismul, multilateralismul, teoriile integrării europene (federalism, funcționalism, neofuncționalism, interguvernamentalism, instituționalism, guvernare multinivel). Orientările Strategiei Europene de Securitate, în contextul internațional actual, se înscriu în procesul dinamic al schimbărilor strategice și geopolitice pe scena internațională. Aici este vorba, pe de o parte, despre o activitate de coordonare a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de activitate de relații internaționale. În acest sens, există mai multe școli, doctrine și curente de analiză și de studiere a politicii internaționale, cele mai importante fiind următoarele: realismul (tradițional, neorealist sau structural, existențial), liberalismul, globalismul, federalismul (clasic și cooperativ), funcționalismul (tradițional și neofuncționalismul sau funcționalismul structural) etc. Rolul epistemologiei constructiviste în definirea problemelor de securitate și de apărare comună sporește dacă se face apel la știința politică și diferențele dintre politică și politic. "De pildă, antichitatea greacă în special prin
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În acest sens, există mai multe școli, doctrine și curente de analiză și de studiere a politicii internaționale, cele mai importante fiind următoarele: realismul (tradițional, neorealist sau structural, existențial), liberalismul, globalismul, federalismul (clasic și cooperativ), funcționalismul (tradițional și neofuncționalismul sau funcționalismul structural) etc. Rolul epistemologiei constructiviste în definirea problemelor de securitate și de apărare comună sporește dacă se face apel la știința politică și diferențele dintre politică și politic. "De pildă, antichitatea greacă în special prin Platon și Aristotel a reflectat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și dezbaterea pentru o constituție europeană etc. Teoriile integrării europene descriu evoluțiile Uniunii Europene, dinamica de continuare a acestui proces și implicarea statelor membre într-o dezvoltare echilibrată a extinderii U.E. Astfel, principalele teorii ale integrării europene sunt următoarele: federalism, funcționalism, neofuncționalism, interguvernamentalism, instituționalism, guvernare multinivel.23 Principala contribuție pozitivă a concepției federaliste este aceea că ea adaugă, la metoda de analiză a integrării europene, angajarea politică în favoarea constituirii unei entități federale europene: Statele Unite ale Europei. Acțiunile mișcărilor europene, începute după
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
obligat să se angajeze în ceea ce nu dorește, deoarece procesul fiecărei negocieri, pentru problemele cel mai importante, este rezultatul regulii unanimității. În această perspectivă, construcția europeană rezultă în mod unic prin calculul intereselor naționale, și nu din emergența interesului general. Funcționalismul s-a dezvoltat între cele două războaie mondiale și postulează teza potrivit căreia statele membre care nu reușesc să gestioneze eficace afacerile internaționale, atunci ele sunt incapabile de a defini și de a continua împreună pentru realizarea binelui comun. Din
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
obiectivele europene; direcțiile strategice de acțiune pe linie politică, economică, diplomatică, socială și militară. În acest context, dezbaterile teoretice privind Strategia Europeană de Securitate s-au organizat și desfășurat pe patru linii fundamentale: prevenirea, holismul, multilateralismul, teoriile integrării europene (federalism, funcționalism, neofuncționalism, interguvernamentalism, instituționalism, guvernare multinivel). Sistemul instituțional european al Politicii de Securitate și Apărare Comune (P.S.A.C.) a fost analizat, atât din punctul de vedere al relațiilor funcționale între Parlamentul European (funcții legislative și bugetare), Consiliul European (decizii ale șefilor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
7, 18, 21, 23, 24, 29, 31-35, 49, 51, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Epistemologie constructivistă, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Europenizare, 126 Federalism, 25, 84, 116, 217, 409, 436 Funcționalism, 25, 217, 409 Geopolitică, 17, 68, 150, 334, 367, 381 Grupul politico-militar, 15, 26, 265, 271, 393, 410 Guvernul României, 350, 352, 364, 374, 388, 389, 425 Holism, 436 Instituționalism, 25, 217, 409 Integrare, 54, 88, 107, 111, 112, 116
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fi mai eficientă. Instituția corporației moderne ar fi deci rezultatul economisirii costurilor tranzacționale. Cauzele existenței acestora rezidă În factorii de mediu și umani enunțați, Între care specificitatea investiției ocupă un loc central. Modelul explicativ al lui Williamson presupune Însă un funcționalism simplist conform căruia sistemul social tinde Întotdeauna și În mod natural, vital spre eficiență (și implicit sociabilitate); teoria sa a fost criticată (Granovetter, 1985; Rowlinson, 1997) pentru naivitatea sa și nerespectarea principiilor analizei funcționale enunțate de R.K. Merton (1957). Într-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
concepție care constituie o critică a abordărilor economice funcționaliste. Din perspectiva sociologiei economice, Granovetter explică cooperarea economică prin implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv, sociologice suprasocializante ale acțiunii pe care le consideră deopotrivă atomiste. Spre deosebire de funcționalismul lui Williamson (1981, 1991, 1993) și de istorismul, mai degrabă sistemic, al lui North (1990), Granovetter Își construiește argumentația cu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action: The Problem of Embeddedness, este o critică adusă funcționalismului lui Williamson, precum și concepțiilor economice subsocializante și, respectiv, sociologice suprasocializante ale acțiunii pe care le consideră deopotrivă atomiste. Spre deosebire de funcționalismul lui Williamson (1981, 1991, 1993) și de istorismul, mai degrabă sistemic, al lui North (1990), Granovetter Își construiește argumentația cu preponderență la nivel microsocial. Opțiunea lui poate fi caracterizată atât ca individualistă, concentrându-se asupra acțiunii sociale, dar și structurală
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizarea economică poate fi explicată prin superioritatea relativă, În termeni de eficiență, a unei construcții sociale (firma capitalistă) În fața alteia (piața concurențială). Vom prezenta În cele ce urmează ideile de forță ale teoriei, arătând În același timp similaritățile sale cu funcționalismul durkheimian În sociologie. În final, vom analiza limitele acestor explicații teleologice macrosociologice (centrate pe eficiență la nivel sistemic) În explicarea emergenței cooperării economice. 1. Teorii economice ale firmei Firmele sunt organizații având funcții de producție private; ele sunt acele organizații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacționării. Problema este Însă aceea a felului În care sunt activate mecanismele care produc aceste configurații instituționale. În timp ce O.E. Williamson afirmă că instituțiile sunt „rezultatul firesc” al economisirii costurilor tranzacționale (apar logic, În virtutea consecințelor lor) avansând un soi de „funcționalism naiv” (Rowlinson, 1997), autori precum Coase (1991) sau North (1990) accentuează preponderent rolul statului În promovarea instituțională și „dependența de cale” (de istorie) a instituțiilor care nu sunt rezultate logice universale, ci mai degrabă rezultatele unor conjucturi istorice particulare decurg
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ale căror costuri și beneficii sunt distincte) Într-o manieră discriminatorie (În sensul economisirii costurilor tranzacționale). Contribuția majoră a lui Williamson În teoria instituțională constă mai degrabă În operaționalizarea conceptului de costuri tranzacționale. Teoria formulată de Williamson constă Într-un funcționalism vulnerabil În fața unor critici consistente. Acesta este și motivul pentru care Williamson și-a nuanțat teoria postulând doar relația de corelație Între tranzacții și structuri instituționale și renunțând implicit la cea de cauzalitate. În concepția sa, o economie a costurilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacții se selectează de la sine: fie piața, fie formele hibride sau integrarea ierarhică În organizații. El consideră eficiența ca stare de echilibru a sistemului și analizează apoi capacitățile instituțiilor de a o atinge. Se pot aduce trei obiecții majore: În privința funcționalismului, „echilibrul nu trebuie presupus, ci demonstrat” (Douglas 2002:73). Teoria nu precizează cum se ajunge la starea de eficiență a sistemului, cum acțiuni raționale la nivel individual converg către o stare sistemică optimală. Existența unei configurații instituționale nu poate fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social asumate. Cooperarea devine astfel o piesă pusă În scenă prin intermediul concepțiilor dominante ale societății. Suntem pe drumul tranziției dinspre paradigma economică clasică spre teoriile sociologice ale capitalului social: cooperarea emerge din norme sociale și rețele. Acest drum traversează inevitabil funcționalismul economic (Williamson - teoria costurilor tranzacționale) având oglindiri perfecte În cel sociologic (Durkheim - teoria solidarității organice) de care ne-am ocupat În capitolul precedent. V. Analiza instituțională a organizării social-economice Neo-instituționalismul economic a elaborat modele explicative ale organizării economice pornind de la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]