438 matches
-
Problema devine mai politică în momentul în care înlocuim tratarea generală a schimbării cu chestiunea schimbărilor controlate: cum se justifică schimbarea a ceva care este deja justificat prin însăși funcția sa sociologic determinată? Încercând să atenueze criticile de acest gen, funcționaliștii au inovat permanent arsenalul lor conceptual, făcându-l în cele din urmă aproape de nerecunoscut. Sunt celebre contribuțiile lui Merton, care a introdus concepte precum funcție/disfuncție sau funcție latentă/funcție manifestă. Înaintea parcurgerii conținuturilor diferitelor funcționalisme care au abordat școala
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stratificarea socială la Davis și Mooretc "2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și Moore" Viziunea celor doi (Davis și Moore, 1945) despre rolul școlii derivă din concepția generală privind stratificarea socială, rămasă emblematică pentru teoriile din clasa paradigmelor funcționaliste. Societatea este văzută ca un ansamblu de poziții, care sunt definite prin îndatoririle (funcțiile) asociate. Imperativele funcționale, adică nevoile sistemului, sunt: distribuirea membrilor societății în aceste poziții, îndatoririle corespunzătoare trebuind să fie îndeplinite de către indivizii din societate, și ocuparea pozițiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poate induce poziția. Evident că pozițiile cele mai înalte în societate le au indivizii care, din pozițiile pe care le ocupă, extrag cantitățile cele mai mari din toate categoriile de recompense enumerate. Dar de unde derivă așa-zisa „importanță socială”? Pentru funcționaliști, poziția socială este o dovadă a rolului care îi corespunde, argumentul fiind evident tautologic (dacă poziția e înaltă, rolul e important, și invers, dacă rolul e important, poziția va fi înaltă). Astfel, la funcționaliști, stratificarea, la fel ca și importanța
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
derivă așa-zisa „importanță socială”? Pentru funcționaliști, poziția socială este o dovadă a rolului care îi corespunde, argumentul fiind evident tautologic (dacă poziția e înaltă, rolul e important, și invers, dacă rolul e important, poziția va fi înaltă). Astfel, la funcționaliști, stratificarea, la fel ca și importanța sunt realități de natură metafizică, ce pot fi surprinse prin modelul funcționalist al societății. Criticii modelului funcționalist recuză argumentația de acest gen și susțin că, de fapt, o anumită viziune - cultură - despre societate este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fiind evident tautologic (dacă poziția e înaltă, rolul e important, și invers, dacă rolul e important, poziția va fi înaltă). Astfel, la funcționaliști, stratificarea, la fel ca și importanța sunt realități de natură metafizică, ce pot fi surprinse prin modelul funcționalist al societății. Criticii modelului funcționalist recuză argumentația de acest gen și susțin că, de fapt, o anumită viziune - cultură - despre societate este anterioară stratificării, ea justificând recompensele diferențiate acordate pozițiilor sociale (Cherkaoui, 1997). La Davis și Moore, școala îndeplinește următoarele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
e înaltă, rolul e important, și invers, dacă rolul e important, poziția va fi înaltă). Astfel, la funcționaliști, stratificarea, la fel ca și importanța sunt realități de natură metafizică, ce pot fi surprinse prin modelul funcționalist al societății. Criticii modelului funcționalist recuză argumentația de acest gen și susțin că, de fapt, o anumită viziune - cultură - despre societate este anterioară stratificării, ea justificând recompensele diferențiate acordate pozițiilor sociale (Cherkaoui, 1997). La Davis și Moore, școala îndeplinește următoarele funcții în raport cu sistemul social: - transmite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să completeze teoria câtă vreme ierarhizarea sistemului de poziții sociale care constituie structura socială este de negândit în afara unui sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele (imperativele funcționale) ale producției industriale, în condiții de boom economic și tehnologic: - dezvoltarea resurselor umane ale unei națiuni industriale; - selecția și alocarea justă a acestor resurse; - realizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și funcțiile considerate evidente ale școlii, cum ar fi aceea de formare a forței de muncă calificate, sau chestionând presupoziția rentabilității sociale a investiției în educație. Pentru cei din școala acreditărilor, printre primii critici „din interior” ai utopiilor meritocratice și funcționaliste (Collins, 1979), diplomele, spre exemplu, nu arată competențele profesionale sau educative ale individului, ci sugerează în termeni foarte generali niște calități ale persoanei. Conflictualiștii, dar și individualismul metodologic vor relua cu vigoare întrebările lăsate fără răspuns de către funcționaliști. 3. Funcțiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
meritocratice și funcționaliste (Collins, 1979), diplomele, spre exemplu, nu arată competențele profesionale sau educative ale individului, ci sugerează în termeni foarte generali niște calități ale persoanei. Conflictualiștii, dar și individualismul metodologic vor relua cu vigoare întrebările lăsate fără răspuns de către funcționaliști. 3. Funcțiile școlii astăzitc "3. Funcțiile școlii astăzi" O analiză sumară a literaturii de specialitate ar sugera că nici acum sociologia - și în special sociologia educației - nu se poate debarasa de abordările de tip funcționalist, cel puțin în planul unor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
întrebările lăsate fără răspuns de către funcționaliști. 3. Funcțiile școlii astăzitc "3. Funcțiile școlii astăzi" O analiză sumară a literaturii de specialitate ar sugera că nici acum sociologia - și în special sociologia educației - nu se poate debarasa de abordările de tip funcționalist, cel puțin în planul unor dezbateri fragmentare, ca instrument conceptual și analitic facil sau ca tactică pedagogică relativ eficientă. Situația este evidentă mai ales în cazul sociologiei americane, cea care a dezvoltat cel mai serios, în fond, funcționalismul sociologic și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcționalismul sociologic și a suferit cel mai mult de pe urma hegemoniei acestuia. Pe de altă parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor latente, ascunse, indicând o distanțare critică față de discursul specific sociologiei funcționaliste convenționale. În general 1, se adoptă clasificarea mertoniană a funcțiilor în latente și manifeste. Funcțiile manifeste cele mai evidente ale școlii ar consta în transmiterea cunoașterii și alocarea statusurilor. Lynne Chisholm a analizat recent (apud Voicu, 2003) sistemele educaționale europene
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de reproducere socială de care este responsabilă școala capitalistă. Critica ideologiei meritocratice mai reține câteva contraargumente: 1. Tezele meritocratice explică inegalitatea socială prin diferențe în abilități, talente sau inteligență. Astfel, ele sunt foarte aproape, după cum se poate vedea, de teoria funcționalistă a stratificării (Davis și Moore, 1945), precum și de ipotezele școlii capitalului uman (care nu contrazic direct teoriile conflictualiste, ci mai ales premisele teoriei acreditărilor). 2. Teza meritocratică se ocupă doar de recompensele asociate ocupațiilor, nu și de cele corespunzătoare proprietăților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
multe tradiții de analiză a relației dintre școală și mobilitatea socială. Acestea s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor categoriilor sociale dominante. Din tabăra conflictualistă voi expune pe scurt două curente: teoria acreditărilor, reprezentată cel mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor categoriilor sociale dominante. Din tabăra conflictualistă voi expune pe scurt două curente: teoria acreditărilor, reprezentată cel mai bine de Randall Collins și considerată o teorie neoweberiană, și neomarxismul, ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale. Realitățile economiei și ale societății contraziceau presupozițiile simple ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman. Șomajul, mai ales cel din rândul tinerilor, era văzut ca o infirmare serioasă a modelului funcționalist tehnologic, deoarece indica o necorelare între competențele tehnice furnizate de sistemele școlare și nevoile piețelor muncii. Pe de altă parte, lărgirea accesului la educație în țările occidentale nu a dus la o îmbunătățire semnificativă a egalității sociale, ci la devalorizarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Collins se bazează pe teoria stratificării a lui Max Weber și pe teoria organizațională acceptată în perioada în care el și-a elaborat tezele. În evoluția recentă a sociologiei educației, modelul propus de Collins reprezintă punctul culminant al contestării perspectivei funcționaliste tehnologice în înțelegerea relației dintre educație și destinația socială a individului. Prima formulare modernă a criticilor de tipul teoriei acreditărilor la adresa modului de gândire tehnofuncționalist i-a aparținut lui Ivar Berg (1970). Deciziile angajatorilor de a folosi diplomele școlare ca
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din alte structuri atitudinale. Altfel spus, contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul în care sunt apreciate instituțiile de învățământ autohtone. Ca aproape orice discurs justificator al instituțiilor, și cel al educației este, prin tradiție, funcționalist. Tot un punct de vedere funcționalist legitimează, parțial, școala în sine, astfel că oamenii consideră utile, în general, cunoștințele transmise prin școală. O altă sursă de legitimitate a școlii rezidă în locul acesteia ca instituție centrală în istoria și identitatea națională
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul în care sunt apreciate instituțiile de învățământ autohtone. Ca aproape orice discurs justificator al instituțiilor, și cel al educației este, prin tradiție, funcționalist. Tot un punct de vedere funcționalist legitimează, parțial, școala în sine, astfel că oamenii consideră utile, în general, cunoștințele transmise prin școală. O altă sursă de legitimitate a școlii rezidă în locul acesteia ca instituție centrală în istoria și identitatea națională, obiect de tratament privilegiat și de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
considerate a fi constitutive pentru aceasta, statul redistribuie, prin intermediul diferitelor p.s., bunurile materiale și nemateriale considerate a fi a relevante și valorizate sub aspect social, ca, de exemplu, banii, educația, sănătatea, locuirea. O primă clasificare a p.s. urmează o logică funcționalistă, ducând la identificarea mai multor categorii de politici sectoriale: politicile în domeniul sănătății, educației, locuirii, asistenței sociale, asigurărilor sociale, șomajului, politicile de protecție a persoanelor cu dizabilități, politicile de protecție a copilului și familiei, protecția victimelor unor abuzuri, protecția imigranților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de intensitatea ridicată a migrației circulatorii, care, probabil, în următorii 5-6 ani, va deveni, în mod evident, definitivă. Teorii ale dezvoltării sociale - Adrian Dan Premise ale teoriilor dezvoltării sociale Analizând sistemele sociale și componentele acestora mai degrabă dintr-o perspectivă funcționalistă (dar și cu elemente din teoriile conflictualiste), HYPERLINK \l "Asokan" Jacobs, Macfarlane și Asokan (1997) dau dezvoltării sociale o accepțiune specifică, distinctă, în comparație cu alte două procese sociale: supraviețuirea și creșterea societăților. La un nivel bazal, se găsesc societățile aflate în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
curs de dezvoltare. De aici derivă alte caracteristici: modernizarea este un proces progresiv „care, pe termen lung, nu este doar inevitabil, dar este și dezirabil [...] fiind o schimbare evoluționistă și nu una revoluționară” ( HYPERLINK \l "Reyes" Reyes, 2001). Tributară paradigmei funcționaliste, teoria modernizării are atât puncte tari, cât și puncte slabe. Criticile cele mai dure subliniază că: - dezvoltarea nu este, în mod necesar, un proces unidirecțional, ci se poate realiza pe mai multe căi/direcții; - singurul model de dezvoltare considerat valid
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de sfârșitul secolului al XIX-lea și de perioada interbelică, fie că vorbim de experimentul comunist - se înscriu masiv pe linia dezvoltării sociale ca modernizare. Dezavuată în anii ’60, teoria modernizării a fost recent reluată, dar tot din perspectivă (neo)funcționalistă: tradiția nu mai reprezintă un obstacol, ci un factor adițional al dezvoltării; teoretizarea nu mai este abstractizată, ci are la bază noi studii de caz, realizate în context istoric; dezvoltarea nu mai este văzută ca unidirecțională, ci multidirecțională; factorii externi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]