114,448 matches
-
chiar descrie un simulacru de înmormîntare, de un umor negru care cu siguranță că i-a plăcut lui Șerban Mihăilescu, faimosul Michi�, vizat îndeobște de acest articol: "Dricul luxos se tîrăște lent prin poarta dinspre Palatul Victoria. La ferestre, miniștri, funcționari, secretare, sepepiști, directorime. Cu ochi înlăcrimați sau discret ascunși după lentile fumurii, urmăresc cortegiul care se oprește în curtea guvernului: "Uite dragă ce mort frumos!" suspină o dactilografă mai simțitoare. "Era băiat bun, cine ar fi crezut." Îi răspunde închizînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
pe care a pretins-o - 4 milioane de dolari. Păvălache, despre care, în clipa arestării, Șerban Mihăilescu susținea nu are habar cine e, s-a dovedit unul dintre sponsorii "grei" ai partidului de guvernămînt, membru el însuși al PSD și funcționar cu rang înalt în guvern. Editorialistul e de părere că în acest caz nimeni nu-l va putea face scăpat de încătușatul Fănel. N-aș băga mîna în foc pentru asta. La cîte feluri de detergenți s-au brevetat la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
cu interese dintre cele mai variate și mai surprinzătoare: Napoleon, Robert Louis Stevenson, Mexicul, cu Pancho Villa și Emiliano Zapata, Africa, prin descoperirile celebrului explorator Stanley, ori peisajul psihic al Elveției prin cartografierile abisale ale lui Carl Gustav Jung. Fostul funcționar cultural al Consiliului Britanic, devenit ulterior cadru universitar, obține în 1985 Premiul Cheltenha pentru Literatură și se bucură cu fiecare carte de cronici măgulitoare, îndeosebi cât privește obiectivitatea abordărilor sale. Acest ultim aspect a devenit însă o problemă o dată cu biografia
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
Astfel, modifică sau chiar renunță la unele scene care constată că trenează acțiunea: în actul al treilea, scena III, reduce discuția despre culoarea ochilor dintre Anna Andreevna și fiica ei; în actul al patrulea, din șirul scenelor în care fiecare funcționar în parte îl mituiește pe Hlestakov, Gogol scoate scenele similare care îi au ca protagoniști pe Rastakovski, un slujbaș la pensie, numărându-se printre notabilitățile orașului și alta pe Ghibner, medicul neamț ce nu știe o boabă rusește. Este, de
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
știe o boabă rusește. Este, de asemenea, receptiv la o obiecție auzită de la un spectator și procedează în consecință revizuind atitudinea lui Hlestakov din același act, părându-i-se și lui mult mai firesc și în spiritul comediei imaginate ca funcționarii să fie aceia care fac primul pas în a-i propune bani falsului revizor și nu invers, cum apărea în viziunea inițială. Ediția a doua a piesei, apărută în 1841, va conține toate aceste modificări. Un an mai târziu, în
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
de voință și v-ați uita încă o dată la daruri, dacă ați reciti, în cheia tandreții de data aceasta, cu siguranță ați recunoaște tandrețea geamănă cu care vi s-au făcut darurile. Îmi pare rău să vă spun că nici un funcționar incurabil în uscăciunea lui aparentă nu vede împrejur și pretutindeni doar lucru funcționăresc, util și el la urma urmei, nu vede în fiecare fereastră ce i se deschide un ghișeu, și înăuntru un robot mulțumit de nemulțumirea pe care ți-
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
inflorescentă. O invenție de ultimă oră, care o favorizează: "Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare", care nu e, după cum ne asigură Gabriel Stănescu, decît "un organism fantomă, care nu a făcut și nu face nimic pentru cauza românească, fiecare funcționar, de la subsecretarul de stat pînă la ultimul salariat, tînjind în secret să fie trimis în aceste comunități nu pentru a afla doleanțele și necazurile românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
un jalnic băgător de seamă la un club din București e făcut harcea-parcea, prin telefon, de unul dintre binecunoscuții bătăuși promovați la rangul de "investitor majoritar". În loc să-i trântească aparatul în nas și să-i dea întâlnire la tribunal, penibilul funcționar se apăra behăind cu disperare aria familiarității: "Hai, nea Mișu" (sau Vasi, sau Gigi, sau Nelu), "te rog eu frumos, lucrurile nu stau chiar așa!" Rugăminți fără efect: din studiou, "nea Mișu" (ori Nelu, ori Vasi, ori Gigi că tot
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
terminând cu cele legate de o mentalitate "prea tradiționalistă", neadaptată încă noilor realități din domeniu. Este vorba, mai curând, de acea veche și neinspirată delimitare a artelor în "majore" și "minore" care mai stăruie încă în "moștenirea genetică" a unor funcționari muzeali. În concepția lor dăinuie, bine ancorată, ideea că o expoziție de "arte decorative" nu poate atinge prestigiul uneia de pictură, grafică sau sculptură. În ceea ce privește fotografia, lucrurile stau cu mult mai rău deși, de mai bine de un deceniu, universitățile
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
era decât o școală de cadre, ideologizată în ultimul grad. O urmau 60-70 de cursanți, printre care muncitori "de o izbitoare și la urma urmei explicabilă incultură." O frecventau "foști responsabili cu gazeta de perete, activiști sindicali și de partid, funcționari de un semidoctism agresiv, elevi în ultimele clase de liceu, studenți și chiar unul-doi absolvenți de facultate". Dintre cei mulți "unii aveau nevoie efectiv de continuarea claselor primare sau, în cel mai bun caz, a studiilor medii. " Tot felul de
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
a treia ori a patra generație!” - Își dovedi omul scepticismul I-am văzut ultima oară pe cei trei la ghișeele de control al pașapoartelor. Țiganca a Încercat să se bage În fața cozii vecine celei la care mă așezasem eu. Un funcționar În uniformă a mustrat-o: „Stați la coadă, vă rog!” Țiganca a luat un glas rugător: „Am venit și noi la neamuri, de sărbători, și ne grăbim!” Noi, toți ceilalți călători români, care venisem În România ca să ne vizităm prietenii
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
spus imediat că o asemnea compunere "nu corespunde titlului". Orașul din România anului 2003: oameni obosiți, nervoși, urît îmbrăcați. Șoferii care se înjură între ei, ca și atunci, pietonii care umblă ca drogați, dînd unii peste alții, vînzătoare la fel de acre, funcționari la fel de adormiți și de indolenți, scrisori care fac tot trei zile între două orașe aflate la 50 de kilometri distanță, șosele cu gropi la fel de mari, dar mai multe. Fumezi praf, în oraș, imediat ce nu mai plouă, mașinile te stropesc cu
Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14089_a_15414]
-
ne ajută să înțelegem și psihologia "baronilor locali" și disprețul aleșilor față de cei care i-au ales. De fapt, nu sînt sigur că această reacție e una de dispreț sau de pură iresponsabilitate. La primul semnal de primejdie mai acătării funcționarii și aleșii locali de la Brașov s-au grăbit să-și găsească un loc de scăpare, ignorînd că dacă dispar alegătorii, nici ei, aleșii, nu mai au pe unde scoate cămașa veniturilor și privilegiilor. Avem de-a face, de fapt, aici
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
o sută unsprezece. Nici o altă știre ulterioară nu ne va lămuri ce s-a întâmplat cu aceștia, o dată ce statutul bunului dispărut impune să rămână astfel până la sfârșit. În Sub pecetea tainei, Mateiu Caragiale a intuit perfect situația în povestirea micului funcționar căruia i se pierde urma de parcă ar fi intrat în pământ. Karel Capek are o schiță cu niște pași pe zăpadă ce se opresc brusc într-un loc, de parcă persoana ce-i adâncise în omăt și-ar fi luat dintr-
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
angajați pe la firme străine în funcții importante. Azi, unul, mîine altul, asta ca să nu mai vorbesc de propriile mele bănuieli, în ceea ce mă privește. Compatrioții noștri fac din cînd în cînd scandal în presă pe această temă. Nu toți însă. Funcționarii la firmele mixte se abțin. Pe fiecare dintre cetățenii străini care mi-au spus asta în convorbiri particulare, l-am întrebat dacă îl pot cita. Nu! În nici un caz! Din precauții față de imaginea firmelor la care lucrează, firme care nu
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
democrației. Că presa nu stă cu ochii pe tine pentru că are ceva cu poza ta din buletin, ci fiindcă a băgat de seamă că nu aperi interesul public pentru care ești plătit. Din păcate, asemenea reacții golănești venite din partea înalților funcționari care își pierd scaunul nu sînt o noutate. Cei mai mulți înjură presa care și-a permis să-i "încondeieze". Și nu puține sînt cazurile în care acești "debarcați" dau în judecată ziariști și au cîștig de cauză la tribunal, pentru că li
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
asta nu e încă totul. Timpul călătoriei odată încheiat, scriitorul crede că se poate înapoia în Franța. E ultima sclipire de optimism dupa revelația tragediei sovietice. Căci e timpul să afle că din acest coșmar nu se poate ieși. Un funcționar anonim și plictisit îi refuză viza de plecare. Poate fi o greșeală? Din păcate, nu. În pașaportul lui Simenon, viza de plecare este barată. E valabilă doar cea de sosire. Poate rămâne în URSS cât îi poftește inima. Plecarea, însă
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
revenind în România după 1989? încă sub regimul comunist, am constatat că controlul ideologic al populației mergea până la nivelul satului. Nu exista nici un sat fără agitator cultural și fără cămin cultural. Așadar, ansamblul teritoriului era străbătut de o rețea de funcționari ideologici ai partidului. Exista un control constant al populației, începând cu școala, chiar cu învățământul religios, și așa se face că am văzut, de exemplu, în satul Dobrița, de două mii cinci sute de locuitori, doar vreo zece persoane prezente la
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Peste câțiva ani era interzis, hora avea loc la căminul cultural, într-un loc închis, sub controlul agitatorilor partidului... Deci, într-un anume fel, controlul manifestărilor populare vechi a constat în a le transforma în spectacol, a le încadra de către funcționari ideologici ai partidului, fapt ce a avut drept consecință ineluctabilă devitalizarea lor, făcându-le să-și piardă funcția socială primordială. Există, desigur, și un alt factor de influențare, din afara politicii, ținând de evoluția civilizației, de contactul cu orașul, cu comunicarea
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
scandal de corupție la vîrf, sau aproape de vîrf, a început după ce s-a dovedit că în Ministerul Muncii se ia mită pentru a cîștiga un loc de muncă în străinătate. Cei care se ocupă cu asta ar fi, potrivit presei, niște funcționari mărunți ai ministerului. Întrebarea pe care și-o pune Cronicarul e însă de ce mai avem miniștri peste asemenea funcționari mărunți care iau mită? * Un titlu nefericit în ZIARUL FINANCIAR : Casele de schimb au speculat printre primii creșterea euro". Casele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
mită pentru a cîștiga un loc de muncă în străinătate. Cei care se ocupă cu asta ar fi, potrivit presei, niște funcționari mărunți ai ministerului. Întrebarea pe care și-o pune Cronicarul e însă de ce mai avem miniștri peste asemenea funcționari mărunți care iau mită? * Un titlu nefericit în ZIARUL FINANCIAR : Casele de schimb au speculat printre primii creșterea euro". Casele de schimb nu-și schimbă genul gramatical, așa că titlul corect ar fi trebuit să fie "...printre primele...". * Mai mulți editorialiști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă la capăt (închisoarea rămîne ca pedeapsă în cazul calomniei), ieșirile grave ale unui secretar de stat de la Ministerul Justiției, Dorin Trifoi, discriminarea inadmisibilă între om (cetățean) și funcționarul public sînt fapte care ne discreditează în fața Europei. Comentariile defavorabile apărute în Le Monde, Financial Times și altele nu-i alarmează pe oficialii noștri. Nu. Reacția este aceeași: "cum au îndrăznit "ăia" să scrie așa ceva despre noi sau despre mine
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
2002, directive pentru cultură ca în iulie 1972, care nu acceptă, de asemenea, umilințele și desconsiderarea politicienilor ce ne conduc. La urma urmelor, se uită, constant un lucru: dumnealor sînt în slujba noastră, pentru simplul motiv că au fost aleși. Funcționarul public este în slujba cetățeanului și nu deasupra lui. Există legături primejdioase în felul în care unii înțeleg realitatea. Ar fi simplu să spunem "e problema lor". Aceste percepții asupra lumii, a puterii, a eticii și responsabilităților, percepții deformante ca
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
din România, care suferă de complexul dictatorului. Sînt prea puțini aceia care scapă din această legătură în care prezentul și viitorul sînt încă legate ombilical de trecut. Ceaușescu n-a murit. Trăiește și are o mie de capete! În Japonia, funcționarul public se pleacă pînă la pămînt în fața cetățeanului. De el și numai de el depinde soarta sa pentru că se află, logic, în slujba lui. Acolo și în alte locuri civilizate, fiecare om are buricul lui. Am să mai votez în
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
pentru că nu-i silește să se poarte responsabil; un public pe care ei îl pot face, cu puțin cinism, să înghită aproape orice. Muzica folclorică are însă și un public ocazional, cu tendința de a se permanentiza, alcătuit din muncitori, funcționari și pensionari nu neapărat neinstruiți, dar uzați sub toate aspectele, cărora nici o altă muzică nu pare să li se (mai) potrivească. Poate că muzica de pe canalul Etno TV nu-i îmbracă nici ea perfect, dar le e la îndemână - o
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]