7,586 matches
-
la una specifică oamenilor scrisului, dar și ca o cheie de boltă a libertății în genere. Cîteva observații ale lui John Stuart Mill ni se par de-o neștirbită actualitate. Doar confruntarea punctelor de vedere respectate în pluralismul lor asigură fundamentul încrederii noastre într-un set de valori, idei, atitudini. Nefiind infailibilă, ființa umană devine stimabilă, atît pe plan intelectual cît și pe plan moral, prin “calitatea de a-și putea îndrepta greșelile”. Chiar dacă nici “folosirea cea mai neîngrădită a libertății
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
ambiguitate și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar și epatant, cu ambiția diversității tematice, metodologice și canonice. Din păcate, cu fundamente neașezate și derutante. Inițierea sa culturală pluridisciplinară, artistică și conceptuală, s-a făcut cunoscută prin medierea (meta)ficțiunii, a narațiunii eseistice, încorporând constelații de idei. Era foarte limpede intenția sa de a fi sincron cu mersul elevat al literaturii și
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
nu sunt constrânși de vreo putere, ci au libertatea de a se întoarce și de a face ceea ce vor în acest veac”<footnote Ibidem, omil. XV, 39-40, în PSB, vol. 34, p. 166. footnote>. Soteriologia macariană, pe lângă faptul că are fundamente pnevmatologice, este, în primul rând, o soteriologie a evoluției spirituale, iar acest aspect este ilustrat de insistența sa asupra naturii tranzitorii a stării îmbătate. Omilia a VIII-a vorbește despre cei doisprezece pași ai evoluției spre perfecțiune pe care trebuie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
compozitorul materializează aproape fizic intenția atingerii unor înălțimi spirituale demne de titlul piesei de față. Ascensiunea spre registrul acut și intensificarea evenimentelor sonore prin procedee metro-ritmice reprezintă calea către realizarea acestui deziderat. Un nou tip de textură este situat ca fundament al discursului din ce în ce mai dens și crenelat al saxofonului sopranino (măs. 136-147). Situat deasupra corului din punctul de vedere al înălțimilor sonore, linia solistului - căci în acest moment aceasta este impresia generală - acaparează prin percutanță. Punctul culminant este susținut și menținut
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
este adoptată de către un număr relativ redus de muzicieni, percepția și atitudinea publicului față de acest tip de manifestare creativă eliberată de legăturile cu tipologia tradițională fiind mai degrabă rezervată. Fiecare improvizație de tip superior se bazează și se compune pe fundamentul materialului muzical existent în tipurile de improvizație anterioare, toate acestea avându-și filiația în celula generatoare a materialului melodico-ritmic modal. Obiectivul acestui studiu este acela de a prezenta un gen muzical puțin cunoscut în cultura românească. Arta muzicală arabo-andaluză reprezintă
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
insula - refugiu rătăcitor pe „marea insulă mobilă care era Țara” - scoate dintr-odată la iveală superficialitatea dezarmantă a modului În care este descris acest spațiu În Occident, reliefând totodată exatraordinarele extensii provocate În subconștient de insulara imagine-simbol. Insula fără niciun fundament terestru, regăsită În Întregime În adâncimea psihologică a individului, este unicul spațiu căruia i s-au retras orice conotații concrete - acum, când urmăritul devine urmăritor pentru sine Însuși, datorită Privirii Străine - În care ființa marginalizată mai poate supraviețui. Cu singura
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
deschiderii Între biserici. La fel trebuia să se Întâmple În alte contexte cu Învățătura creștină; era necesară confruntarea reciprocă, iar deschiderea permitea dezvoltarea doctrinară a bisericilor. Aceasta și pentru că bisericile erau fiecare În parte mândre de propriile tradiții și propriul fundament. Reședințele Întemeiate de apostoli jucau un rol de frunte În acest proces. Un criteriu simplu pentru demonstrarea continuității de la origini era acela de a redacta listele succesiunii episcopale pentru fiecare sediu În parte ca să se demonstreze, În ciuda acelora care admiteau
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă comportă cel puțin o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
și să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
nevoia de a intra în legătură directă cu Dumnezeu Cel personal, prin continua transcendere spre Absolut, căci i s-a sădit în suflet puterea de a iubi. Persoana umană este mânată lăuntric spre deschiderea prin iubire, pentru că ea are ca fundament care a creat-o și o susține cu această tendință, comuniunea treimică de Persoane, ca veșnică și supremă deschidere reciprocă în lumina iubirii. Dumnezeu vrea să I se răspundă îndată chemării la iubirea oceanică din care El dorește să dea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
nevoia de a intra în legătură directă cu Dumnezeu Cel personal, prin continua transcendere spre Absolut, căci i s-a sădit în suflet puterea de a iubi. Persoana umană este mânată lăuntric spre deschiderea prin iubire, pentru că ea are ca fundament care a creat-o și o susține cu această tendință, comuniunea treimică de Persoane, ca veșnică și supremă deschidere reciprocă în lumina iubirii. Dumnezeu vrea să I se răspundă îndată chemării la iubirea oceanică din care El dorește să dea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
interzicerea folosirii la scoala a termenilor „mama” ori „tata” și înlocuirea lor cu termenul de „părinte” pentru a nu „ofensa” copiii cu două mame ori doi tați. Printre apologeții avantgardisti care promovează anihilarea relațiilor biologice între părinți și copii că fundament legal pentru definirea familei, notabili șunt politologii americani Amy Gutmann și Stephen Macedo. Aceștia, dar și alții că ei, au în comun negarea autorității părintești naturale în creșterea și educarea copiilor lor biologici. Cei mai in varsta dintre noi își
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
constructivista” a familiei pentru că statul, nu natură și firea lucrurilor, o definește. Avalanșă împotriva relațiilor biologice de familie se identifică. Numărul intelectualilor, al profesorilor de drept, al sociologilor, al judecătorilor, al politicienilor, al legiuitorilor care cer eliminarea relațiilor biologice că fundament al familiei e în creștere vertiginoasa. Asta se reflectă în numărul crescînd de comentarii, legi, ori cărți care se publică în sprijinul distrugerii familiei biologice ori nucleare. Notam că în 2013 New York University Press a publicat What Is Parenthood? Contemporary
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
eveniment și orice om care reușește așa ceva este ascultat cu evlavie, întrucât, nu-i așa, poate anunța (chiar stabili) un trend mondial (chiar o „schimbare de paradigmă”). Pe acest fundal au apărut și s-au propagat cu toată importanța cuvenită fundamentele profesionale ale celui care a înființat „The Daily Caller”, un site care... face profit. De la înălțimea orgoliului celui care a reușit acolo unde în principiu nu exista vreo șansă, redactorul șef Tucker Carlson își exprimă părerea necruțătoare despre marea masă
Înapoi la reporterul necalificat, dar original? [Corola-blog/BlogPost/93986_a_95278]
-
culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o vreme când aceasta era "negleasă" (neglijată) mai mult decât se poate scuza nu numai la noi, românii, elogiul studiilor clasice ca fundament al unei temeinice culturii, îndemnurile adresate tineretului de a contribui la propășirea patriei sunt principalele idei ale cuvântărilor școlare. "Un reazim al naționalității române", așa concepe Timotei Cipariu scopul "Astrei", iar în discursul inaugural rostește unul dintre cele mai frumoase
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
ei circumscris spațio-temporal - nu cred că se mai poate face, serios și nu amatoristico-anecdotic, altfel decât a făcut-o Eugen Cizek. Acesta este câștigul cel mai durabil, dar și cel mai provocator (la pariul cu viitorul) al cărții. Acesta este fundamentul actualității sale. * Istoria Romei. București, Editura Paideia, Colecția cărților de referință. Seria Istorii, 2002; 673 p.
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
a II-a este de a afirma, înainte de toate, că Estetica nu a fost numai o lucrare de informare și sinteză, ci și expresia unei concepții estetice proprii: „Lucrare de informație, de integrare și de analiză, Estetica se dezvoltă din fundamentul unei înțelegeri a artei care leagă între ele părțile și conferă expresie întregului”. Vianu recunoștea că latura de concepție a Esteticii nu era evidentă, nu se impunea de la sine cititorilor, și că vina pentru acest lucru îi revenea, parțial, chiar
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
a dreptul hilară. Străină oricăror condiționări estetice, ierarhia în vigoare la noi n-are cum să-l încapă pe Eminescu, decât cel mult ca o concesie făcută cutumei. Să fie o întâmplare că tocmai școala, care ar trebui să asigure fundamentele unei educații estetice, a consimțit să renunțe treptat la studiul valorilor așa-zicând clasice, în frunte cu Eminescu, în favoarea acelora încă neașezate și, deci, incapabile să garanteze o perspectivă corectă? Nici șansele de a face din Eminescu un reper moral
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
fi și în comunism..." A repetat ceea ce spusese și cu 12 ani în urmă, citîndu-l pe Leonardo da Vinci în legătură cu "necesitatea de a merge direct la sursă și a bea apă din izvor, nu din ulcior..." Dar a subliniat că "fundamentul ideologic al artei și literaturii societății noastre nu poate fi decît socialismul științific". A cerut apoi ca cenaclurile și criticii să determine "îndepărtarea a ceea ce colectivul consideră că nu corespunde, astfel ca, într-adevăr, să nu mai fie nevoie de
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
propriul fel de a privi în problemă"). Erudiția, analiza influențelor, conturarea epocii românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție în fața criticii doctrinare, dogmatice. Ca tip de sinteză culturală, studiul despre eminescologie, are ca fundament câteva precedente, de la cunoscuta sinteză, Tendința de integrare în ritmul cultural occidental (1940), o bază teoretică și metodologică, la ampla erudiție din La littérature roumaine à l'epoque des Lumières (1945). Înarmat cu asemenea unelte critice, istoricul literar putea avansa
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
nu e o veste bună. Mâine Băsescu pleacă, dar polițiștii rămân cu credința că legea e ceva ce ni se aplică nouă, celorlalți, si de care li se poate rupe fără să suporte niciun fel de consecințe. Domnia legii este fundamentul statului de drept. Mi se pare incredibil că Victor Ponta, care a fost procuror, s-a putut solidariza cu polițiștii infractori. Cât despre limbajul folosit de polițiști, vă dați seama în ce marasm social am ajuns? Cred că Bucureștiul nu
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
sau ne bucurăm? Am ajuns să ne exprimăm emoțiile numai pentru că o persoană publică se poate comportă normal când este abordată...mai degrabă pentru acest motiv aș fi supărată! în rest, de gustibus...o voce și un talent afirmat pe fundamentul unui om cu simțul umorului. Asta apreciez la Monica Anghel. O ascult la matinalul europaFM și nu mă bruiază cu scălâmbăieli. Dragoș, de ce nu (mai) spui nimic de Roșia Montană? Totul merge într-o direcție foarte rea, iar vocile anti
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba chiar presupun o "modernitate diortosită", adică ajustată de percepția românească a ortodoxiei. Dacă e adevărat că gânditorii în chestiune sunt profetici, prin declararea sacralității ca fundament necesar al existenței, e, tot astfel, sesizabil eșecul lor în a formula o strategie de implementare a sacrului în viața socială. Demersul lui Viorel Marineasa prezintă, în esență, doi oameni cu o gândire curajoasă și cu ambiții extreme. Ceea ce prefigurau
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Statut. ARTICOLUL 4 LEGITIMITATE Funcționarul trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu dreptul și aplică regulile și procedurile prevăzute în legislația comunitară. Funcționarul are în vedere, în special, ca deciziile care afectează drepturile sau interesele cetățenilor să aibă un fundament juridic și un conținut legal. ARTICOLUL 5 ABSENȚA DISCRIMINĂRII 1.În soluționarea cererilor venite din partea publicului și în luarea deciziilor, funcționarul urmărește ca principiul egalității să fie respectat. Membrii comunității aflați în aceeași situație sunt tratați în același mod. 2
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]