745 matches
-
așa, până la deplină golire a țării de tot ce nu înseamnă neo-nomenklatură și topârlănime politicianista. În fine, lovitura mortală dată entității numite România provine din atacul furibund, sălbatic, de hiene în haită asupra băncilor. Ce să mai aștepte, decat vreo funesta "Evangelistă", românul? Dezintersul lui față de țară și, în cele din urmă, față de propria soarta e dramatic cuantificat de răspunsurile la sondajele de opinie: peste jumătate din populație nu va merge la vot! Căderea e înfricoșătoare, daca ne gândim la îmbrâncelile
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
fost angajate în conflictul sângeros de acum un secol. "Fără respectarea celuilalt și fără toleranță, pacea nu este posibilă", a conchis premierul belgian Elio di Rupo, aducând un omagiu miilor de victime civile din această țară, 'masacrate de invadatori în funesta lună august a lui 1914'. Președintele german Joachim Gauck nu a prezentat scuze în intervenția sa, îndemnând doar pe un ton sobru să se "desprindă învățămintele amare și terifiante" ale trecutului. "Astăzi, în Europa, legea celui mai puternic face loc
Un secol de la Primul Război Mondial. Liderii europeni, la Liege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21546_a_22871]
-
fost angajate în conflictul sângeros de acum un secol. "Fără respectarea celuilalt și fără toleranță, pacea nu este posibilă", a conchis premierul belgian Elio di Rupo, aducând un omagiu miilor de victime civile din această țară, 'masacrate de invadatori în funesta lună august a lui 1914'. Președintele german Joachim Gauck nu a prezentat scuze în intervenția sa, îndemnând doar pe un ton sobru să se "desprindă învățămintele amare și terifiante" ale trecutului. "Astăzi, în Europa, legea celui mai puternic face loc
Un secol de la Primul Război Mondial. Liderii europeni, la Liege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21547_a_22872]
-
Jimbolia anilor de embargou. Poate, însă, că în lichefiata societate românească n-au dispărut cu totul forțele decise nu doar să reformeze, ci să modifice din temelii o instituție care, pe zi ce trece, se relevă a fi tot mai funestă pentru destinul democrației în România. Cum până în clipa de față n-a prins nici un spion mai acătării și nici un "dușman al cuceririlor revoluționare" ale nației, inutilitatea ei se relevă cu toată claritatea. Singurele performanțe ale acestui club obscur au fost
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
citează, la acest capitol, un document care atestă găsirea la Abator a cinci cadavre de evrei. Tot acest capitol din cartea d-lui Răzvan Codrescu este fals în concepție și în scopurile, degradante, urmărite. Pentru a se edifica asupra personalității funestului C.Z. Codreanu și a Gărzii de Fier, l-aș invita să ia cunoștință de opinia din 1970 a lui Emil Cioran, fost și el, timp de opt ani, simpatizant al acestei mișcări legionare: "Garda de Fier? Demonii de dreapta
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
disidenți de salon, îmbătați de aplauze pentru nulificiența lor". Ne putem întreba de pe ce poziții cuvîntează, la ora actuală, D.R. Popescu. Evident că nu îndrăznește a se mai pronunța deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă funestă și care i-a asigurat un postament, inclusiv literar (lingușirea e contagioasă!) superior, uneori cu mult, meritelor sale literare reale (faptul dacă a crezut sau nu sincer în propaganda desfășurată cu nemăsură e de interes secundar). Drept care invocă valoarea. Valoarea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
Codrescu, publicat în colecția Dreapta Europeană, Editura Anastasia. Deși își propune să "înlesnească cititorului actual întâlnirea fără prejudecăți cu opt ilustre personalități mărturisitoare de dreapta" - printre care și Mihai Eminescu, autorul nu reușește decât să propage una dintre cele mai funeste prejudecăți din istoria literară românească, adică un anume soi de Eminescu - "cel mai...". Răzvan Codrescu se burzuluiește într-o avalanșă de atacuri adresate câtorva dintre cei ce semnează în Dilema (VI/265): se insultă persoana mai mult decât se critică
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
pe filieră filmică. Cu un caracter inițiatic, "călătoria în oglindă" a argentiniencelor Bettina Giorno și Maria Laura Belmonte din Matando Horas de Rodrigo García, în regia Cynthiei Pierce, și aparținînd Grupului Stacatto din La Plata, înlănțuie flash-urile unui ritual funest: trădarea. Secvențialitatea de sorginte postmodernă a poeziei Savianei Stănescu tînărul Radu Afrim a încercat să o convertească într-o estetică "underground" prin contribuția remarcabilă a Monicăi Ristea-Horga, eroina din Infanta R. mod de întrebuințare, Teatrul Ariel, Tîrgu Mureș. La Naționalul
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
Revelațiile privitoare la rolul securității în ruinarea Băncii internaționale a religiilor și a decavării F.N.I.-ului, ca și incredibilele filiații dezvăluite de cotidianul "Ziua" privindu-l pe multimiliardarul Voiculescu arată cel puțin o fisură în activitatea, până acum compactă, a funestei instituții. E de presupus că inegalitățile din societatea românească s-au reprodus și în rândul securiștilor-oameni-de-afaceri și că, în clipa de față, stratificarea a atins și printre ei cote alarmante. Există, probabil, și în sânul mafiei securiste oameni bogați și
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
și nu prea. Dar nu le-am uitat, nici eu, nici el. Deci venise tristul, răul viitor pentru Velea. După o lună de la întâlnirea noastră, în noaptea cea mai geroasă a lui ianuarie 1987, muri înghețat, în zăpadă, în preajma aceleiași funeste Case a scânteii, azi a Presei Libere." Talentul literar al lui Gabriel Dimisianu, dezvăluit târziu, conferă o aureolă de mister criticii sale. Cine este în realitate austerul cronicar al literaturii române contemporane? De ce s-a mulțumit atâta timp cu modestul
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
de obicei autobuzul de cursă lungă numit Ogarul cenușiu... Deși drumul cu avionul este mai confortabil, mai rapid, avînd aproape același preț, mai ales dacă indici ziua întoarcerii, înscrisă pe bilet... Cu Ogarul cenușiu însă, ai prilejul să vezi coasta funestă a Pacificului a cărei falie celebră poate oricînd să producă surparea catastrofală înghițind așezările atît de dese și de dezvoltate în această parte a continentului nord-american hărăzită celor mai puternice zdruncinări ale scoarței terestre. Ce este vrednic de remarcat, e
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
măsură a contempla doar "spectrul nimicniciei stirpei" căreia îi aparține (Ce mai rămîne), alcătuiește alibiul autorului, mai exact prototipul său fatal: "Viziuni resimțite aidoma unui pumn de sare în ochi;/ O stirpe de autofagi te alege martor al săvîrșirii actului funest;/ Nici un fel de tertip nu ți-a fost de folos spre a te sustrage priveliștii;/ Silit să vezi cum focarul voinței tale nu poate să abată nici cel mai însemnat amănunt din făptuirea grozăviei;/ Cum pulsul tău nu e în
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
prin T. Maiorescu, la Gherea, Stere, Iorga și toți sămănătoriștii săi, Drăghicescu, Zeletin, Lovinescu, Madgearu, Manoilescu, Crainic, Nae Ionescu, Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu și S. Mehedinți, M. Ralea, Ibrăileanu, Blaga - noua generație spiritualistă (Cioran, M. Vulcănescu, Noica), legionarismul de la doctrinari la funeștii militanți, toți, de fapt, au fost preocupați absorbant de această dilemă fundamentală. Și o regăsim, în fond, și în deceniile comuniste de la ridicolii lor conducători, la ideologi și gînditori. Aici, repet, în această dilemă fundamentală, se consumă, de fapt (cu
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
fi dură nu numai în planul ideilor, cât mai ales în cel politic și economic, românii, inclusiv sau mai ales intelighenția, dovedindu-se mai puțin pregătiți să-și asume nu doar binefacerile modernizării, cât mai ales "exigențele îngrozitoare și consecințele funeste ale acesteia".1) Generoasa frățietate a pașoptiștilor, ce a fundamentat unul dintre miturile noastre moderne - solidaritatea dezinteresată, ideală, patriotică -, trebuia, mai devreme sau mai târziu, să se clatine sub presiunea vântului recei realități. Geografia socio-economică românească se va dovedi infinit
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
XVIII). * * * Theodor Pallady. Se povestește că maestrul, trecând într-o zi pe lângă o pictoriță amatoare care picta în aer liber, și după ce se aplecase uitându-se atent la pânza ei, ar fi spus către un însoțitor: ,,Elle a le don funeste de la ressemblance". Sau Lucian Grigorescu, imitându-l pe Clemenceau care zice despre soldații italieni: ,,Habillez-les en rose, habillez-les en rouge, ils foutrons toujours le camp!" ,,Îmbracă-i în roz, îmbracă-i în roșu, totdeauna o vor șterge..." * * * Packardul tras de
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
țării (cum se va fi chemând el, Iliescu, Constantinescu) să nu reverse peste noi ligheene întregi de generali. Desigur, forme de a răsplăti fidelitatea, pentru că alte merite nu le văd acestor ucenici ai lui Moș Teacă, ruginiți în jocuri politice funeste. Noua configurație mondială pare să anunțe un rol mai accentuat al uniformelor. Să stăm liniștiți: nu e vorba de uniformele alor noștri. Gradați cotropiți de grăsimi, măgădani împleticiți la limbă și gândire, ei nu vor avea, nici de data aceasta
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
prin 1932-1934, cînd Silber era factotum la Institutul de Conjunctură Economică de sub conducerea lui Madgearu), l-au ales pentru amintita funcțiune de expert în statistică la Conferința de Pace la Paris și, acolo, cei doi au purtat convorbiri. Dar acea funestă Comisie de anchetă nu i-a arestat, tot ca martori?, pe Harry Brauner, pe prietena sa Lena Constante, care erau știuți ca prieteni ai soției lui Pătrășcanu (pictor scenograf), pe mai toți simpatizanții comuniști funcționari la Institutul Central de Statistică
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Să ne grăbim,/ Să ne grăbim,/ Pînă mai este lumină"" - Peisaj), căci soluțiile nu sînt decît relative ("Pentru că nu există lumină/ Oricît de deplină/ Pe măsura beznei ce-a fost/ Și-o să vină" - Nu există răspuns), iar comportamentul umanității oferă funeste deziluzii, părînd a confirma gîndul sumbru că, indiferent de context, "binele pur este amenințător": "Dovadă că omenirea/ Și-a condamnat la moarte/ Nu atît criminalii,/ Cît sfinții" (Nord). Elocvent este peisajul suav-macabru al îngerilor atîrnînd în crengi, aidoma unor fructe
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
materie, mai multe manuale, G.C. iarăși n-are habar. Nostalgia diavolului unic de care suferă G.C. nu poate fi ușor explicată. Prozatorul G.C. era considerat o promisiune a generației '80, el fiind un an încă tînăr, negrevat de moșteniri ideologice funeste. Cît din această promisiune a devenit certitudine, asta nu este o problemă a Cronicarului, ci a criticilor literari. Cronicarului i se pare de aceea mai nimerit, lăsîndu-l pe diavol în plata cui se cade, să se gîndească la explicații întrucîtva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
Domnul Ornea, excelent cunoscător nu doar al istoriei culturale românești, ci și al moravurilor noastre naționale, descrie felul stupefiant în care una dintre cele mai prestigioase instituții culturale a României a fost făcută praf și pulbere: Când a venit momentul funest al vânzării, F.P.S. s-a dovedit o instituție de jaf public, ai căror funcționari (după ce primeau de la cei interesați un plic consistent cu bani) îngăduiau cele mai strigătoare la cer malversațiuni. Printre ofertanții la cumpărarea Editurii Minerva a apărut o
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
Mateiu Caragiale umblând... Fără el nu i-am fi cunoscut esența; nu am fi avut norocul să-l vedem pășind, cum l-a privit marele critic trecând prin Piața Sfântu-Gheorghe, cine știe dacă nu tot într-o zi de ianuarie, funestul, întrucât zăpada scrâșnea sub picior: * ...Era iarnă uscată cu zăpada scârțâind sub picioare. Bărbatul, cam între 45-50 de ani, era drept, părea solid și osos, dar nu gras(...) Fața era contractată prin lăsarea mușchilor în jos, într-o morgă solemnă
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
sarcasmului, terifiantului. Romanul are o structură tripartită, de o simplitate clasică, în deplin acord cu evoluția subiectului. În prima parte protagoniștii sunt cei doi soți a căror soartă rămâne neclară, deoarece râsul lui Candid nu și-a arătat deocamdată consecințele funeste. Eroii reușesc să evite capcanele în care sunt atrași, mai ales datorită iscusinței Olimpiei și inteligenței practice a proteicului personaj Sommer. A doua parte prezintă călătoria lui Candid în vederea întâlnirii cu Petre Țăranu (Moșul), unchiul soției sale și vechi prieten
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
în 1958, a volumul al II-lea al Limbii Române de Sextil Pușcariu în tiraj redus și dirijat numai pentru biblioteci. Cartea d-lui Pavel Țugui se citește cu folos, deschizîndu-ne o lucarnă pentru a contempla o epocă în general funestă. Pavel Țugui, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de secție a C.C. al P.M.R. Editura Ion Cristoiu, 1999.
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
formarea noului guvern, format la 4 iunie 1927, și Partidul Național îl desemnează pe Stelian Popescu, căruia i se încredințează, din nou, Justiția. Dar boala regelui s-a agravat foarte și atotputernicul Ionel Brătianu nu avea timp să aștepte dezlegările funeste. Astfel încît la 21 iunie 1927 obține de la rege agrementul de a forma el un guvern care, pentru a-l liniști pe suveran, îi declară că nu va fi unul exclusiv liberal. Astfel că îl păstrează pe Stelian Popescu de la
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
în Bulgaria, în Slovacia și chiar în Iugoslavia! Și atunci, nu va fi prea mult să le cerem inșilor de teapa lui Neacșu ori Ciontu să-și asume, până la ultima centimă, consecința politicii de subminare la adresa României începută în seara funestă de 26 noiembrie 2000? Dacă asasinii morali ai poporului român de dinainte de '89 au scăpat pentru că lipseau probele materiale ale vinovăției lor, acești bezmetici vor fi serviți din plin: casetele video și audio, declarațiile din ziare vor fi probe indubitabile
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]