136 matches
-
prelucrarea fierului. De asemenea, nu lipsesc cuptoarele de copt pâine. Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și o linguriță de lut, pentru turnat metale. Cele patru locuințe din veacurile VIII-IX aveau în interior vase întregi și fragmentare, lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și în val, precum și obiecte din os (împungătoare), piatră (cute) și lut (fusaiole). Pentru secolele X-XI s-au găsit șapte locuințe, distruse prin incendiere și din inventarul cărora s-a păstrat îndeosebi ceramica, făcută la roată, fină, de culoare cenușie-neagră. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săpături arheologice al căror rezultat a indicat prezența unei stațiuni. Cercetarea sistematică a descoperit șase locuințe, dotate cu câte un cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba săpături în 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Teodor, Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuțite, un otic, un topor) ș.a. Caracteristicile materialului arheologic au permis datarea stațiunii în secolele IX-X. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981-1983, 1986. Majoritatea materialului se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (vas de provizii din L23 - nr. inv. 16660; fusaiolă din L25 - nr. inv. 13498; unealtă de lemnărit - nr. inv. 1512), iar o mică parte la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Maxim-Alaiba 1988, p. 253-261 (inițial, așezarea de la Gara-Banca a fost încadrată în secolele VIII-IX, iar ulterior s-a revenit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte și de alta a Pârâului Idricea, a determinat efectuarea unor sondaje arheologice ce au dezvăluit existența mai multor complexe, precum două locuințe cu ceramică din secolele V-VI și a altor cinci locuințe cu fragmente de vase și obiecte (fusaiole, cuțite, străpungătoare din os), aparținând veacurilor VIII-IX. Totodată, s-au găsit fragmente sporadice din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1955, 1976. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 450-454; Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
precum vase-borcan, tipsii, modelate îndeosebi la mână, din pastă grosieră, caracteristice secolelor V-VII, dar și ceramică la roată, din pastă fină, cenușie, uneori decorată cu linii vălurite, din veacurile VIII-IX și X-XI. De asemenea, se adaugă obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite, vârfuri de săgeți) etc. Cercetare: M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (fusaiole decorate cu pieptănul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte din lut (fusaiole), piatră (cute), fier (cuțite, vârfuri de săgeți) etc. Cercetare: M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia, 1954; verificare Gh. Coman, 1965, 1976. Sondaj Gh. Coman și R. Maxim, 1978. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (fusaiole decorate cu pieptănul - nr. inv. 297; 10729; inel din bronz - nr. inv. 296). Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1955, p. 30-33; Zaharia N. 1955, p. 909; Coman 1979a, p. 91 (fig. 11/5); Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 333-335; Coman 1980c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numeroase fragmente de recipiente făcute la roată, ornamentate cu linii vălurite și orizontale. De asemenea, s-au găsit fragmente de vase-borcan și tipsii modelate cu mâna. Ceramica era însoțită de alte obiecte din os (împungătoare), piatră (râșnițe circulare, cute), lut (fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fusaiole) și metal (o verigă din fier, un inel ș.a.). Prin analogii, întreg materialul s-a datat în secolele VIII-IX. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1966; I. Mitrea sondaj în 1967. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (fusaiole din lut - nr. inv. 20040, 20041 și 20042; vas de provizii - nr. inv. 14070; inel din bronz - nr. inv. 14343). Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 257, fig. 3/3 (așezarea de la Oncești cunoscută inițial ca fiind de la Lozinca - Bacău); Florescu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alta era prevăzută cu un cuptor circular din lut. Inventarul lor conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p. 154. c) Școala Generală: în jurul școlii din localitate s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și la roată caracteristice secolelor VII-VIII. Ulterior, s-a întreprins un sondaj, între 1986-1987, care a dezvăluit existența unei așezări, prin prezența a patru locuințe adâncite (parțial distruse), cu ceramică (fragmente de la vase-borcan și tipsii) și alte obiecte din lut (fusaiole) și piatră (cute). Cercetare S. Ștefănescu, 1984-1985; sondaj D. Gh. Teodor, R. Maxim-Alaiba, 1986-1987. Materialul inedit se află o parte în colecția personală S. Ștefănescu, iar restul la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 162. 126. Valea Popii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din os foarte numeroase, prezintă toată gama de tipuri, începând cu vasele mici, simple și terminând cu cuțite și seceri. În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și terminând cu cuțite și seceri. În cenușarele de la Bărboasa s-au descoperit 16 obiecte de os. Tot aici s-au mai identificat patru rondele și fusaiole din lut ars și câteva fragmente de ceramică aparținând culturii Noua. Rondelă și fusaiole din lut ars și os: Bărboasa (1-4);Banca-Tăvădărești (5-7) (reproducere după revista ,,Carpica’’) În primăvara anului 1965, cu ocazia lucrărilor agricole, pe valea Topliței, nu departe de Dealul Gălănești, în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau: se umfla o țâță, se umfla ugerul, apoi țâțele se înroșeau, se îngălbeneau sau se înnegreau. Pentru un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu gaură la mijloc, special pentru un astfel de descântec. Piatra sau fusaiola se așeza cu orificiul deasupra găurii de la scaun și în timp ce se descânta se treceau tărâța și apa prin cele două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un astfel de descântec se foloseau: un cuțit, tărâțe de grâu, urzică vie, apă, o piatră cu gaură (putea fi și o fusaiolă), un scaun cu patru picioare cu gaură la mijloc, special pentru un astfel de descântec. Piatra sau fusaiola se așeza cu orificiul deasupra găurii de la scaun și în timp ce se descânta se treceau tărâța și apa prin cele două orificii. Tot prin cele două orificii se mulgea și vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clone), dioxină < eng. dioxin (MDN), dischetă < eng. diskette, fr. disquette (MDN), favelă < sp. favela (MDN), fibromatoză < fr. fibromatose (DEX2), fiesta < sp. fiesta (DEX2), foreză < fr. foreuse, franciză < eng., fr. franchise (nu există indicația în dicționarele consultate), friteuză < fr. friteuse (MDN), fusaiolă < it. fusaiolo (MDN, DN), gafeuză < fr. gaffeuse (nu există indicația în dicționarele consultate), gerberă < lat. gerbera (DEX2), hiadă < n.pr. Hyades (DEX2), izogamă < fr. isogamme (MDN, DN), kinoramă < germ. Kinorama (DEX2), lavetă < fr. lavette (DEX2), majoretă < fr. majorette (DEX2), moră < lat.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de urne bruncenușii cu exteriorul negru, împreună cu resturi de vase mai mici, străchini cu marginile arcuite spre interior și fusaiole de argilă, din perioada Hallstatt-ului; Căminul Cultural. Din curtea Căminului Cultural au fost culese mai multe fragmente ceramice aparținînd sfîrșitului epocii bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru și interiorul brun, din epoca Hallstatt-ului. Dintr-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru și interiorul brun, din epoca Hallstatt-ului. Dintr-o perioadă mai tîrzie ( La te`ne III) au fost descoperite resturi de vase lucrate cu mîna din pastă brun-cenușie, două fusaiole și două vîrfuri de săgeată, din care una este din bronz cu trei aripioare. Un fragment de ciocantopor aparține culturii Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de silex, aparținînd culturii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost găsit un număr mic de resturi de vase, în schimb din perioada prefeudală (sec.IX) și a feudalismului timpuriu (sec. X -XI) resturile ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în mijloc. Cîntărește aproximativ un sfert de kilogram. O piatră dură și grea. O privesc, o cîntăresc în palmă, o înapoiez. Mărturisesc aici: nu am știut la ce va fi folosit cu cîteva milenii în urmă.) ,, Arheologii numesc această piatră ,,fusaiolă’’. Prin piatră se petrecea un băț, zic ei, și fusul era gata. Femeia putea începe torsul. Nu era însă fusul prea greu? Mai putea fi ținut între degete? La primele învîrtituri nu se rupea firul încă netors? Aceasta nu e
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
formațiile feminine neologice recente. - O statistică a noilor apariții din DOOM2 indică aproximativ 105 intrări în tiparul flexionar ă - e (apud Croitor-Balaciu, 200715), cele mai multe împrumuturi (acciză, *aleză, *aubadă, *charismă, *barjă, *bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă, *izogonă, *jotă, *lavetă, *majoretă, *minolă, *moră, *mortieră, *pandoră, *parapantă, *pegră, *planetară, *prioră, *pubelă, *rovinietă, *simeză, *tastă), dar și creații interne (*mineriadă), și numai 5 intrări în tiparul flexionar ă - ĭ (*geacă-i), ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
A ajutat la aceasta și profesorul Ciurea cu talentul său de a entuziasma elevii pentru trecutul și în special pentru preistorie. Nu o dată, grupuri de elevi am făcu săpături pe Cetățuia de la Rădășeni, unde dezgropam oale neolitice, săgeți de cremene, fusaiole. Și mai curând, acum vreo 15 ani, mam dus pe Cetățuia în amintirea trecutului. Am găsit în arătură la suprafață un topor de piatră. Acum am renunțat la asemenea expediții, dar urmăresc cu interes tot ce e arheologie, istorie veche
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]