403 matches
-
negației, orientarea prospectivă către un viitor cât de cât aproximabil, el pare să-și refuze luxul de a rămâne - stilistic - imun la această observație. Până la sfârșitul cărții, tot ceea ce are parte de o consolidare retroactivă (de la dadaismul de export la futurismul sincronizat în timp real, de la constructivismul consensual la suprarealismul cel mai intransigent) e anume repus în funcțiune pentru limpezirea unor tendințe ulterioare. Istoricitatea nu se pierde în secțiuni de epocă, ci devine premisă a unei tipologii aparte: "Mutatis mutandis, generația
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
magnetică (de concepție germană), cu o viteză de 430 km/oră. Cine erau zeii zilei „Facem cunoscut faptul că minunăția lumii a cunoscut o frumusețe nouă: frumusețea vitezei”, scria în 1909 poetul Filippo Tommaso Marinetti, părintele curentului literar-artistic de avangardă Futurismul. „Viteză, trepidație, iată dimensiunile noului secol; trenul, automobilul, avionul, cinematograful, televiziunea, iată care ne sunt zeii zilei... Dar ce se va întâmpla în viitor? Întrebarea era adresată de unul dintre redactorii săptămânalului „L’Europeen” în anul 1929 (vezi volumul „Literatură
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
în peretele alb al Jocurilor Olimpice. După parada sportivilor încheiată, conform uzanței, de delegația țării gazdă, show-ul a continuat cu muzică și dans, un spectacol în spectacol dedicat Italiei. Istoria culturală a peninsulei, de la Renaștere la Baroc și mai apoi Futurism, a prins viață prin magia mișcării cu care prim-solistul Scalei din Milano, Roberto Bolle, a încântat tribunele. Celebrul balerin nu a fost decât unul dintre numele grele prezente la fastuoasa sărbătoare. Este suficient să-i amintim pe Giorgio Albertazzi
Agenda2006-07-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284758_a_286087]
-
un model de integrare a tendințelor de ultimă oră în urbanistica milenară a Lisabonei. Palmierii din oțel alb și sticlă mată ai gării proiectate de spaniolul Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul Națiunilor și surprizele sale (de pildă, "vulcanii" din ceramică policromă ejectând coloane de apă). Elogiile de mai sus nu exclud ambianța ușor vetustă, lipsită de obsesiile ipohondrice ale "lumii hipercivilizate". Nici străzile uneori la fel de accidentate
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
Sahia se vădesc pripite, injuste. Impulsiv, poetul va răspunde înmuindu-și pana în cerneala pamfletului: el își minimalizează preopinentul, numindu-l "criticuș", "băiețaș", iar în încheiere afirmă că "domnișorul ne-a arătat că nu știe nici ce e ortodoxie, nici futurism și mai ales în ce constă sudoarea de sînge a lui Hristos în Getsemani". Ceea interesează, însă, este "catilinada" adresată propriului său duh, precum și "apărarea". Aceasta este implicită într-una dintre întrebările retorice puse sieși: "Va fi fiind adevărat că
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
de stat, are drept scop, după cum notează M. Aucouturier (la care trimit și mai departe, în acest articol), "dezvoltarea creativității spontane a clasei muncitoare în domeniul culturii" (p. 25). O altă tendință este pregătită în paralel, în 1917-1918, de un futurism revoluționar, "arta oficială a Revoluției" ruse (cum constată Michel Aucouturier), avangarda comunismului. El (sau ea) a exprimat foarte bine instinctul de adaptare a artiștilor, într-un moment în care partidul bolșevic avea alte priorități, legate de consolidarea puterii politice. Futurismul
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
futurism revoluționar, "arta oficială a Revoluției" ruse (cum constată Michel Aucouturier), avangarda comunismului. El (sau ea) a exprimat foarte bine instinctul de adaptare a artiștilor, într-un moment în care partidul bolșevic avea alte priorități, legate de consolidarea puterii politice. Futurismul se proclama pripit "artă de Stat". Maiakovski era unul dintre cei mai cunoscuți animatori ai grupării și ai revistei "Arta comunei", suprimată în 1919. Urmează LEF (adică "Frontul de stânga"), proclamând constructivismul ca ambiție de construire a vieții specifice timpurilor
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
se vor derula evenimentele: ŤTotul este bun cînd e excesiv!ť. Am urmărit cu curiozitatea aluziile culturale ale epocii, Cantos-urile lui Ezra Pound, cunoscut pentru simpatiile sale de extremă dreaptă, multe din tablourile de pe pereți fiind produsul avangardei italiene, a futurismului marinettist, cunoscută fiind opțiunea maestrului pentru fascism, dar avem și cîteva tablouri de sugestie formalistă și cubistă - deși, dacă-l luăm ca reper pe Picasso, cădem în extrema stîngă -, panseurile lui Pierre Klossovski din Sade mon prochain, citate pasate de la
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
muzicii la altul, de la baghetă la arcuș, și la compoziție, e căutată de Beatrice Lăpădat într-un articol biografic, cu luciri de interpretare. Pe contrapagină, Sergiu Miculescu scrie despre Eugen Ionescu, în anul lui. Și, mai încolo, Daniel Clinci despre futurism, la un secol după manifestul lui Marinetti. Numai atît, și e de ajuns pentru a citi pînă la capăt o revistă nu doar de la malul mării, ci și, iată, cu ieșire la mare. La marea artă, fără letrine și jocuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească..." sînt doar cîteva dintre
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
Ion Pop La 20 februarie 2009 s-au împlinit o sută de ani de la apariția primului manifest al Futurismului, semnat de italianul Filippo Tommaso Marinetti în ziarul Le Figaro din Paris. Era, de fapt, începutul avangardei istorice europene în sensul ei cel mai propriu și mai "tare", adică cel conferit de dublul radicalism al negării tradițiilor literare și artistice
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
vigoarea artei ce propagați, răzvrătitoarea poezie ce o visați pentru înviorarea celor obijduiți" ... Cercetătorii avangardismului românesc - printre ei, și autoarea menționată, d-na Emilia Drogoreanu-David, care a extins și aprofundat investigațiile de până acum în cartea sa despre Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești (2004) -, știu ce impact a avut în lumea noastră literară de început de veac XX acest program iconoclast și radical novator. Înainte de a se răsfrânge în practica literar-artistică locală, el s-a bucurat de timpuriu de
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
vehement "barbarul ideal de artă al bogătașului (...) maestru" și "pângăririle ce le face măreței moșteniri de artă și intelectualitate ce ni le-au lăsat veacurile", mergând până la a se întreba dacă "nu-l leagă nimeni pe acest dement" (v. Estetica "futurismului", în ziarul Seara, nr. 377, din 1911). Alții, dintre cei citați, înscriși ei înșiși în fluxul înnoitor al ideologiei literare și artistice a începutului de secol, împărtășeau deopotrivă latura negativă, de ruptură cu tradițiile învechite, "justificata revoltă împotriva banalității curente
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
-i drept, cam tot ce putea acoperi tendințele novatoare, de avangardă, ale epocii (v. F. Aderca, Ce e viitorismul?, în revista craioveană Năzuința din 1922). Foarte via curiozitate intelectuală manifestată în aceste cercuri (profesorul Ovid Densusianu introduce chiar la Universitate futurismul, comentat într-un curs de literatură modernă din 1922, după ce revista dirijată de el, Vieața nouă, publicase, cu ani în urmă, referințe la curentul marinettian) nu anulează însă spiritul critic, căci sunt numeroase, de timpuriu, și reținerile față de ceea ce N.
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
în urmă, referințe la curentul marinettian) nu anulează însă spiritul critic, căci sunt numeroase, de timpuriu, și reținerile față de ceea ce N. Davidescu numise "părțile absurde și nefolositoare", repetarea cam aceluiași "cântec" și aerul de "farsă". Adevăratul impact îl va avea futurismul la noi abia în spațiul avangardist, cu prime coagulări semnificative în jurul revistei moderniste Contimporanul, codusă de Ion Vinea și Marcel Iancu. Și Marinetti, și alți confrați de atitudine au pătruns de drept în sfera de atenție a avangardiștilor români, iar
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
inițiale curajoase, dărâmătoare de idoli și propunând un suflu împrospătat al creației. La un Ilarie Voronca, Stephan Roll, Mihail Cosma, el se va regăsi deopotrivă în texte programatice, în glose eseistice, în poeme. Așa cum a subliniat, la noi, Adrian Marino, futurismul "răspândește și întărește un anumit număr de principii esențiale de avangardă, și, în primul rând, conceptul-cheie de 'avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
majoritatea produselor literare ieșite din aceste ateliere n-au rezistat Timpului, textele programatice ale mișcării își păstrează aproape intactă puterea de atracție. De fapt, cum a afirmat și demonstrat, la noi, tot Adrian Marino, manifestele avangardiste, începând cu cele ale futurismului, au constituit "un adevărat gen literar, de frecventat ca atare". Sinteza întreprinsă de cunoscutul teoretician asupra "retoricii" specifice manifestelor de avangardă are ca bază solidă și convingătoare tocmai textele programatice ale italienilor. Nu e locul să le rezumăm aici, dar
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
mai tinerilor confrați P. Antokolski, N. Zaboloțki, N. Tihonov, A. Tarkovski și K. Simonov. La rându-i, cel mai apropiat dintre poeții contemporani considera a-i fi V. Maiakovski (din prima perioadă de creație, firește). În concepția lui Boris Pasternak, futurismul înseamnă acțiune novatoare în domeniile obișnuitelor manifestări ale vieții sub semnul eternității. În articolul programatic "Pocalul negru", poetul își formula crezul (de etapă) astfel: Deci, permiteți-i impresionismului în miezul metaforei futurismului să fie un impresionism etern. Transformarea vremelnicului în
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
de creație, firește). În concepția lui Boris Pasternak, futurismul înseamnă acțiune novatoare în domeniile obișnuitelor manifestări ale vieții sub semnul eternității. În articolul programatic "Pocalul negru", poetul își formula crezul (de etapă) astfel: Deci, permiteți-i impresionismului în miezul metaforei futurismului să fie un impresionism etern. Transformarea vremelnicului în veșnic prin intermediul clipei limitative - anume acesta e adevăratul sens al abreviației futuriste". În 1927 Pasternak părăsește LEF-ul (Frontul de Stânga al Artei), orientându-se în albia unui neoclasicism de o distinctă
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de orice conjunctură. Calificarea curentelor mari din istoria artei - naturalism, clasicism, idealism, romantism, impresionism, cubism, futurism, constructivism, suprarealism, realism - drept forme repetitive, recurente, în dinamica existenței societății umane, afirmația că ,,tema este socială, forma e real constructivă" sau că ,,omul social este condus prin artă spre o viață superioară, spirituală și sufletească..." sînt doar cîteva dintre
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
renunțe la figurativ. Feininger este îndeobște cunoscut pentru peisajele sale semiabstracte, pictate începând cu anii ’20, cu o listă de subiecte dominată de turle de biserici sau corăbii cu pânze pe o mare agitată. Sunt imagini inspirate de contactul cu futurismul și varianta „orfică” - așa definită de Appollinaire - a cubismului, cu arta lui Delaunay, Léger, Picabia. Pentru Feininger drumul spre abstract a însemnat o transfigurare a experienței senzoriale și nu renunțarea la ea. Spre deosebire de prietenul și colegul său de la Bauhaus, Kandinsky
Între lumi: Lyonel Feininger by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5218_a_6543]
-
ei la figurativ, ultimul chiar la lucrări neo-clasicizante. „Inventând abstractul, 1910-1925” face foarte clar faptul că explozia de imaginație ce caracterizează primii ani ai evoluției artei abstracte a fost cu adevărat un fenomen mondial, cu grupări artistice cu denumiri exotice - futurism, „De Stijl, orfism, vorticism, „Călărețul albastru” - cu contribuții din Germania, Rusia, Țările de Jos, Italia, Franța, Statele Unite, Cehia, ș.a.m.d. În dorința de a sublinia caracterul universal al acestor primi pași, expoziția amestecă contribuții majore cu altele de mai
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
regizorul Alexander Smirnov, un om foarte inteligent. El mi-a trezit și încurajat entuziasmul pentru avangardă. La 18 ani lucram la un scenariu despre futuriștii ruși. La universitate, al doilea curs mi-a dat ocazia să scriu referatul Maiakovski și futurismul rus, deosebit de apreciat de profesorul meu, specialist în Pușkin! La seminarul de literatură străină am scris referate despre Witezlav Nezval și suprarealismul ceh, despre Louis Aragon. În seminarul de filosofie am susținut referate despre noul roman francez în raport cu existențialismul. Era
Interviu cu poetul suprarealist rus Sergej Birjukov „Avangarda este o încordare superioară a formei“ by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3040_a_4365]
-
Ion Simuț Victor Valeriu Martinescu (1910-1994), din rândul avangardiștilor interbelici, nu este un scriitor foarte cunoscut, dar nici nu cred că este cazul să fie un scriitor foarte cunoscut. El face parte dintre scriitorii marginali revoltați, inconformiști, cu ascendent în futurism, al căror program este mai degrabă anarhismul decât libertatea. Marginalitatea le explică într-o anumită măsură violența nemulțumirii împotriva literaturii ,oficiale", adică a literaturii acceptate și comentate de critică, dar marginalitatea este în același timp o condiție asumată, singura capabilă
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
selecția oficială a festivalurilor de la Sundance și Rotterdam. Punând în discuție rolul și responsabilitatea artistului în societatea de azi, filmul este o revizitare din perspectivă contemporană a manifestelor câtorva dintre cele mai semnificative mișcări artistice ale secolului 20: suprarealismul, dadaismul, futurismul, constructivismul etc. Ambele proiecții Manifesto sunt deja sold out, în vreme ce proiecțiile de competiție și programele tematice se bucură de un interes deosebit din partea publicului, biletele urmând a fi în curând epuizate. De aceea recomandăm celor interesați să rezerve cât mai
Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF [Corola-blog/BlogPost/96611_a_97903]