260 matches
-
în vidul profund, suspendă ființa-mi în recea-i sclipire cum sufletul ține în el o iubire. Mă simt amorțit în celule de piatră și liniștea pietrei în gânduri îmi latră, aștept o cădere, jinduiesc la mișcare, la sîngele viu gâlgâind în visare. M-aștepți renăscut, egal cu ce sunt, răzbat prin cristal mirosind a pământ, îți sunt un străin dintr-o vreme apusă, iar tu - o poveste ce-i încă nespusă. Exist pentru tine, ca tu să mă chemi s-
EMULATORUL DE SUFLETE. ABIS DE CRISTAL de ION MIHAIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1459156028.html [Corola-blog/BlogPost/365990_a_367319]
-
așa demonstrativ...” ...ce-i de făcut - ca să atragi atenția într-o lume - în care - toate faptele - devin lucruri: lucruri mucegăite - de dezinteresul general și total - lucruri care se rotesc în gol inutil? cum să atragi atenția asupra sângelui care picură - gâlgâie - foarte real - din căscate răni - fără nicio intenție ascunsă - ilicit filmată - de a se mai întoarce la inimă - cum să faci să atragi atenția - asupra horcăitului - aspru ca aripa diavolului... - ...asupra ultimului - ...fără „va urma” - fără „partea a doua - secondo
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 by http://confluente.ro/Solutia.html [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
lângă ei la foc. Ascultau la poveștile lor și tăceau. Sfântu Petru scoase un cuțit și-l puse la gâtul lui Durică, te tai, zise, și tu ai omorât destui, sfântul îi înfipse cuțitul în gât și sângele începu să gâlgâie căzându-i pe veston și pe manta. Doamne, iartă-mă, zise Tobit, eu n-am omorât om, eu sunt nevinovat, Doamne, nu, zise acel sfânt, cu tine n-am nimic, dar să nu uiți, să spui tuturor ce-ai văzut
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471625322.html [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
lângă ei. Ea pe-ntregul Mapamod Chiar pe secetă dă rod; Ți-aș da bani cât n-ai să crezi, De-am fi suta din chinezi. Înțelegem, vrem, nu vrem, Legi mai proaste noi avem, Că una e România, Unde gâlgâie prostia. O s-ajungem un deșert Cu-n legiuitor deștept Alături de toți aceia Care ignoră femeia. Toate trudesc cu avan, Să-și găsească un liman. Hărăzite-s de Cel Sfânt, Să dea viață pe Pământ ! Singur în durerea mea, Pios mă
IDEE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1457427631.html [Corola-blog/BlogPost/380861_a_382190]
-
s-a terminat. Atâta cumpănire, cumințenie, evlavie impresionează mai mult decât o mie de strigăte regizate. Împreună. Atât. Ce vrei mai mult? Urcă nodul din gât pe măsură ce trecem dintr-o încăpere în alta. Aerul e din ce în ce mai rar, se zguduie plămânii, gâlgâie lacrimile care nu se mai înghit. Mi-e ciudă pe mine, pe slăbiciunea mea, ce naiba, doar am trăit și văzut destule. Mi-e și rușine de cei din jur cum mă scutur necontrolat, icnind și sughițând, ca o figură tragică
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Checkpoint_charlie.html [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
epocii românești. . Doi ani mai târziu "Anotimpuri", romanul aventurii aviatice după cel al spațiilor marine, consfințea nu numai prezența unui prozator autentic care lărgea cercul cititorilor - și așa numeroși - ai lui Radu Tudoran. Iar în 1944 - "Flăcările", fresca lumii petrolului gâlgâind pe dealurile Buștenarilor unde Radu Tudoran își va petrece a doua parte a copilăriei și adolescenței, consfințea opera unui romancier cu o viziune tragică asupra lumii, cu o paletă densă reunind multiple formule expresive. În timp ce fratele său, Geo Bogza, s-
RADU TUDORAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Radu_tudoran.html [Corola-blog/BlogPost/354247_a_355576]
-
Era foarte surprins să-l audă vorbind despre intențiile sale, pe care nu le divulgase aproape nimănui. Dar acum ți s-a tăiat cheful să mă târăști iarăși prin tribunale. Nu-i așa? Un hohot de râs abia stăpânit îi gâlgâia zdrahonului în fundul gâtlejului. Nu-mi pasă că a mierlit-o Domide. Nicio pagubă! Oricine de aici ar fi mai mult decât bucuros să-i ia locul. Și fii atent, adăugase cu vocea mai scăzută, dacă nu-ți bagi mințile în
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
între lacuri oarbe vine Prințul însuși - àpoi - stihu-n hău mi-l soarbe parastas de foi de varză prăznuiesc sobòlii crivățul nuntește-n barba-mi coaște de orgolii câini scheletici nu mai latră umbre din unghere gloabe de heruvi în lepre gâlgâie-nviere... omu-i o jivină oarbă - scrisă de pecingini numai crima i se ține - agățată-n gingini... mântuire-analfabetă scurge zoaie-n zare se târăște-un ciot de cântec fără lumânare balamaua lumii noastre scârțâie de vești Criste - au rămas pe garduri
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
odată cu ele, Mă coboară în beznă pustie și rece. Încerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena, Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Citește mai mult Viața își crește rădăcini adânci în pământul arid al ființei mele,Si le răsfira în
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
odată cu ele,Mă coboară în beznă pustie și rece.Incerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena,Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă,Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră,Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită,Ma-nghit tot mai adânc și adânc,Până la strămoși,Până la origini,Până la neființă...... III. GÂNDURI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Putem iubi cu adevărat
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sub rafale bat mătănii, cum gem bolnav sub cerul cel buimac când vălmășite-n frunze trec jigănii, îngălbenite gânduri din iatac. Orfeu își plânge iar pe-a toamnei strună iubita lui plecată în Infern și văd prin înserarea verde-brună cum gâlgâie destinul toamnei tern. Cu aripi bete trece-acum prin strune Un alt Orfeu , un alt Orfeu, Cântările-i sunt spumegări nebune... Eu sunt Orfeu...Orfeu...Orfeu Comănești, 30 sept..2013 Leonid IACOB Referință Bibliografică: orfeu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Orfeu_leonid_iacob_1380737789.html [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
lăsat umărul stâng de sine nu își mai aduce aminte, căci s-a pierdut pe drum, în timp ce contrastele din mintea lui se frâng. OMUL DE PAIE CU TERMINAȚII NERVOASE ALBASTRE Omul de paie cu terminații nervoase albastre dă pe gât gâlgâind amintiri pixelate, călătorind se sfărâmă de astre pe cărări de la cele mai înguste la cele mai late. Cele mai late cresc mai sus înconjurate de aurie lumină. „Cine sunt?” Se întreabă căci nu stie unde s-a pus, „Și ce
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1472805932.html [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
La unele dintre ele am apelat si eu cu succes, oftalmologie, stomatologie și cea mai recentă dintre bube:ortopedie. Într-o zi, genunchiul meu drept a început să plângă. Pe mutește, puțin câte puțin, până a umplut un burduf care gâlgâia greu la fiecare pas. Pe stângul îl durea la fel când îmi mai lăsam greutatea în el, dar s-a ținut mai tare și n-a vărsat o picătură. Am mai avut acum niște ani apă la cot. L-am
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” by https://republica.ro/medicamentele-japoneze-sunt-ambalate-frumos-si-diluate-cinstit-la-jumatate-din-concentratia-din-europa [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
Așa am alunecat la venire pe un țipat de glorie, în spasmele materne, învingând moartea sub al carei scut m-am așezat imediat ca să mă simt ocrotita! Puterea mea venea din propria-mi slăbiciune, din strigatul de moarte al mamei gâlgâind de sânge. Nu știu ce m-a înduplecat să rămân totuși, aici. Poate scorpia care m-a îmblânzit, Scorpia mea, Singurătatea...care poartă numele Poesiei... Lașasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduța rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
și-l combatem sistematic, măturând și ștergând cu nădejde, alungând „murdăria” din spațiul nostru civilizat, deși știm prea bine că zadarnică ne e zbaterea. Cu greu își stabilește prin forțe plăpânde firava Românie aseptică câte o insuliță minusculă în oceanul gâlgâind la cheremul naturii, lighioană neîmblânzită, matrice glorioasă din cernoziom plebeu, statornic. De te-ntrebi, față cu efortul cvasi-supranatural, cum Doamne iartă-mă pot ține curat alții, dar noi nu? Doar la hărnicie nu ne-ntrece nimeni, la răstimpuri, când ne
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1365139568.html [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
din 30 aprilie 2016. Hristos a înviat ! În prenatalul zorilor Așteptam în așternut O rază a Soarelui, Să penetreze geamul Ca un fascicul de laser, Să se împlânte În perna-mi de sub cap. A venit clipa, Ne-am îngemănat Și gâlgâind sângele-n vene Am osândit sărmanul pat, Până când spre prânz, alene, Cu ea aură în juru-mi Am ieșit cocon în sat. Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuni Până-n poale albe, grele, De ghirlandele cu flori; Cucu-și bisa numele Într-
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
alte păsări În huceagul din vâlcele. Citește mai mult Hristos a înviat !În prenatalul zorilorAșteptam în așternutO rază a Soarelui,Să penetreze geamulCa un fascicul de laser,Să se împlânteîn perna-mi de sub cap.A venit clipa,Ne-am îngemănatși gâlgâind sângele-n veneAm osândit sărmanul pat,Până când spre prânz, alene,Cu ea aură în juru-miAm ieșit cocon în sat.Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuniPână-n poale albe, grele,De ghirlandele cu flori;Cucu-și bisa numeleîntr-un cor de alte
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
crezând că punctul terminus este Siberia. Să ne considerăm norocoși că drumul calvarului a fost mai scurt, terminându-se în stepa aridă a Bărăganului ? scoarța crăpată - mugurele tresare sub raza lunii ecou de clopot vibrând în lama coasei - ceasul prânzului gâlgâie încet apa rece din cofă - cosaș neclintit Orgă de țurțuri - picături cristaline rezonând în jgheab amurgul zilei - țârâitul de greieri biruind coasa două destine - la piciorul patului un greiere șchiop tihna-nserării - fornăitul cailor scutură macii o buburuză pe mâna
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_doina_bogdan_wurm.html [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
irza iepurelui de tablă din vitrina cu jucării. să ne iubim, să ne amăm, să creștem și să ne înmulțim cîntau tergalurile și velurul, drilul și chembrica pe gabroveni le răspundeau pînă la răgușeală plutonierii și controloarele să facem dragoste, gîlgîiau polenul și norișorii să facem chestia aia, gîfîiau frizeriile. ca niște becuri electrice legate în serie nervii plezneau pe antebraț, venele se umflau pe torace în nări analizatorii mirosului își încuiau paltoanele în dulapuri și indicele de refracție își halea
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
un soi de potolire; de sete stinsă la timp potrivit. De ce erau albe nu știu, după cum nu știu cine le-a alcătuit culoarea și rostul. Poate tatăl meu știa dar el nu era să-l ??, plecase lăsându-mi doar o durere fierbinte gâlgâind în urna trupului. Fructele negre, mai încet, mai ușor de cules nu mă nchinam decât la nevoie îndată ce le striveam coaja cu dinții cădeam într-un somn ciudat, înțepenit în aceeași poziție din care mă trezeam fără nici un pericol căci
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
stropesc alice. Îndărăt, se surpă vremea cu lung vuiet / ca o stâncă prăbușită. Jnepii fug. Noaptea zornăie. Adâncurile suie. / Râpe-l beau. Și piscurile-l sug. // Dar ajuns pe mușchiul vârfurilor aspre, / cerul viu îi curge pe spinare / și văzduhul gâlgâind de astre / îl cuprinde-ntr-o lichidă-mbrățișare. // Lângă lup se gudură zănoage, / Feriga se bucură că-l simte, / vizuini flămânde și bârloage / cu urechi ciulite-i sar 'nainte. // Părul ca o ceață grea pe spate / se sbârlește de tăcere
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
parte și de alta. Muntenii rebegiți pe lângă boi, tot intrau sub coviltir, tot Ieșeau, Unul se-ncumetase să-nainteze, cu apa până la burta boilor Care odată se opriseră, Și omul în față, îi tot trăgea de lanț. Se simțea cum gâlgâie apa printre spițe, Dar nu se mai vedea nici roată, nici nimic. Au sărit Dumitru lui Ghirimențu și alți oameni Cu o bucată dintr-un gard, cu o poartă fărmată, Să calce pe ea, o țineau în lanțuri, era bucluc
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și-al conservatorismului lipsit de imaginație. Dar nici al amatorismului cras, al lipsei crunte de talent și de imaginație. Ador modernitatea inteligentă, plină de idei și savoare, dar îmi repugnă minimalismul vulgar, mecanicitatea greoaie, violența gratuită și ambițul în spatele cărui gâlgâie lăcomia. Dacă noul Mesia al artei românești și-ar vinde produsele la iarmaroc, n-ar fi nici o problemă: acolo s-au născut, acolo să-și trăiască gloria. Dar când niște stupidități ce amintesc „experimentele" unui școlar de nivel primar încep
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
cuvinte porcoase, pulă, pizdă, sloboz, fut, era infernal, ne-am futut ore în șir, până pe la nouă dimineața, când chiar nu mai puteam, am adormit îmbrățișându-ne, ne-am futut într-o nebunie, efectiv, n-am mai trăit așa ceva... - Blub, gâlgâi Vincent. - Ce-a fost asta? se sperie Shuoke. - Îmi lasă gura apă. - A-ha-ha-ha-ha-ha-ha-ha-ha, râse Shuoke, chiar căcându-se de râs. Relația dintre Shuoke și Suki continua, adâncindu-se chiar; evident, amândoi se asigurau reciproc de zeci de ori pe zi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Arată ca femeile de pe copertele revistelor de modă. Chiar și apar pe coperțile revistelor de modă. Se Înghesuie pe canapea alături Susan, care a ajuns la cel de-al treilea martini și e foarte fericită. — Uite, asta e surpriza mea, gîlgîie ea. Sora mea, Tiffany și prietena ei, Milena. Wakefield, sărutîndu-le mîinile Întinse, murmură „enchanté“ Într-un soi de „am fost și eu În Europa“. Nu-i vine să creadă ce noroc a dat peste el. A ajuns În grădina muzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]