129 matches
-
și în curând absolutizează - prin codirectorul (apoi directorul unic) Nichifor Crainic componenta sămănătoristă, nu fără a-i înnoi conținutul și a-i da un sens mult mai precis. De aceea și înlocuiește vocabula „sămănătorism” cu t. (numit mai târziu și gândirism), care - afirmă el, în articolul-manifest Sensul tradiției din numărul 1-3/1929 - „voiește”, întocmai ca sămănătorismul, „o cultură creatoare de valori autohtone, o creație culturală proprie”. O cultură și o creație redimensionate - specifică în continuare Crainic. Sămănătorismul a „aprofundat caracterul etnic
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
debutat în 1922 cu volumul tipic sămănătorist Scrisorile unui răzeș, spre a încerca după aceea să scrie, urmând modelul „comediei umane” a lui Balzac, o „cronică românească a secolului XX”. Gib I. Mihăescu (netradițional prin sursele inspirației) are comun cu gândirismul cultivarea lui Dostoievski (a cărui influență a suferit-o, încă mai adânc, și Victor Papilian), dar nu în spirit ortodoxist. Opera lui Mateiu I. Caragiale se află la antipodul oricărui fel de t. Amprente, dar fără specific gândirist, conține proza
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
lui Ion Vlasiu. În dramaturgie orientarea există în varianta sămănătoristă, nu gândiristă, la Victor Ion Popa, la I. Valjean, și tot sămănătorismul predomină în piesele lui V. Voiculescu, chiar dacă una dintre ele, La pragul minunii, poate fi raportată și la gândirism. Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton. Cât despre eseu, poziția ortodoxă canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
I, 201-222, III, 91-118; V. Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, G, 1935, 8; Nichifor Crainic, Puncte cardinale în haos, București, 1936; Lovinescu, Ist .lit. rom. cont., 89-105, passim; Lucian Blaga, Începuturile și cadrul unei prietenii, G, 1940, 4; Vrabie, Gândirismul; Călinescu, Ist. lit. (1941), 773-802, Ist. lit. (1982), 857-886; Ion Pillat, Mărturisiri literare, RFR, 1942, 2; Pillat, Tradiție, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 78-109, II, 97, passim; Manolescu, Metamorfozele, 25-43, passim; Rotaru, O ist., II, 355-368; Mircea Braga, Sincronism și
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
iluminând cuvinte” aducătoare de pace în suflete. Și după 1925 T. va publica versuri în periodice, încercând să transpună experiențe lăuntrice, revelații religioase într-o manieră cam confuză și bruscată de intensitatea arderilor spirituale, fiind unul din poeții reprezentativi ai gândirismului. Suire lăuntrică („Gândirea”, 1931) pare descrierea unui extaz, o furișare în imensitatea ființei interioare, unde eul prinde aripi și, într-o încordare supremă, ajunge „în vârful vremii”, iar aici are, vag, revelația divinității, „pe afunzimea lumii trecând în lung oftat
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Petru Comarnescu, Sistemul de estetică al profesorului T. Vianu, RFR, 1935, 2; Papadima, Creatorii, 469-472; Chinezu, Pagini, 228-229; Streinu, Pagini, I, 230-235, IV, 212-224, V, 310-313; G. Călinescu, Versificație academică, ALA, 1935, 758; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 61-62; Vrabie, Gândirismul, 322-325; Călinescu, Ist. lit. (1941), 828-829, Ist. lit. (1982), 912-913; Lovinescu, Maiorescu post., 371-377; Cioculescu, Aspecte, 716-717; Baltazar, Evocări, 283-286; Petru Comarnescu, Humanism și istorism în gândirea lui Tudor Vianu, REF, 1947, 3; Henri Jacquier, Un mare umanist: Tudor Vianu
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în „experimentele” poetice, și în tematica prozei sale. Risipite în presă, articolele critice și de opinie exprimă nevoia unei estetici proprii locului și momentului istoric, care, nerevendicându-se explicit de la nici una din direcțiile ideologice interbelice, continuă într-o oarecare măsură gândirismul. De factură expresionistă, „goticul moldovenesc”, cum a fost definit specificul literaturii iconariste, își căuta sursele în romantismul german și în fenomenul Sturm und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Gyr (cartea avută în vedere e Invitația la vals de Mihail Drumeș). De la un moment dat, printre colaboratori se numără și prozatorul Vintilă Horia, care tipărește o suită de articole doctrinare (Despre moartea scriitorilor, Criza culturii franceze, Noul sens al „gândirismului”). În anul 1944 Elena Bacaloglu semnează un lung serial dedicat lui Dostoievski - însemnări în care domină nota senzațională, alături de un acid ton polemic, incriminând panslavismul. E semnalată apariția traducerii integrale, datorată lui Al. Popescu-Telega, a romanului Don Quijote de Cervantes și
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
de eseuri despre mari scriitori contemporani: Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare (1965), Lirica lui Lucian Blaga (1967), G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos (1979) ș.a. Cumva în continuarea demersului din Început de secol se află „Gândirea” și gândirismul (1975), studiu care impresionează nu atât prin dimensiuni, cât prin acuratețea cercetării. E o minuțioasă prezentare a ideologiei gândiriste, urmărită diacronic, pe etape, plasată în contextul epocii, confruntată cu reacțiile pe care le-a determinat, dar este totodată o laborioasă
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
decât tradiționalismului, favorabil unui „autohtonism deschis, receptiv, asimilator”, M. nu simpatizează cu ideologia gândiristă, dar apreciază uneori superlativ creațiile scriitorilor gândiriști. Concluzia lui, judicioasă, este că acestea nu s-au conformat, de fapt, ideologiei gândiriste militante: „«Gândirea» trebuie disociată de «gândirism». Gândirismul a poluat și infectat spiritualitatea românească. «Gândirea» a constituit în epocă - în măsura în care n-a rămas un simplu organ al gândirismului - unul dintre focarele culturii românești”. Între 1984 și 1988, criticul dă o lucrare ambițioasă, în patru volume care, deși
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
tradiționalismului, favorabil unui „autohtonism deschis, receptiv, asimilator”, M. nu simpatizează cu ideologia gândiristă, dar apreciază uneori superlativ creațiile scriitorilor gândiriști. Concluzia lui, judicioasă, este că acestea nu s-au conformat, de fapt, ideologiei gândiriste militante: „«Gândirea» trebuie disociată de «gândirism». Gândirismul a poluat și infectat spiritualitatea românească. «Gândirea» a constituit în epocă - în măsura în care n-a rămas un simplu organ al gândirismului - unul dintre focarele culturii românești”. Între 1984 și 1988, criticul dă o lucrare ambițioasă, în patru volume care, deși au
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Concluzia lui, judicioasă, este că acestea nu s-au conformat, de fapt, ideologiei gândiriste militante: „«Gândirea» trebuie disociată de «gândirism». Gândirismul a poluat și infectat spiritualitatea românească. «Gândirea» a constituit în epocă - în măsura în care n-a rămas un simplu organ al gândirismului - unul dintre focarele culturii românești”. Între 1984 și 1988, criticul dă o lucrare ambițioasă, în patru volume care, deși au titluri diferite - Modernismul românesc, I-II, Limbaje moderne în poezia românească de azi, Limbaje lirice contemporane -, participă la un proiect
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
prin 1955 cu lucrări monografice și de sinteză care au jucat un indeniabil rol ideologic în momentul apariției. Ele au luat în discuție romanul românesc din acel moment, opera lui Mihail Sadoveanu, Maria Banuș, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, curentele (poporanismul, gândirismul), panorama ,,începutului de secol” etc. O parte din cronici, comentarii, eseuri [...] au rămas în pagina de revistă, abandonate cu premeditare. Căci condiția ingrată a cronicarului implică mai mult suferința străbaterii cu egală atenție a scrierilor ,,menite să rămână” alături de ,,producțiuni
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
lui Lucian Blaga, București, 1970; Început de secol. 1900-1916, București, 1970; Tudor Arghezi, București, 1972; Fragmente automitologice, București, 1974; Periplu, București, 1974; Prelegeri de literatură română contemporană. Autori și opere. 1944-1974 (în colaborare cu Nicolae Manolescu), București, 1974; „Gândirea” și gândirismul, București, 1975; Lecturi și păreri, Cluj-Napoca, 1978; G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Scriitori, cărți, reviste, București, 1980; Modernismul românesc, I-II, București, 1984-1985; Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, 1986; Limbaje lirice contemporane, București, 1988
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Ștefan Roll, București, 1968, 165-166; Papadima, Creatorii, 105-109; Lovinescu, Scrieri, VI, 163-164; Biberi, Études, 183-186; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18; Vrabie, Gândirismul, 319-320; Lucian Blaga, O gravă tentativă de expropriere literară, G, 1941, 5; Petru Caraman, O polemică în jurul spațiului mioritic, RFR, 1941, 5; Lucian Blaga, Alte încercări de expropriere literară, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 181-182; Cioculescu, Aspecte, 171, 636-642; Călinescu, Ist. lit. (1941
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
o „stângă” a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice, plăsmuiri mitice și reprezentări proprii creștinismului răsăritean (sofianicul) îl apropia de gândirism, alte preferințe, cum ar fi simpatia autorului pentru experiențele artistice moderne, îi dictau distanțări nete de acesta. B. s-a numărat printre primii care a vorbit la noi cu admirație de Edvard Munch și Van Gogh, de Barlach și Arhipenko
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
îngr. și introd. Ileana Băncilă, București, 1997; Spațiul Bărăganului, îngr. Dora Mezdrea, București, 2000; Vasile Băncilă-Lucian Blaga. Corespondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001; Artă și cunoaștere, îngr. Dora Mezdrea, București, 2002; Opere, îngr. Dora Mezdrea, Brăila, 2003. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 325-330; N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941, 238-243; Papadima, Creatorii, 84-92; Micu, „Gândirea”, 168-176; Constantin Georgiade, Despre filosofia de inspirație țărănească a lui Vasile Băncilă, „Revista de filosofie”, 1990, 1; Steinhardt, Monologul, 329-338; Dicț. scriit. rom., I, 232-234; Alexandru
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Mircea, Introducere în opera lui B. Fundoianu, Editura Cartea Românească, București Martin, Mircea, Singura critică, Editura Cartea Românească, București, 1986 De Micheli, Mario, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de Ilie Constantin, Editura Meridiane, București, 1968 Micu, Dumitru, „Gîndirea” și gîndirismul, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București, 1975 Micu, Dumitru, Modernismul românesc, vol. I, 1984, vol. II, 1985, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București Mihăilescu, Florin, Conceptul de critică literară în România, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Primul raport al turnătorului apărea în februarie 1959, în Gazeta literară, sub forma neaderenței lui Lucian Blaga la "actualitate": "(...) a evoluat tocmai în sensul metafizicii și misticismului, ajungând la un moment dat să fie considerat exponent al ortodoxismului, exact atunci când Gândirismul, preambul al huliganismului fascist, atinsese culmea reprobabilei sale glorii". În urma acestei amenințări publice, Lucian Blaga, pentru a putea supraviețui, a acceptat să semneze două sau trei articole în care se putea intui presiunea la care era supus. Mihai Beniuc, nu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De altfel, aproape întreaga scenă a dezbaterilor asupra spiritului național din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
liric", Eminescu, 1972. MANOLESCU, Nicolae: "Istoria critică a literaturii române", Paralela 38, Pitești, Univers, 1972. MARTIN, Aurel: "Poeți contemporani" vol. 2, Eminescu,1971. MICU, Dumitru: "Literatura română la începutul secolului XX", E. P. L., 1964. "Periplu", Cartea românească, 1974. "Gândirea și gândirismul", Minerva, 1975. MARTINI Fritz: "Istoria literaturii germane", Univers, 1972. MARTIN, Mircea: "Generație și creație", E. P. L., 1969. MICU, Dumitru și MANOLESCU, Nicolae: "Literatura română de azi", E. P. L., 1965. "Prelegeri de literatură română contemporană", București, 1974. MINCU, Marin "Critice", I
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lucian Blaga, Mircea Braga, Matei Călinescu, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Maniu, D. Micu, Z. Ornea, Ion Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat, Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii, evident), unii și în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: Modernism și tradiționalism, Poezia de la Gândirea, Constantele poeziei gîndiriste. Recunoscând și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]