129 matches
-
1936, 27; Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, București, 1938; Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, București, 1940; Gh. Vrabie, Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Constantinescu, Scrieri, VI, 429-454, 465-467; Crohmălniceanu, Literatura, I, 78-109; Călinescu, Gâlceava, I, 74-85; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, București, 1975; Nichifor Crainic, Memorii, I-II, îngr. Nedic Lemnaru și Alexandru Condeescu, pref. Alexandru Cojan, București, 1991-1996, passim; Micu, Scurtă ist., II, 20-48. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
discurs ca o voce activă, autonomă. După 1918, o dată cu afirmarea ca prezență publică masivă, rezultat al sufragiului universal masculin, țăranii au impus o reorientare a mentalităților publice către o cultură mai apropiată de religie. Unele mișcări literare și politice, precum gândirismul lui Nichifor Crainic sau Liga Arhanghelului Mihail, considerau populația rurală ca fiind sursa noii vitalități a culturii românești și a comunității politice și Încercau să se folosească de această resursă de potențiali aderenți 103. Pentru ei, ortodoxismul era o componentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
raționale. Perspectiva eugenistă - În cadrul căreia organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un Weltanschauung raționalist către care aspirau liberalii și, Într-o anumită măsură, țărăniștii (În special aripa Mihalache). Eugeniștii Încercau să reconcilieze aceste tendințe, arătând că opoziția dintre ele este o problemă depășită. Soluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
exemplu, Jowitt, Social Change. 29. Marshall Berman, All That Is Solid Melts Into Air, Penguin, New York, 1988, p. 16. 30. Virgil Nemoianu, „Variable Sociopolitical Functions as Aesthetic Doctrine: Lovinescu vs. Western Aestheticism”, În Jowitt, Social Change; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, Minerva, București, 1975. 31. Leon Volovici, Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991; Z.Ornea, Anii treizeci: Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. 32. Vezi capitolul 3 pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
poporului român” (Astra) și rolul ei În cultura națională (1861-1950), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986. Mazdumar, Pauline M.H., Eugenics, Human Genetics and Human Failings: The Eugenics Society, Its Sources and Its Critics in Britain, Routledge, New York, 1992. Micu, Dumitru, „Gândirea” și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975. Mitrany, David, The Land and the Peasant in Rumania, H. Milford, Oxford University Press, Londra, 1930. Mosse, George, Nationalism and Sexuality, University of Wisconsin Press, Madison, 1988. Nagy-Talavera, Nicholas, The Green Shirts and Others: A History
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
în Viața românească, XXX, nr.5, mai 1938, pp 69-74). „Nici o altă confrerie literară nici chiar dintre acelea ale constructiviștilor și suprarealiștilor n-a acționat și n-a respectat orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii și având, cele mai multe, o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și inovații fără valoare.” Institutul era, în viziunea lui M. Dragomirescu, o „bursă a valorilor”, acceptată fiind literatura de orientare clasică și respins un tip de literatură taxat drept „eczemă”, blam care viza „poezia nouă”, promovată de E. Lovinescu, simbolismul, gândirismul. Cu o asemenea orientare, I. de L. și mai cu seamă directorul său au stârnit nu de puține ori reacții de respingere, numeroase atacuri venind din partea lui N. Iorga, Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Mircea Ștefănescu. Adversari plini de tenacitate, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
pretențiile teoreticienilor naziști de a întemeia o „Deutschreligion”, implicit rasismul. De altfel, programul politic al lui C. propune un naționalism antidemocratic, antisemit, totalitarist și corporatist, întemeiat însă pe evanghelia creștină, excluzând deci crima, violența în genere. Contribuție majoră la constituirea „gândirismului”, eseurile lui C. pregătesc terenul și pentru o abordare mai sistematică. Sub un anume aspect, Nostalgia paradisului este prezentarea unei doctrine privind arta și cultura, în conformitate cu ortodoxia. Însușindu-și de la Dionisie Areopagitul ideea „modului teandric” (exprimată liric deja în poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
românism pe care-l credea mai autentic”, iar în Cernăuți, oraș înstrăinat, se punea după 1918 problema recuperării identității românești. D. tratează nuanțat mișcarea „Iconar”, ca și poezia din revista cu același nume, evidențiind manifestările „preiconare” și semnalând aderențele la gândirism și la trăirism. Poezia iconarilor nu a fost, afirmă autorul, un „torent uniform”, ci s-a constituit dintr-o sumă de individualități. Alimentată de valori religioase și etnice, lirica de la „Iconar” a fost, prin câțiva poeți remarcabili, una modernă, pentru că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
se transformă declarat dintr-o publicație eclectică într-una de direcție. Revista își asumă - și va exercita viguros - rolul de principal organ al mișcării literare tradiționale, căreia îi dă un nou sens, militant autohtonist și ortodoxist (Sensul tradiției, 1-3/1929). „Gândirismul” ajunge în curând să constituie varianta majoră, focalizatoare, a tradiționalismului. Literatura de imaginație și, în covârșitoare parte, chiar eseistica și filosofia cuprinse în revistă nu se identifică, totuși, cu ideologia acesteia. În ciuda orientării principale foarte precise, G. a rămas deschisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
Primul raport al turnătorului apărea în februarie 1959, în Gazeta literară, sub forma neaderenței lui Lucian Blaga la "actualitate": "(...) a evoluat tocmai în sensul metafizicii și misticismului, ajungând la un moment dat să fie considerat exponent al ortodoxismului, exact atunci când Gândirismul, preambul al huliganismului fascist, atinsese culmea reprobabilei sale glorii". În urma acestei amenințări publice, Lucian Blaga, pentru a putea supraviețui, a acceptat să semneze două sau trei articole în care se putea intui presiunea la care era supus. Mihai Beniuc, nu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și direcții literare Romantismul. Curent literar fixat între anii 18211866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după dispariția fizică a lui Eminescu. Depășind limitele citate, se revendică și la Al. Philippide, V. Voculescu, Mihail Sadoveanu (p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (19211944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Romantismul. Curent literar fixat între anii 18211866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după dispariția fizică a lui Eminescu. Depășind limitele citate, se revendică și la Al. Philippide, V. Voculescu, Mihail Sadoveanu (p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (19211944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de etnic și de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Sadoveanu (p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (19211944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de etnic și de tradiție. Din acest concept N. Roșu, Radu Dragnea, dar mai ales Nichifor Crainic deduc ortodoxismul ca directivă spirituală, fuziune între teologie și autohtonism. Unele pagini semnate aici de Cezar Petrescu, la începuturile activității sale
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Voiculescu, continuă sămănătorismul, fie în sensul elogiului patriarhalității , fie al confruntării frumosului cu divinitatea. Ortodoxismul ajuns la un limbaj încrâncenat și găunos a umbrit și acele distincții care n-au căzut în ierarhizări sau exclusivisme fatale. De pe o platformă spiritualistă, gândirismul a încercat să stăvilească o sumă de compromisuri cu ideologia burgheză. Numai că încercând să opună civilizației cultura a făcut eroarea de a denunța democrația și raționalismul , N. Crainic punând accentul pe „mit și mister” a împins uneori spre clișeu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de a denunța democrația și raționalismul , N. Crainic punând accentul pe „mit și mister” a împins uneori spre clișeu impulsul nu odată nutrit de viziuni extatice al lui Ion Pillat, V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în epocă, doar rostul acesta. A fost un lung șir de ani, un receptacul de opere menite să dureze. Colecția publicației depozitează - în afară de vase cu otravă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1992 Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. Evoluția poeziei lirice, Editura Ancora, București, 1927 Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescuomul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de pe ochi Pe părintele Dumitru Stăniloae îl citeam pe vremuri în Gândirea. Îmi plăcea cum scria, dar nu prea eram de acord cu punctele lui de vedere. Îmi plăcea și Gândirea, dar eram cu totul în afara pozițiilor ei. De altminteri „gândirismul” a apărut mult mai târziu decât Gândirea ; la ea mai colaborau, făcând parte și din „gruparea” revistei, mulți scriitori din prima echipă (cea de la Cluj) : Cezar Petrescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Ion Petrovici. Față de Nichifor Crainic, pe care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Petru Comarnescu, Sistemul de estetică al profesorului T. Vianu, RFR, 1935, 2; Papadima, Creatorii, 469-472; Chinezu, Pagini, 228-229; Streinu, Pagini, I, 230-235, IV, 212-224, V, 310-313; G. Călinescu, Versificație academică, ALA, 1935, 758; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 61-62; Vrabie, Gândirismul, 322-325; Călinescu, Ist. lit. (1941), 828-829, Ist. lit. (1982), 912-913; Lovinescu, Maiorescu post., 371-377; Cioculescu, Aspecte, 716-717; Baltazar, Evocări, 283-286; Petru Comarnescu, Humanism și istorism în gândirea lui Tudor Vianu, REF, 1947, 3; Henri Jacquier, Un mare umanist: Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
critic și de marile nume care l-au ilustrat (G. Călinescu, Perpessicius), dar și Victor Felea sau Laurențiu Ulici. Fără să ignore alte forme ale disciplinei, se apleacă pertinent și comprehensiv asupra unor monografii (Caragiale de V. Fanache, „Gândirea” și gândirismul de Dumitru Micu) sau asupra unor culegeri de eseuri. Analizele vizează identificarea și interpretarea direcției critice reprezentate de cei avuți în vedere, fiind în același timp un prilej de afirmare a unei profesiuni de credință și de mărturisire a modelelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
I.) „Se știe de exemplu, că un alt poet, Lucian Blaga, cu un certificat de naștere ulterior lui Arghezi, a evoluat tocmai în sensul metafizicii și mistificismului, ajungând la un moment dat să fie considerat exponent al ortodoxismului, exact atunci când «gândirismul», preambul al huliganismului fascist, atinsese culmea reprobabilei sale glorii. Iar urme de revoltă sociale în opera lui Blaga nu găsim, nici vreo dorință de a lumina pentru a împrăștia misterul și a indica un drum nu spre Marele Anonim, cum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
merge mai departe: contribuie la elaborarea doctrinei prin propriul scris și deschide coloanele revistei tovarășilor de idei. În plan cultural, prin Ralea, D.I. Suchianu și Petre Pandrea (Petre Marcu-Balș), V.r. intervine începând din 1925 în campaniile împotriva misticismului, a gândirismului, căruia îi impută supralicitarea componentei ortodoxe a specificului național, precum și în dezbaterile asupra așa-numitei „noi generații”. De notat e și încercarea de a mări interesul cititorilor prin găzduirea, în intervalul 1929-1931, a unor articole trimise special pentru revistă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Itinerar baudelairian, Orient și Occident, Evoluția criticii literare), G.M. Cantacuzino (cronică plastică), Petru Comarnescu (eseuri, note relative la expoziții și spectacole), apoi tinerii Alexandru Piru, Adrian Marino, Silvian Iosifescu, Marius Constant ș.a. Mai mult decât o revenire la tema combaterii gândirismului, nota Obscurantismul d-lui Lucian Blaga, publicată fără semnatar, și îndeosebi articolul Cazul Blaga, aparținând lui Nestor Ignat, prevestesc campaniile îndreptate împotriva exponenților culturii „burghezo-moșierești”, sfârșite cu punerea la index a operelor lor. O „scrisoare din Paris” a lui Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Lucian Blaga, Mircea Braga, Matei Călinescu, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Maniu, D. Micu, Z. Ornea, Ion Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat, Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii, evident), unii și în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: Modernism și tradiționalism, Poezia de la Gândirea, Constantele poeziei gîndiriste. Recunoscând și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]