139 matches
-
regimului de „democrație populară”, vădește însă și spirit conciliant (în cazul traducerii romanului sadovenian Mitrea Cocor, se pare că au decis mai degrabă factori conjuncturali, explicabili poate prin dorința lui C., considerat de birocrația culturală comunistă un autor „burghez”, un „gândirist”, de a corecta această apreciere). Receptivitatea față de ceea ce corespunde actualității, dar și dispoziția de a aborda mai ales realizările majore, caracteristice literaturii române contemporane, sunt slujite de bogatele resurse scriitoricești ale lui C., învederate din plin în proza sa, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
al „consensului” salvator. Temele fiind alese în acord cu problemele zilei - în care ne regăsim și astăzi -, nu e de mirare că revista a avut un enorm succes în cetate (primele două numere au fost retipărite la cerere). Tot ceea ce „gândiriștii” sau „neosămănătoriștii” interbelici nu puteau pricepe, Nae Ionescu și Gh. Racoveanu veneau să discute franc, deloc ostentativ. În esență, este vorba despre neschimbata problemă de orientare a Bisericii în cadrele modernității. Colaboratorii Predaniei știau ca înainte de a-și ascuți limba
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
paroxismele acestuia, dar în textura tradiție-modernitate el aduce anumite sunete particulare, contribuind la impunerea unui nou profil de scriitor. Ironia sa, cu efecte în remodelarea limbajului, nu e numai o frână a emoției și un mod al defilosofării. Ilustrând ortodoxismul gândirist într-o manieră proprie, se orientează spre forme oculte, spre apocrif, în conotații sinuoase de magie tulbure. Pentru elegiacul excedat, chinuit de a fi „singur în singurătate”, o biserică în ruină, „inimă moartă”, devine - ca în Melancolie, poezia eminesciană - o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
Iași, 2001; Traian Chelariu, Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. edit., București, 2002, În căutarea Atlantidei (fragmente noi), pref. edit., Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bălu, O altă perspectivă asupra „Gândirii”, APF, 1997, 10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat și nici nu s-a implicat în teoriile gândiriste, ci doar a trăit singur cu ele, dându-le valoare cu arta sa, ca propriilor gânduri. , scrie Marian Popa în Dicționar de literatură contemporană, Editura Albatros, 1977, p. 615. Important a fost și a rămas faptul că Societatea Scriitorilor Români
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și mister” a împins uneori spre clișeu impulsul nu odată nutrit de viziuni extatice al lui Ion Pillat, V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
spre clișeu impulsul nu odată nutrit de viziuni extatice al lui Ion Pillat, V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de fapt, cel mai constant colaborator al revistei, fiind foarte des prezent și în postura de critic literar. În această calitate, semnează articole de sinteză (Curente literare în Europa) sau de bilanț (Anul literar), comentarii polemice (Mistica farsă, despre mișcarea gândiristă), eseuri despre Shakespeare, Tolstoi, Taine, Mallarmé, medalioane (Adversarul G. Ibrăileanu, Gospodarul Sadoveanu, Cavalerul Perpessicius) și, din când în când, recenzii. O dovadă că literatura e înțeleasă ca fenomen viu și dinamic o constituie expresivele portrete făcute de Tudor Arghezi unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
Revista de filosofie”, „Pontice”, „Gândirea”, „Viața”, „Seara”, „Dacia rediviva”, „Sfarmă-Piatră”, „Meșterul Manole” ș.a. Semna (uneori și cu pseudonimele Teofil Bartolomeu, Ionescu-Tomis, Ion Petru, I. Petru-Tomis) articole, cronici și eseuri filosofice și literare, proză și versuri. Ca eseist din ultima promoție gândiristă, I. s-a bucurat de oarecare apreciere. Dintre lucrările care i-au apărut în volum se remarcă, prin ecoul ei, Ontologia umană și cunoașterea (1939; Premiul Fundațiilor Regale), o incitantă disertație filosofică pe tema destinului creștin al omenirii. În 1936
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
de cultură se văd imediat: lirismul este plat în plachetele celor doi tineri, iar obscuritatea vine mai curând din confuzia gândului și neputința de a-l exprima. Ulterior T. încearcă infatigabil să își aproprieze teme și motive simboliste, sămănătoriste și gândiriste, precum și variate modalități de versificare (versul liber, metrul antic etc.), rareori izbutind să atingă nivelul unui discipol menționabil. Și cercul Adonis, constituit în jurul său, este în epocă, în ciuda celor aproape o sută de plachete tipărite, un fenomen literar mediocru. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
popor, Cărți pentru popor, periodice pentru popor. Sub raport strict literar, revista pledează pentru realism (N.I. Popa, Conversiunea d-lui Teodoreanu la românul realist), luând atitudine față de invazia nonliteraturii sau față de anarhismul poetic, de curentele moderniste și avangardiste, de misticismul gândirist și deplângând devalorizarea spiritului critic. Sunt omagiați Ovidiu, Dante, Flaubert, Turgheniev, Dostoievski, Tolstoi și este respinsă literatura unor Octav Dessila, Dan Petrașincu, E.Ar. Zaharia, Pittigrilli. O rubrică de note acide este cea intitulată „Tablele beoțiene”. Publicația este mereu deschisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată („Doamne, fă un semn ca de-nceput”), proximitatea divinului, către care se deschide, în primăvară, frumusețea terestră, amintesc de imagistica gândiristă (Peisaj cu îngeri, Troița). Altă dată, sunt preluate personaje cunoscute din basm (Poveste) ori se construiește o „artă poetică” din universul familiar, folcloric. SCRIERI: Ion Axente Sever și timpul său, Cluj, 1931; Aspecte din viața Blajului, Blaj, 1942; Oameni din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
reunind recenzii și comentarii despre unele evenimente culturale. Rubricile „Am primit la redacție” și „Bibliografie” inserează bogate liste cu ultimele apariții editoriale. Poezia publicată în revistă oferă imaginea caleidoscopică a unor programe estetice care merg de la lirica tradiționalistă, de sorginte gândiristă, reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu Gyr (La o margine de tinerețe) și Ion Pillat (cu versuri preluate din volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica marcată de influențele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
Pillat, Tudor Sandu, Mircea Scarlat, Vasile Voiculescu, Vrabie Ghe. (sic!, vina corecturii, evident), unii și în calitate de eseiști sau monografi ai gândirismului. Cartea lui Mircea A. Diaconu se coagulează în jurul a trei capitole: Modernism și tradiționalism, Poezia de la Gândirea, Constantele poeziei gîndiriste. Recunoscând și asumându-și impasul terminologic, autorul riscă să redeschidă controversa dintre modernism și tradiționalism (termeni folosiți uneori impropriu sau tendențios), id est orientarea europenizantă, lovinesciană și cea autohtonizantă (cu obârșia în semănătorism) care și-au disputat vreme de douăzeci
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
său oracular). Nu este de neglijat nici faptul că "Gândirea" a stimulat poezia minoră, mimetică, ilustrativă, tip Sandu Tudor cu celebrul său "Acatist", Vasile Ciocâlteu, D. Ciurezu etc. Există și teme, ca de pildă moartea și erosul, eretice față de doctrina gândiristă inventariate de autor în textele unor Ștefan Baciu, Olga Caba, Gherghinescu Vania, Minulescu (în postura de confecționer de poezii pe o temă dată), Radu Gyr și chiar Pillat. Cartea lui Mircea A. Diaconu, axată pe cei patru sau cinci piloni
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
română. O mulțime de scriitori și gînditori din secolul al XX-lea figurează în studiul amplu, intitulat Fenomenul românesc, din 1970, unde am încercat o sinteză a teoriilor despre specificul național, așa cum a fost definit el de autori ca sămănătoriștii, gîndiriștii, Nichifor Crainic, Dan Botta, Mihai Ralea, G. Călinescu, Ion Pillat, Mircea Eliade și mulți alții. - Pentru etapa ultimă... - Despre literatura română contemporană propriu-zisă încă n-am scris. Am publicat însă anul trecut un studiu - care a fost primit foarte bine
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
text ce capătă o mare circulație. 2. Secerile sau secetele? Sunt un mare admirator al unui poem arghezian datând din 1946, Târlă, pe care îl consider o capodoperă ignorată. Aparența e că ar fi o poezie scrisă cu o recuzită gândiristă, în stilul lui Nichifor Crainic, imaginându-i pe Iisus și pe apostoli coborând pe pământ, printre oameni, sub travestirea de ciobani. Revista ,Gândirea" își încetase apariția în iulie 1944, iar Arghezi a colaborat acolo cu totul sporadic, fără simpatii speciale
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
sub travestirea de ciobani. Revista ,Gândirea" își încetase apariția în iulie 1944, iar Arghezi a colaborat acolo cu totul sporadic, fără simpatii speciale și mai ales fără o solidaritate programatică. Metafizica argheziană e foarte diferită de cea rezultată din ortodoxismul gândirist. Tocmai poemul Târlă, dacă l-am analiza în detaliu (dar nu mi-am propus acest lucru), ar arăta diferențe considerabile. Toate edițiile din poezia argheziană de după seria de Scrieri, în care versurile apar în primele volume, 1-4, EPL, 1962-1964, unde
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
vocala se zbate (ca o rădașcă/ picată pe spate) sub peniță/ ca un iepure mic” (kyrie eleison). Sau: „tron/ în formă de W tron al lui Iahwe/ între polară și ursă erehteion/ iar pe el șade scris/ EL-ELOHIM-ELION” (casiopeea). Aidoma gîndiriștilor, contemporanul nostru invită în spațiul discursului său o populație celestă care se prezintă încărcată cu podoabe de preț. Precum sub un strat de vopsea aproximativă, distingem însă în spatele acestei ornamentații sclipitoare trăsăturile de fond ale poetului, anxios, inconformist, sarcastic, gata
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
să-ți știe numele". Smerenie, dăruire și anonimat par a fi imboldurile poetului de-a continua dialogul cu Pietrele Nordului, cu Zeul, cu Dumnezeu, cu îngerul-vortex ieșit din bolgiile creierului. Textul poetic este levitație, ascensiune, cântec și rugăciune (ca la gîndiriști inspirați de abatele Brémond). Edificiul textelor acestei cărți, presărate cu laitmotive ca o gravă partitură muzicală, are toate datele unui tratat epico-dramatic cu vocație parabolică și aforistică, tip:"Moartea și lectura sunt cenuși sub/ care hoitul e mereu recunoscut". Cuvintele-cheie
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
materiei literare și a legăturii sale cu societatea, prevederi a căror încălcare era prohibită, sub amenințarea celor mai grele sancțiuni. Enormităților nu li se putea da nici cea mai palidă replică. Iată cîteva mostre ce ne pot înfiora retrospectiv: "Curentul gîndirist a îndeplinit cu conștiinciozitate Ťcomanda socialăť a hitleriștilor de a lucra la dezarmarea națională a poporului român în vederea transformării lui întîi în furnizor de carne de tun, iar mai apoi într-una din națiunile sclave ale imperiului mondial visat de
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
sau dacă poți să-ți dorești/ să învii?” (45). Să mai observăm o netă deosebire între poetica ilustrată de Theodor Damian și cea cu care, istoricește, ar putea fi pusă în relație, aparținînd poeziei noastre mistic-religioase din interbelic. Pe cînd gîndiriștii exploatau cu fervoare stratul tradiției, etalau cu mîndrie specificul etnic, își ornau lexicul cu arhaisme și regionalisme, bardul în discuție are, dimpotrivă, beția spațiilor transfrontaliere. O insațiabilitate geografică îl frisonează.. Departe de figura sacerdotului ortodox tradițional, cufundat în lectura „vechilor
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
alegoriilor prea transparente, explicitate discursiv, nici o voce îndrituită a se rosti definitiv nu neagă forța de expresie a dezlănțuitului "ortodox maniheist". Este atras, cum era și firesc, să publice în paginile revistei Gîndirea, dar cooptarea lui de lungă durată printre gîndiriști se traduce printr-un simplu gest reflex: G. Călinescu observă, pe bună dreptate, că "ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al Gîndirii". Acolo poetul găsește însă un mediu propice pentru a se sistematiza, luînd cunoștință de sine. Fire pozitivă
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
mai 1935 direcția ideologică ortodoxistă a lui Crainic, într-o memorabilă scrisoare către Tudor Vianu (Scrisori către Tudor Vianu, Ed. Minerva, 1992, p. 287-289) în care protesta că într-un articol publicat de Vianu în revista helvetă Pax, îl considera gîndirist ortodoxist. Și îl prevenea pe profesorul de estetică de faptul că "însuși Nichifor Crainic a primit de la mine o serie de scrisori prin care ceream să nu limiteze programul Gîndirii la "spiritualitatea ortodoxă"" cerîndu-i lui Vianu să rectifice, într-o
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
de scrisori prin care ceream să nu limiteze programul Gîndirii la "spiritualitatea ortodoxă"" cerîndu-i lui Vianu să rectifice, într-o notă dintr-un periodic românesc, această abuzivă anexare. Deosebirea aceasta de principii va izbucni, la tonalitatea știută, în timpul războiului, cînd gîndiriștii ortodoxiști îi reproșau lui Blaga tocmai abaterea de la ortodoxie și ortodoxism în opera sa filosofică. Așadar, încă o dată, ce caută Lucian Blaga printre personalitățile reprezentative ale extremei drepte? E, repet, o anexare abuzivă, pentru a conferi substanță acestei direcții filozofice
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]