140 matches
-
conjugal nu în camera lui Dănuț de unde, până atunci nu se dezlipea. Suptul creează o intimitate specială între mamă și făt. Nu știu ce tot aveau să-și spună unul altuia dar durata efectivă a suptului era ușor de recunoscut prin lipsa gânguritului care începea cu intrarea în cameră a mămicii și se termia , de regulă, cu un somnoros căscat. Pe atunci mai era la moldoveni obiceiul înfășării strânse peste piciorușe. Într-o frumoasă dimineață de vară, Dănuț s-a cerut reînfășat. După
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1412756080.html [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
se parfumează ? 37 printre flori de câmp bâzâitul bondarului - soarele-n slavă 38 Mormântul tatei luminat de departe- câțiva brebenei... 39 Curcubeul - privindu-l mai de-aproape un copil în pom 40 Bogdaproste! în paltonul sperietorii hoțul de gutui 41 gângurit de prunc- razele lunii aurind leagănul de lemn 42 cântec de leagăn- petalele mușcatei pică de somn 43 mamă alăptând- o muscă dă târcoale pruncului lacom 44 beneficiind de prelungirea de sezon - câțiva țânțari 45 coborât din munți să vegheze
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
e mândru că Apostolul a găsit aici una dintre cele mai locuite zone ale Europei. Că Sfântul Apostol Andrei “n-a venit (aici, la Nistru) să transmită Cuvântul lui Hristos în pustie; (și că) urma drumului Lui e în fiecare gângurit al nou-născuților”. Cercetările din acest complex monastic, făcute în 2007, coroborate cu asidua lucrare în bibliotecile care arhivau bibliografii prăfuite de uitare, l-au dus pe Andrei Vartic la urmatoarea concluzie: “...(aceste sanctuare) sunt modele exemplare de continuitate geto-dacică în
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_ani_de_la_plecarea_la_ceruri_a_unui_gheorghe_parlea_1338735836.html [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
putea să se gândească la așaceva! - „13 jucării literare pentru amuzat gemene, tătici, mămici, bunici” E o carte de poezii scrisă de tăticul Romeo pentru fetițele lui gemene (care acum au împlinit deja 20 de ani!), însoțindu-le de la primul gângurit, prima hăinuță, primul pas, prima sfadă... până la prima tristețe... majoră: aceea că, de-acum, tata nu le va mai scrie poezii, lăsând grija aceasta pe umerii trubadurilor care abia așteaptă să-și acordeze lăutele sub balcoanele superbelor domnișoare. Romeo scrie
CARTEA CEA MAI BUNĂ-ABECEDAR LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cea_mai_buna_abecedar_liric_al_florin_tene_1349242572.html [Corola-blog/BlogPost/343481_a_344810]
-
Articolele Autorului Foșnet de iubire. Aripi. Măreție. Primul zbor, copile, spre un cosmos mut, lungi scrisori cu tine pe-o ecografie, timp în întuneric, gări de dor tăcut. Ți-am deschis lumina către zări albastre și-am uscat tăcerea-n gângurit de luni, ți-am fost leagăn vieții când, ți-am scris pe astre numele-ți copile să pășești prin lumi. Ai făcut din ,,mama” -început de carte și-ai umplut cu suflet pagini, zi cu zi, când cădeai copile, sau
CARTEA COPILĂRIEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1496310570.html [Corola-blog/BlogPost/371622_a_372951]
-
multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin FEMEIA, n-a prea fost deloc privită ca chip divin, ca una din marile minuni ale Creației ci, cel mai adesea strivită de
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
mi-a apărut în față mistrețul... Acolo eram singur. Acum suntem doi... Măriuța a zis că devii părinte abia când vezi ochii copilului, când îți simți degetul prins în pumnul lui mic și cald, când îi vezi zâmbetul și auzi gânguritul. Să avem credință că ni se va întâmpla și nouă asta. Amândoura! - Ai vorbit cu Măriuța? întrebă ea încet. - Cui aș fi putut cere un sfat dacă nu ei? - Ai dreptate, a trecut prin atâtea. Dar ea e o femeie
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1394296656.html [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > POVESTEA BRADULUI Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Sub copacii înalți cresc arbuști pitici cu inflorescențe albe. Verdele crud și gânguritul păsărilor sunt o permanență aici... M-am apropiat și am aflat povestea pârâiașului de alături care numai dacă îți reduci ritmul interior îl poți auzi foarte clar. Evident că bradul falnic mi-a vorbit cu cea mai curată limbă cetinească
POVESTEA BRADULUI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1454103625.html [Corola-blog/BlogPost/383975_a_385304]
-
leagănă pe câmp Cupe pline de nectar, Amețiți de zborul tâmp Fluturii dorm sub umbrar. Sânzâienele pe deal Farmecele își întind, Ape curg mai în aval Cerurile oglindind. Se desfac aripile Peste lanul înflorit Înălțând cântările Ca un tril de gângurit! Saltă vara sus prin tei În rochițe aurii, Flori se leagănă-n cercei, Iar în ochi raze zglobii. Vântul hâtru, pătimaș Îi scutură poalele Alergând peste imaș Până ce vin zorile! Referință Bibliografică: Zi de vară sânzâiană / Costică Nechita : Confluențe Literare
ZI DE VARĂ SÂNZÂIANĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1466778052.html [Corola-blog/BlogPost/373676_a_375005]
-
obținut-o la timp oportun. Astăzi femeile nasc dar nu sunt mame. Puține merită titlul de mamă deoarece în timpul suptului și a minimum 10 minute seară de seară discută cu copilul. Da! Discută. Copilul răspunde prin la început numai prin gângurit. Așa începe educația. La trei anișori un copil este în stare să corecteze o povestire care i se pare neverosimilă. Gândește, poate mai corect decât povestitorul. Ordinea este un atribut al muncii corect făcute. Bineînțeles că, din momentul când copilul
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
ținea un discurs degețelului său care vântura lumea. Din „sobru, preocupat” chipul prichindelului se învăpăiază dintr-o dată într-un zâmbet cuceritor. Mi-a simțit privirea, iar acum mânuțele sale parcă mă caută. Zâmbesc si eu ceea ce a generat un vesel gângurit. Și mămica lui a devenit atentă la schimbul nostru de amabilități și, din ochi, mi-a mulțumit. Pentru ce oare? Vorba românească este oarecum ciudată. De regulă limbile latine sunt bogate în expresii. Multe sinonime, dar și omonime însoțite de
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402588199.html [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
acest om care mă va ajuta cu divorțul. Întotdeauna seara mă fascina orașul, mergeam pe jos să-i respir aerul rece și să-i iau pulsul, era ora întâlnirilor, fete grațioase răspândeau în jur un aer tineresc de sărbătoare cu gânguritul lor de porumbițe, îmi părea rău că nu mai sunt la vârsta lor să-mi încep viața aici, fără amintiri și fără remușcări, s-o încep cu astfel de întâlnire cu una dintre aceste fete fermecătoare, într-un cămin sfânt
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/La_terasa_trocadero_ion_ionescu_bucovu_1347600142.html [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
bine, când ne e rău, și asta pianul știe și ni le repetă să ne bucurăm de imaginile consecutive. -Dar vioara ce cântă? -Plânsul omului, părerea de rău, regretele, tristețea, visurile îmbălsămate, suferința ascunsă în iluzii... cerul, clinchetul de copil, gânguritul dintâi, țipătul păsărilor speriate, spaima femeii că se termină iubirea, frica omului că viața se îndepărtează tiptil, neputința lui de a opri timpul, care nu lucrează întotdeauna în favoarea lui. -Așa de multe sunete scoate vioara? -Și altele, pe care e
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lectii_de_viata_despre_instrumentele_muzicale_partea_iii_suzana_deac_1326217015.html [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
Vlad Țepeș trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers, Auzi aerul cum geme? Cum rostește sacadat Numele celui iubit? Se pricep bohemienii La cânt și la dragoste. Punctul sensibil și erogen, poetul-extremă și ambigen, Acolo androginul se simte bine. Un gângurit de copil rupe vraja. Lașii caută mereu pretexte, soarele se răcește, Copilărie - penurie- penumbră, Papilele gustative au fost depuse la morgă Pentru anchetă, o papilă a luat-o pe coridor, Apoi în curte, caută un gură-cască. Hrana este cărbunele alb
INIMI SFÂŞIATE de BORIS MEHR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/_inimi_sfasiate_boris_mehr_1364359995.html [Corola-blog/BlogPost/345402_a_346731]
-
VIS Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată, Și clipe-ndoliate vor lăcrima în vis, Să mai privești, străine, să mai privești odată Cuvântul cum tresare sub mâna ce l-a scris! Să nu strivești tăcerea, nici gânguritul ploii Și-n podul palmei tale obrazul să mi-l culci, De va rodi lumina să lași în josul foii Însemnele iubirii ce le-am trăit atunci. Iar umbra dezrobită de-a dorului durere Să nu o pui la masă, nici
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1412163880.html [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
să știi că n-o să mă las mai prejos nici di dată aciasta. Mai am di înfășurat 180 di sarmali, da’ după ce li termin, o să sun la Walt Disney și o să li dau vocia mea, pe-a lui Știefan și gânguritul Violeții, pentru următoarili 100 de deseni animați pi cari li vor faci ei. Nu le cier nici un ban pentru vocili noastri, doar 2 milioani di euro pentru vocia Violeții și o să vezi c-o să accepți imiediat. Vai di capul tău
Andreea Marin către Mihaela Rădulescu: O sî ti oftici, mîţî mediocrî ci eşti! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21203_a_22528]
-
Auzi, căpitane Oană? Eliberează robii!!! Dimineața de 17 august 1469, Lipnic Căpitanul Gâlcă ieși În prag neliniștit. Zările păreau senine. Își spuse că nu era decât oboseala. Nu dormise toată noaptea. Dar, la revărsatul zorilor, așteptarea se termină cu un gângurit care Îi aduse lacrimile În ochi. Simina născuse o fetiță. Nu se gândiseră Încă ce nume să-i pună, dar, În cursul zilei, trebuiau să se decidă. Acum, soția lui dormea, iar femeile trebăluiau prin casă. Căpitanul Își spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în care copilul își întrerupe suptul pentru a zâmbi ca răspuns la discursul afectiv al mamei. Ulterior, pe la 4‑5 luni, copilul înțelege unele aspecte ale comunicării după mimica și gestica adultului. Cu timpul, comunicarea nonverbală se subordonează comunicării verbale; gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii care cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce printr‑o intensă emisie de repetiții de silabe. Spre sfârșitul lunii a zecea interesul copilului este evident îndreptat spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptării și comunicării. Toate aceste observații sunt elemente relativ comune
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a regăsi ce anume? Stăpânii sau casa? Stăpânii sau hrana? Oamenii care îi hrănesc sau un mediu familiar, cu zgomotele și mirosurile sale: mirosul bun din bucătărie la ora mesei, mirosul sacru al bănuțeilor dimineața devreme, cântul greierilor pe peluză, gânguritul trist al turturelelor din smochin, strigătul ascuțit al lăstunilor pe deasupra acoperișurilor, soneria telefonului, pendula din sufragerie sau clopotul bisericii bătând ora supei sau a gustărilor, claxonul de la mașina măcelarului sau a brutarului, vocea stăpânului, chiar dacă povestește neghiobii, chiar dacă spune câteodată
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
desemna popoarele care nu țineau de civilizația lor, care nu le vorbeau limba, care nu reușeau să le-o înțeleagă; bolboroseală ininteligibilă, bla-bla-bla plin de onomatopee (barbar), graiul lor nici nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul (discursul limbaj și rațiune totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cu deficiență de auz, comparativ cu cel auzitor Auzitor Deficient auditiv 1. Dezvoltarea din punct de vedere fizic- normală. 1. Dezvoltare fizică normală. 2. Echilibru normal. 2. La deficienții de auz cu traume în urechea internă, echilibrul este perturbat. 3. Gânguritul și lalația apar și se dezvoltă normal reprezentând baza limbajului ce va debuta ulterior. 3. Gânguritul apare și la copiii cu tulburări de auz, dar dispare foarte foarte repede, deoarece copiilor le lipsește motivația care să întrețină jocul cu sunetele
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vedere fizic- normală. 1. Dezvoltare fizică normală. 2. Echilibru normal. 2. La deficienții de auz cu traume în urechea internă, echilibrul este perturbat. 3. Gânguritul și lalația apar și se dezvoltă normal reprezentând baza limbajului ce va debuta ulterior. 3. Gânguritul apare și la copiii cu tulburări de auz, dar dispare foarte foarte repede, deoarece copiilor le lipsește motivația care să întrețină jocul cu sunetele. 4. Dezvoltarea normală a aparatului respirator. 4. Respirația biologică se dezvoltă normal, dar cea fonatoare nu
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu dezvoltă comunicarea simbolică, astfel încât scopul final al intervenției fiind doar extinderea formelor nonsimbolice de comunicare, necesare pentru dezvoltarea relațiilor sociale. Dezvoltarea comunicării depinde de abilitatea copilului de a percepe clar rezultatele primelor sale încercări de comunicare, prin plâns și gângurit. Acestea trebuie să primească confirmări de recepție din partea mediului, altfel încercările sale de comunicare se vor diminua. Copilul achiziționează limbajul prin relaționarea cu altre persoane. Prin modalitatea în care adultul răspunde, copilul învață că mișcările și sunetele produse influențează celelalte
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
mijlocul căreia putem „citi” ceva în ființa copilului: durerea, plăcerea, supărarea, așteptarea etc. c. Estetica: - respectiv: întinderea mâinilor și a întregului corp pentru a fi luat în brațe - mimica specifică stării de disconfort conduitele de abandon (tăcerea, îmbufnarea, oftatul) d. Gânguritul: act ce traduce încercarea copilului de a pronunța primele cuvinte. De regulă el imită sunetele făcute cunoscute. 2. Binomul, competența-performanța Apare în mod finit în funcționalitatea comunicării și nu poate fi ignorat în observația asistentului social. Competența reprezintă capacitatea copilului
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]