95 matches
-
Convorbiri literare", acesta a făcut un pas important pe calea modernizării expresiei, în comparație cu ce a realizat în ilustrarea volumului lui Emil Gârleanu. Ca exemplu, se poate lua ca motiv o casă țărănească (Frontispiciu (2)) cu pridvorul înălțat deasupra pivniței cu gârlici din zona dealurilor, pictată adesea de Nicolae Grigorescu, observându-se modul de tratare a compoziției care diferă fundamental de ce s-a pictat tradițional până atunci. Cultul liniei având ca scop frumusețea ei în sine, se distinge remarcabil în arabescul copacilor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Rasovei sânt curat românești Cocîrlenii și Satul-Romîn (Ohlakioi). Apoi se întind departe în țară amestecați mai mult sau mai puțin cu tătarii și bulgarii. În fine ardelenii (mocani), întru cât sânt așezați și nu umblă cu turmele, ocupă satele Văruș, Gârlice și Groapa-Ciobanului. Pe lângă multe biserici și o seamă de școli române au două mănăstiri: Cucoșul și Niculițelul. Tatarii formează majoritatea relativă a populațiunii din țară. Parte sânt așezați de mult, partea mai mare însă (60000) au fost izgoniți din Rusia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui Știrbei Vodă, urmărită cu stăruință zece ani de zile de generalul Florescu, precum e asemenea adevărat că România e în orice caz făptura dinaștilor Basarabi și Mușatini. Dar ce sunt toate acestea? Iluzii. Apocalipsul sfântului Ioan Fedeleș, capitolul Udăturii, gârliciul 32, altfel spune: "Nimic nu s-a făcut din cele ce s-a făcut fără Rosetti și fără "Romînul"". Ba nu zău, gluma la o parte, pututu-ne-am -fi aștepta ca d. Chițu, care trecea de-a puterea fi de om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
3m, erau destul de modeste nepresupunând eforturi deosebite pentru alcătuirea lor. Pereții erau construiți din nuiele înpletite, lipite cu lut iar acoperișul, într-o singură pantă era sprijinit pe stâlpi laterali sau centrali. Intrarea în aceste case se făcea printr-un gârlici săpat în pantă sau în trepte, uneori folosindu-se pietre plate pentru sprijin și chiar scări de lemn. Pe lângă locuințele adâncite în pământ au fost atestate, mai rar în unele așezări, alături de bordeie, complexe mai modeste construite la suprafața
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
pantă. La construcția locuințelor, au fost folosite lemne de esență moale (arin, salcie) și mai puțin de esență tare (stejar sau fag). Intrarea în locuințe a fost surprinsă mai rar, iar când a fost cazul s-a observat și prezența „gârliciului” (L2, L6-Dodești). Dimensiunile medii ale caselor (3,50/3,60 lungime x 3,25/3,75m lățime), compuse doar dintr-o singură cameră, indică la prima vedere locuirea lor de cel puțin patru-cinci persoane, întrucât situația conjuncturală ne indică un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unde podeaua era acoperită cu loazbe, de circa 4,5cm grosime și 40cm lățime. Intrarea în case era de obicei pe latura opusă cuptorului, în fața acestuia, îndeosebi pe latura sudică (L13-Gara-Banca; L1, L2, L5-Dodești) și uneori făcută sub forma unui „gârlici”, protejat cu stâlpi mici (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni). În privința sistemului de construcție se observă folosirea ambele metode: structura din lemn, demonstrată prin prezența gropilor de pari, din interiorul locuințelor (L1, L3, L4-L6 - Dodești) și urmele tălpicilor din lemn, situați pe malul locuințelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost observate (de către autorii cercetărilor) la analiza unei locuințe parțial adâncite (B1), descoperită la Bârlad-Prodana, unde pereții erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel (pl. XLVI/b). Chiar dacă acest sistem de construcție este considerat unicat pentru Moldova secolelor IX-XI, el își găsește analogii în perioada veacurilor V-VII la una din locuințele parțial adâncite găsită la Suceava-Parc. Așadar, este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu boltă. În privința caselor, un caz aparte a fost semnalat la Bârlad-Prodana, unde pereții unei locuințe adâncite (B1) erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a lungul gropii casei. Totodată, intrarea, de tip „gârlici”, era amenajată în același fel. În același sit, dar într-o altă locuință (B3), s-a descoperit o vatră-portativă de formă circulară, prevăzută cu un horn central, care putea fi întrebuințată atât la încălzitul locuinței, cât și la alte activități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obișnuită, de țară, așezat ă între vii, pe latura de către Horodiște a satului. Urcai două trepte mari de piatră într un cerdac vechi, cu deregi rămași fiecare pe cont propriu. O casă bătrână, cu patru încăpe ri și cu obișnuitul gârlici de pivniță într-o coastă. Până la acel gârlici de piatră tristă se întindea în ograda largă un covor moale de troscot; lângă târnaț, străjuiau câteva dalii semețe. Bătrâna era friguroasă ori, poate, rămăsese, datorită grijii pentru voce, cu slăbiciunea apărării
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
latura de către Horodiște a satului. Urcai două trepte mari de piatră într un cerdac vechi, cu deregi rămași fiecare pe cont propriu. O casă bătrână, cu patru încăpe ri și cu obișnuitul gârlici de pivniță într-o coastă. Până la acel gârlici de piatră tristă se întindea în ograda largă un covor moale de troscot; lângă târnaț, străjuiau câteva dalii semețe. Bătrâna era friguroasă ori, poate, rămăsese, datorită grijii pentru voce, cu slăbiciunea apărării gâtului. Utiliza felurit e șaluri și eșarfe, ceea ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tînărul vesel. Ultimul viking În pădurile ținutului Sucevei, acolo unde încă se mai ciondănește cîmpia cu poalele munților subcarpatici, există un sătuc îngropat în uitare. Are și un nume, Valea Adîncă, pentru că chiar așa și stau lucrurile. Un soi de gîrlici, înconjurat pe trei sferturi cu pădure. Dinspre cîmpie, vine un drum ca vai de el și moare acolo, că nu mai are unde să se ducă. Cele cîteva case nu-s chiar prăpădite, se vede treaba că lemnul nu lipsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
locul mănăstirii. Cârste, ca un om gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de proprietarii din jur, pe care le vindea apoi în piețele Iașilor. Pe scurt, acolo se afla vestita „Hală de Bucium”. O parte din clădirea actuală a fost prefăcută în han. Încăperea de la intrare este largă, din fundul ei pornind gârliciul unei strașnice pivnițe, din care poposeau în locantă oalele burduhoase purtând toată aroma viilor din Bucium.Să ne imaginăm atmosfera unor zile de toamnă aurie... Cotiugarele lipsite de povară adăstează la umbra nucilor din curtea încăpătoare, iar animalele de povară
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
odăile ei rămân închise și oarbe câteva zile, până ce vecinii simțesc un miros de hoit: era în vremea verii. Cercetează, caută, deschid cu sila și găsesc pe Armeancă moartă, cu capul zdrobit c-un pietroiu. Ucigașul sau ucigașii întraseră prin gârliciul unei pivniți, care da într-un antret. Și din acel antret intraseră în odaie și făptuiseră asasinatul. Judecătorul de instrucție bagă de seamă la toate cele petrecute și la împrejurări și din prima zi bănuiește pe negustor. Îl ia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite fie cu var alb
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părea că asistăm la profanarea unei ființe iubite, dar ne mulțumeam să nu distrugă biblioteca, căci prin vecini se purtaseră și mai sălbatic și devastaseră sistematic: la Alexandrina, o țărancă vecină, au prăpădit tot; la Mihai Vlădescu, vinul curgea din gârliciul pivniței; la Leurdeni n-a mai rămas nimic, ca și la Furduești-Rătești. Țăranii au luat ce nu voiseră germanii, care îi îndemnau spunându-le că stăpânii nu se vor mai întoarce niciodată. De la Zi liștea, proprietatea Elizei, Gheorghiu aflase că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din casă cu armele sale insolite, așteaptă ca mâna făptașului să forțeze intrarea. Când aceasta nu întârzie să pătrundă prin orificiu, în căutarea febrilă a bârnei zăvorului, "Zibal înfășură cu putere căpătâiul liber al lațului de butucul fix de la ușa gârliciului...". Ucigașul i-a căzut deja în capcană; ceea ce urmează constituie doar o formalitate: "Zibal dete drumul ochiului și, apucând repede cu amândouă mâinile căpătâiul liber, cu o smucitură supremă trase înăuntru brațul întreg". În timp ce acoliții slugii se grăbesc să dispară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu trăiești ușor să nu scrii ușor să nu mori ușor. dumnezeu este indescifrabil". 2 înainte de naștere pe noi ne-au scăldat apele morții. flăcările morții ne-au ademenit în groapa roșie pregătită pentru arderea de tot înainte de naștere. din gîrliciul spaimei ne-am potolit setea și de trei ori pe zi în fața barbarilor am înghițit dumicatul de spaimă. îmbrăcați în hainele pestrițe ale risipitorilor n-am înfulecat din vițelul cel gras tăiat pentru întoarcere - am fost jertfiți cu lovituri de
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
este simplu, dreprunghiular, cu două niveluri, pivniță si parter, cu câtre trei incăperi, cu zidurile groase de 50 cm. și intrarea pe la mijloc, având prispă și balcon pe toată fațada, orientată spre nord. Intrarea în pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie și acareturi, fântână, grajd, cotețe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
văzut și împușcat de un turc. Rănit de moarte, Geică s-a târât în niște tufișuri, unde a și murit. Acolo a fost găsit de frații săi și după ce l-au înmormântat, lângă mormânt au săpat o biserică-bordei, care avea gârlici, naos și altar. Groapa bisericii se mai vedea în lucerna lui Afrem Vlădulescu, în prima parte a secolului XX. Despre urmașii celor șapte moși întemeietori au rămas mai multe referiri. Astfel Ion cel Mic, fiul lui Geică, a avut doi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fraților denotă faptul că până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea acestea nu erau fixate. La biserica din bordei a slujit mai întâi popa Dinu din Catane, despre care se spune că avea de obicei să doarmă în gârliciul bisericii, învelit în cojoc și cu bâta sub cap, ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
încăperea principală, numită celar, sau, după influența turcească, ogeac. Acoperișul, în două ape, era făcut din stuf, paie sau coceni și se sprijinea pe un rând de stâlpi din lemn, ce treceau prin centrul bordeiului. Accesul se făcea printr-un gârlici, o scară acoperită, săpată înclinat, cu treptele întărite cu țăruși de lemn, situată de obicei în față, pe latura mică. Pe partea opusă intrării se găsea căminetele, adică vatra cu corlata și coșul larg, pentru fum. Acesta era chiar un
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
mănușa. Vesel, o invită să mai poftească : - Eu știu că domnu’ avocat are clientelă bună și-și mărește casa. Și la așa casă mare trebuie mobilă frumoasă. În gangul de lângă ușa prăvăliei miroase a șobolani. O răsuflare mucedă trage prin gârliciul beciului. Gangul dă într-o curte interioară, pavată cu pietre de râu, care dispare sub frânghii cu rufe colorate. La catul clădirii urcă un păienjeniș de scări exterioare, acoperite cu o șandrama din scândură vopsită în care sunt tăiate gemulețe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aici, așa cu sloboda... Dacă tu crezi că îi vom mai întâlni pe flăcăi, atunci am răbdare până când s-a întâmpla asta, că n-ai să-mi spui doar numai mie povestea lui Sloi... Vasile Hliboceanu s-a furișat spre gârliciul beciului, unde Costache trebăluia ceva. În treacăt, a aruncat o privire aprinsă către Măriuța, care se învârtea prin bucătărie... Costache s-a ridicat, privindu-l întrebător... Hliboceanu s-a aplecat și i-a șoptit ceva, după care s-a întors
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și, văzând că lipsesc ulcelele pentru vin, a dat fuga la tejghea și s-a întors cu ele ciorchine în mâini. Le-a așezat apoi pe marginea mesei, aliniate ca la paradă. Numaidecât s-a arătat și Costache în gura gârliciului zămnicului, cu oala cu vin în brațe. Cărăușii s-au așezat cuminți la locul lor, așteptând umplerea ulcelelor. Hliboceanu i-a îndemnat: Hai să bem o gură de vin, că ni s-au cam uscat gâtlejurile și nu șade bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]