268 matches
-
GÂRNEȚ, Vasile (3.II.1958, Hănăsenii Noi, j. Lăpușna), poet, prozator și eseist. Este fiul Anei și al lui Nicolae Gârneț. După terminarea studiilor la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1978-1983), va fi redactor, apoi, din 1994, redactor-șef la Editura Hyperion din Chișinău, concomitent funcționând ca director al revistei „Contrafort”. Romanul Martorul (1988), cu care debutează
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Coșovei, „Când au vrut să mă învețe să compromit cuvintele”, CNT, 1993, 19; Laurențiu Ulici, Un basarabean, RMB, 1993, 15 mai; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 84-95; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242-243; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Mircea A. Diaconu, Vasile Gârneț sau... Omul de la frontieră, CL, 2002, 12; Marius Chivu, Poemele tragicei istorii, RL, 2003, 10. M.C.
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Chișinău, 1992; Ion și alte revoluții, Chișinău, 1996; Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii, postfață Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1998; Tristețea recită din Rilke, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: George Muntean, Zeii unui poet tânăr, LA, 1994, 18 august; Vasile Gârneț, „Întoarcerea zeilor”, „Contrafort”, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, „Ion și alte revoluții”, LCF, 1996, 28; Arcadie Suceveanu, Revoluția ca obiect de uz casnic, „Contrafort”, 1996, 8; Constantin Dram, Strălucitoarea iluzie a lui Don Quijote, CL, 1996, 9; Emilian Galaicu-Păun, Revoluție cu
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
Serge Fauchereau, Paris, 2001; Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains, Luxembourg-Québec, 2002 (în colaborare). Repere bibliografice: Virgil Tănase, Fascinante Russie, „Vendredi”, 1993, 171; Edgar Reichmann, La Quête interrompue de Benjamin Fondane, „Le Monde”, 1996, 12 iulie; Vasile Gârneț, Poeți basarabeni editați la Paris, „Contrafort”, 1996, 10; Gheorghe Crăciun, Bacovia în franceză, „Paralelă 45”, 1996, 1; Mircea Anghelescu, Bacovia, între traductibil și intraductibil, RL, 1998, 25; Gheorghe Crăciun, Între poeticitate și pragmatism, OC, 2001, 47; Gheorghe Crăciun, Traseu recompus
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
Cracovia și Bratislava. În lucrarea colectivă Slovník spisovatel˚u rumunsko (1984) semnează aproximativ o sută de articole privind literatura interbelică și critica literară din România. La aproape două decenii, în 2001, realizează împreună cu Ji˘rí Nasinec, Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț o nouă lucrare lexicografică dedicată literaturii române. Dacă în primul lexicon cenzura comunistă a împiedicat includerea unor scriitori ca Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
cenzura comunistă a împiedicat includerea unor scriitori ca Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției lui Vitalie Ciobanu și a lui Vasile Gârneț - și scriitori reprezentativi din stânga Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
Lukesová), Praga, 1984; Mihai Eminescu v ceské kultu˘re [Mihai Eminescu în cultura cehă] (în colaborare cu Ji˘rí Nasinec), Praga, 2000; Slovník rumunsk´ych spisovatel˚u [Dicționarul scriitorilor români] (în colaborare cu Ji˘rí Nasinec, Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț), Praga, 2001. Repere bibliografice: Corneliu Barborică, Un dicționar al scriitorilor români, ALA, 2003, 652. I. D.
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
versurile fiind scrise într-un limbaj prozaizant. Cel de-al doilea volum, Palpabilitatea marginilor (1993), conține o poezie de atmosferă, cu reflecții și proiecții existențiale. SCRIERI: Mai multă dragoste decât ură, Chișinău, 1989; Palpabilitatea marginilor, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Vasile Gârneț, Caligrame și alte construcții, LA, 1990, 26; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243-244. M.C.
BORDEIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285817_a_287146]
-
găsea ceva: - Altfel Îi zicea pe timpuri - Îi zice: străjer, că stă de strajă, străjuiește țara Moldovei, să nu deie Tătarii pe neprinsă veste. Și-l și vezi de depaaar’... Așa că: străjer-strejar-stejar, iacătă-l - cu toate că noi Îi mai spunem și gârneț, da-acum vorbim ca din carte, de stejar! Ai Înțăles? - Am Înțăles, Moș Iacob! Dar la ulm de ce-i spune ulm? - Îi spunem acuma, da pe timpuri Îi spuneam: culm’, că-i tare‘nant... - Dar la brad de ce-i zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Intelectualul ca diversiune VASILE GÂRNEȚ sa născut în 1958 în satul Hănăsenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău (1983). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și membru al PEN Club. Pentru volumul de versuri Personaj
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
zonele pândite de pericole ale lumii. Abia la a doua sau chiar la a treia lor carte, perioadă de timp (anii ’88-’93) în care debutează, se impun și ceilalți colegi de generație - Eugen Cioclea, Teo Chiriac, Grigore Chiper, Vasile Gârneț, Vsevolod Ciornei, Valeriu Matei, Călina Trifan, Leo Bordeianu, Ghenadie Nicu, Aura Christi, Boris Grigorescu, Alexandru Corduneanu, Ghenadie Postolache, Nicolae Spătaru, Nicolae Leahu, Mircea V. Ciobanu, Dumitru Crudu -, se poate vorbi despre o schimbare de fond în poezia tânără basarabeană. Se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
principal constă în faptul că a adus cultura, prestigiul acesteia, în scrisul său. Lista foarte restrânsă a prozatorilor optzeciști basarabeni, dintre care îi menționez doar pe Mihai Ștefan (Poiată) și Vitalie Ciobanu, îi conține și pe poeții Nicolae Popa, Vasile Gârneț si Vlad Neagoe. Proza acestor autori se distinge prin inserțiuni culturale și livrești, printr-o alternanță de planuri narative cu elemente de parodie și bri(colaj) textual. Dar marile proiecte epice urmează încă să apară. S-ar putea să avem
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un asemenea proiect vast, probabil, neintrând deocamdată în atenția criticului, - acolo unde, până una-alta, tronează un haos „ingenuu”, fără distincții și diferențe spuse răspicat. Articolele critice semnate de Vitalie Ciobanu, Ghenadie Nicu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Aura Christi, Vasile Gârneț, Grigore Chiper, Nicolae Leahu, sunt semne clare că această confuzie a valorilor deranjează și că, poate, din rândul lor se va alege un critic literar al Generației ’80. (Slaba reprezentare a criticii tinere încă urmează a fi analizată. Dar ca
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
face cu multă acribie această muncă de selecție, pentru că a rămas dezamăgit de scurta mea replică la un articol publicat tot în Mesagerul și semnat I.N., replică în care nu am dezvoltat pe larg - așa cum se aștepta - „fondul problemei”: „Dl Gârneț era dator să spună - pentru a ne lămuri și pe noi, «defazațiiă - ce este, în primul rând, acest concept și cum este receptat «optzecismul” aici și în Țarăă. Înainte de toate vreau să afirm că nu am nici o datorie față de nimeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
are determinare genetică, caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a gonadelor este reprezentată de capacitatea de formare a gârneților masculi și femeli, necesari reproducerii propriu-zise, iar cea endocrină, secretoare de hormoni sexuali, stimulează dezvoltarea organelor genitale specifice sexului. Acestea, deși sunt prezente de la naștere, rămân mici și nefuncționale până la apariția pubertății, când apar semnele caracteristice maturației sexuale atât sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe autorii contemporani. Până și unii dintre admiratorii săi au rămas dezamăgiți de această atitudine a lui N. Manolescu față de anumiți autori contemporani ai literaturii române. Răspunzând la chestionarul revistei "Semn", nr. 4 din 2009, "De ce (n-)avem critică?", V. Gârneț scrie că "ne-a lipsit, probabil, și o literatură robustă, complexă, originală care să stimuleze dezbaterile și reflecția critică. Prin cele afirmate mai sus nu fac tabula rasa din literatura basarabeană postbelică și cu atât mai puțin din cea post
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la Trebujeni (raionul Orhei); la spectaculoasele hrube de la Cricova și Mileștii Mici, unice în Europa, unde se păstrează aurul vinurilor strămoșești. Sau, de ce nu? arătând cu degetul unei puternice elite culturale spre "mediocritatea și lașitatea congenitală a liderilor politici" (Vasile Gârneț). Evident, în această elită culturală, îl înclud și pe poetul și traducătorul Arcadie Suceveanu. Opera lui, de-o valoare incontestabilă, încununată cu multe și valoroase premii, este tradusă în peste 10 țări. Nu-mi pot reprima o întrebare: de ce la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prezența și comentariile lor la buna desfășurare a acestui festival“, se mai precizează în comunicatul citat. Autorii participanți Mircea Dinescu (Româniaă, Nichita Danilov (Româniaă, Filip Florian (Româniaă, Iulian Ciocan (Republica Moldovaă, Dumitru Crudu (Republica Moldovaă, Nicoleta Esinencu (Republica Moldovaă, Vasile Gârneț (Republica Moldovaă, Nicu Ghenadie (Republica Moldovaă, Ilma Rakusa (Elvețiaă, Attila Bartis (Ungariaă, György Dragomán (Ungariaă, Alek Popov (Bulgariaă, Tanya Malyarchuk (Ucrainaă, Julia Schoch (Germaniaă, Monika Rinck (Germaniaă, Vojislav Karanoviæ (Serbiaă. Invitați Michael Thoss - director Allianz Kulturstiftung (Fundația Culturală Allianză, Ulrich
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
00 - Seară de lectură, Casa de cultură „Mihai Ursachi“ Duminică, 10 iunie 2007 11.00 - Dezbatere - Sala Senat, Universitatea „Al.I. Cuza“ 13.00 - Lectură György Dragomán, Tanya Malyarchuk - Casa de cultură „Mihai Ursachi“ 15.00 - Lectură Dumitru Crudu, Vasile Gârneț - Arte Café 17.00 - Lectură Monika Rinck, Nicoleta Esinencu - Sage Café 19.00 - Lectură Alek Popov, Mircea Dinescu - Casa de cultură „Mihai Ursachi“
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Europa de la fereastra vagonului Cronica unui periplu literar Jurnal pe două voci Vasile Gârneț (n.1958, Hănăsenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia) a absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău în 1983. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și membru al PEN Club. A fost redactor de carte și redactorșef la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
organizatori, incluzând câteva pagini din textele noastre literare, traduse în limbi străine. A urmat o perioadă de așteptare, sufocată de rutina cotidiană, pentru ca, într-o zi de februarie geros, un telefon de la Berlin să ne anunțe intempestiv - pe noi, Vasile Gârneț și Vitalie Ciobanu - că am fost selectați să participăm la „Literatur Express Europa 2000” din partea Republicii Moldova, iar revista Contrafort este desemnată ca partener oficial al proiectului girat de literaturWERKstatt Berlin - una dintre cele câteva case de creație literară din capitala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
desparte pe români. Așa am simțit în cele 45 de zile de drumeție pe „roți de fier”. decembrie 2006 Europa de la fereastra vagonului Cronica unui periplu literar Jurnal pe două voci 4 iunie 2000, duminică în drum spre Lisabona VASILE GÂRNEȚ: Chișinăul nu are căi de comunicare cu lumea sau are doar câteva, și nu dintre cele mai importante, încât ești obligat să pleci din oraș cu noaptea în cap - de parcă ai evada - pentru a prinde cursa de la 6.00 spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vedea abia diseară, la recepția de la hotelul din Lisabona. Deocamdată însă, n-aș situa această perspectivă în ordinea priorităților. Ea doar va completa o atmosferă pe care mi-o doresc spectaculoasă, diferită de tot ce am trăit până atunci. VASILE GÂRNEȚ: ... În avionul spre Budapesta, o revăd pe stewardesa cu care am zburat pe ruta Budapesta-Chișinău, la întoarcerea mea din America, acum aproximativ doi ani. Îi amintesc câteva detalii ale acelui zbor aventuros și plin de pericole: pasagerii italieni care întrebau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
decolând și aterizând avioane. Pământul Spaniei, un loc aflat la limita dintre civilizații, între bătrâna Europă și Lumea Nouă de dincolo de Atlantic. Peste două ore, vom fi chiar pe muchia linsă de valurile marelui imperiu de apă de la vest. VASILE GÂRNEȚ: Nu reușim să luăm o cursă la o oră mai devreme spre Lisabona, pentru că biletele noastre - așa ni se spune la ghișeu - sunt de altă categorie. Ne gândim cu supărare la cei de la Agenția din Chișinău, care ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au aflat toată ziua la aeroport pentru a-i lua în primire pe viitorii pasageri ai Trenului Literar, care sosesc încontinuu. Unii au venit mai devreme cu o zi, alții, ultimii probabil, vor ateriza în cursul zilei de mâine. VASILE GÂRNEȚ: La „Alfa Lisboa Hotel” voi locui la etajul 19, o clădire modernă, de tip american - beton și sticlă, lipsită de ornamentație -, situată în partea nouă a orașului, lângă o stație de metrou. Încă de la recepție, ne întâmpină Lascha Bakradse, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]