69 matches
-
frecvente iarna decât vara, accentuând fenomenul de secetă și diferențele de temperatură dintre iarnă și vara. Cantitatea de precipitații anuale este de 610 l/mp. Tipurile de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
întrunește condițiile optime pentru creșterea intensivă a cerbului lopătar: dealuri mici colinare, altitudine medie 250 m, forme de relief în care predomină versanții cu pante reduse urmând lunci, terase, culmi domoale. În structura arboretelor se disting speciile de cvercinee (cer, gârniță, gorun) în stadiu de arborete capabile să asigure prin fructificații hrana de care cerbii lopătari au nevoie. Până acum, terenul a fost împrejmuit cu plase de sârmă (18,400 km), care pe partea interioară urmează să fie dublată cu un
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual și prin influența ansamblului denominativ în care se integrează. Aducem ca exemple unele forme „derivate“ fonetic (Anineș < Aniniș, Hetmanul < Hatman, Ciulniță < Ciuliniță, Iloaiei < Ilioaiei) sau gramatical (Cărbunarea < Cărbunări, Gîrnițu < Gîrniță, Gropu < Groapă, Pîrîu Scurtelui, Bordeia, Bălgrade, Iancuri, Dealul de Groapă, Rîu de Mori, Valea cu Maria, Preluca lu Paltin, Stogu lu Cale), care sunt „memorabile“, unice, deci individualizante, prin disocierea din seria apelativelor sau a numelor omonime. Un aspect care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
De asemenea, este bine să nu uităm rolul pădurii în apărarea omului, a satelor, constituind un loc de refugiu în perioadele zbuciumate din istoria neamului. Unii termeni din domeniul silvic sunt de origine dacică (copac, codru, gorun), slavă (stejar, crâng, gârniță 1), dar mai ales de origine latină (fag, frasin, tei, carpen, plop, salcie, ulm). Din aceste cuvinte au derivat numeroase nume proprii, ca de pildă: Păduraru, Plopeanu, Ulmeanu sau Stejar, cândva întâlnite frecvent și prin comuna noastră. PĂDUREA. În copilărie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mari din nord și nord-vest sunt masiv acoperite cu păduri de tip goruneto-făgete, pentru ca pe măsură ce înălțimea lor scade treptat spre sud și sud-est, pădurea de fag-paltin-gorun și însoțitorii obișnuiți să devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai cald și mai secetos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
răsărit de Nipru pădurile se întind sub forma unei benzi subțiri până în apropierea Munților Ural. Pădurea se prezintă de regulă sub formă stratificată: Stratul arboricol este dominat de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
a muflonului și cerbului lopătar; pe o suprafață de 1 207 hectare se află dealuri mici (250 m altitudine), forme de relief în care predomină versanți cu pante reduse și culmi domoale, unde cresc specii de gorun, de cer și gârniță, terase și lunci cu iarbă multă. Parcul a fost împrejmuit cu plase de sârmă și va fi dublat de un zid de gladiniță („gard viu“). Pentru asigurarea apei, s-au forat fântâni la peste 100 m adâncime, amenajându-se, de
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
Popovici, șef birou în cadrul Direcției Silvice, am aflat că, în acest context, în anul 2004, suprafața destinată fondului forestier din Timiș a crescut cu încă 52 de hectare pe raza comunei Jamu Mare; aici s-au plantat specii de stejar, gârniță, conifere, salcâm etc. Acțiunea va continua, în zonă fiind preluate de la Administrația Domeniilor Statului 157 de hectare, care urmează să fie împădurite anul viitor. O. N. Deșeurile menajere (II) l Se colectează cu două zile întârziere În loc de 25 decembrie a.c.
Agenda2004-52-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283200_a_284529]
-
Statului 156,62 hectare de teren degradat, în comuna Jamu Mare, în vederea împăduririi. De la dl ing. Aurel Popovici, specialist în domeniul regenerării fondului silvic, am aflat că acțiunea s-a încheiat la sfârșitul anului trecut, fiind plantați puieți de stejar, gârniță, gorun și cer, în amestec cu tei și cireș, dar și de frasin, paltin, salcâm, arbuști. Achizițiile de terenuri improprii culturilor agricole de la A.D.S. , dar și de la persoane fizice, care urmează apoi să fie împădurite, vor continua. Recent, au
Agenda2006-03-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284640_a_285969]
-
al statului. Atât pe aceste terenuri, cât și pe golurile determinate de pierderile pe cale naturală (încă 15 hectare), urmează să se planteze 1 300 de mii de puieți, îndeosebi de stejar (roșu și pedunculat), fag, paltin, gorun, cireș, brad și gârniță. Cele mai mari suprafețe împădurite vor fi realizate de către Ocolul Silvic Lunca Timișului (209 hectare), Ocolul Silvic Făget (24 de hectare) și Coșava (18 hectare). O pondere importantă (310 hectare) în extinderea suprafețelor împădurite se realizează, însă, prin regenerări naturale
Agenda2005-11-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283479_a_284808]
-
vor folosi 1 266 mii de puieți produși în serele ocoalelor silvice și la pepiniera de la Recaș, respectiv: 403 mii de puieți de stejar pedunculat; 214 mii de puieți de paltin; 106 mii - de fag; 83 mii - gorun; 60 mii - gârniță; 20 mii - brad. Ținând seama de necesitatea stringentă a creșterii suprafețelor de pădure, Direcția Silvică Timișoara a inclus în programul său și preluarea unor terenuri degradate, inapte folosințelor agricole, care să fie, însă, redate circuitului productiv prin împădurire. Până acum
Agenda2006-12-06-1-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284878_a_286207]
-
l DN69, între Șagu și Orțișoara l DN7 Geoagiu-Orăștie l DN66 Breta Română- Bănița l DN68A, intersecție DN76: Lăpugiu - Târnava de Criș l DN59A - Jimbolia etc. În funcție de tipul și caracteristicile solului, se vor planta în amestec: plopi cu arbuști sau gârniță, ulm cu arbuști; stejar roșu, arțar și gladiță ori stejar, salcâm și arbuști etc. Concomitent, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, I.T.R.S.V. a lansat oferte în vederea atribuirii contractelor de execuție a documentației cadastrale și expertizarea valorică a terenurilor, în vederea exproprierii pentru
Agenda2006-11-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284855_a_286184]
-
suprafața ce va fi împădurită în 2004 totalizează 332 ha, din care 207 ha prin regenerări naturale. Activitatea începe o dată cu manifestările cuprinse în „Luna Pădurii” (15 martie - 15 aprilie), urmând să se planteze, în funcție de specificul terenurilor, puieți de stejar, cer, gârniță, fag, paltin și conifere - brad, molid etc. O altă categorie de suprafețe ce se vor împăduri sunt terenurile degradate care nu se pot recupera pentru circuitul agricol și pe care Direcția Silvică Timișoara le preia din domeniul privat al statului
Agenda2004-11-04-generale4 () [Corola-journal/Journalistic/282178_a_283507]
-
denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă nici ipoteza originii autohtone a cuvântului (la fel ca gorun și gârniță, termeni sinonimi cu stejar). Lucrurile se prezintă în mod similar și în cazul unor nume de păsări. Pentru „ciocârlie“, dintre termenii vechi latini nu s-au păstrat, în limbile romanice, decât alauda, care era și în latină de origine galică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3.3. Pajiștile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuța) Răspândire și ecologie. Pajiștile de firuță se întâlnesc în zona nemorală din sudul țării, în aria pădurilor de cer și gârniță, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane și ușor înclinate. Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]