71 matches
-
măgar decretă noua lege: --Te-am primit când n-aveai nici un rost, Am creat pentru tine nenorocitul de post: Dimineața când afon cânți... și anost Să dai...,,deșteptarea"; Și iată ce-ți...poate spinarea! Ești măgar dar...ești prost Și-ngâmfat! Găgăuță De mâine te nham la căruță! Și-o să vezi...ciomăgeală... Morală: Când un suflet de român, Te ridică ți.... face-un rost, Nu te crede-al lui...stăpân; Nu fi ca ....măgarul prost! MORMOLOCUL ȘI BIBANUL La Văleni, într-un
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
e totul, toate cuvintele pe care tu nu mi le spui, aici sunt numite toate gesturile pe care tu nu ai curajul să le faci, dar eu nu am nevoie de cuvinte, eu te vreau pe tine, așa cum ești, prostule, găgăuță, ce să-ți fac dacă nu Înțelegi nimic, de ce te crispezi atât, ți se vede tremurul până și În pupilele ochilor, Îmi place această timiditate a ta; e păcat Însă că tu mă refuzi, că nu ești copt, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu pițipoanca lui, Audrey Anders, sau cu alte frumuseți unduitoare ale stabilimentului. Privirile se Îndreptau invariabil spre masa lui, iar doamnele se uitau pe ascuns la șeful bodyguarzilor, Johnny Stompanato, Întrebîndu-se „Chiar o are atît de mare?“ Sicofanți, marionete, pupincuriști, găgăuți și măscărici se gudurau pe lîngă marele Mickster, ca să fie răsplătiți cu cîte o glumă, o palmă prietenească pe spate, ceva de pomană. Mick avea o slăbiciune pentru puștii handicapați, pentru cîinii de pripas, pentru Armata Salvării și Ajutorul Evreiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în țară, unde avem atâta lipsă de spirit pozitiv, de însușiri utile, de inteligență și onestitate administrativă? Intre un primar inteligent, harnic și onest și un găgăuță ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuiesc să determine preferința alegătorilor contribuabili? Noi știm că școala ai cărei adepți sunt astăzi la putere răspunde afirmativ la aceste întrebări. Pentru acești onorabili nu este nimica mai important decât căpătuirea înregimentaților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
marcat de humor (to be a humour). Cuvîntul "humourist" este folosit la Ben Jonson despre cel care este "humorous" (actul I, scena III). Jonson citează această lămurire a cuvîntului ca pe un protest împotriva abuzului prin care orice prost sau găgăuță își zice "humorous". El vroia să limiteze semnificația la predominarea unei categorice însușiri temperamentale. Atunci cînd în As you like it, ducele Frederick este numit "humorous", calitatea la care se gîndește autorul trebuie să fie, potrivit contextului, încăpățînarea. Cînd Hamlet
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
regiune până în sec. XIX-lea când au loc ultimele prefaceri. În adevăr, acum întâmplându-se desrobirea „Țiganilor” Episcopiei, aceștia merg de întemeiază în lungul Șarei „Țigănimea”. Tot acum (1864ă vin, izgoniți de la Plotunești-Fălciu ultimii imigranți, un grup de Bulgari și Găgăuți care se așează pe locul rămas liber în partea de SE a târgului, cei din urmă stabilindu-se mai ales în partea de jos a Plopenilor. Cum între timp, „târgul” dintre Drăslăvăț și Șara își mărise mult aria, acesta a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi s-au așezat la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi s-au așezat la WSW de actuala mahala
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o știe toată lumea. Indiscutabil, pot fi acuzat de subiectivitate. Ceea ce vreau să spun e că nu suport critica demolatoare, aprioric demolatoare criticii care se de carte pentru a o "distruge", nu pentru a vorbi obiectiv despre ea. Citesc uneori articolele găgăuților de la "Luceafărul"! Este jalnic ce fac acei indivizi! Și te-ntrebi: à quoi bon!? à quoi bon?! Prea instalați în mediocritate și posturi comode, mult prea mulți literați acceptă totul ca pe o ruminație sacrosantă. Mă întreb ce știu ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
apropierea de artă e numită liniștire (și nu ne-liniștire, întrebare!), atunci între mințile oamenilor și acea țară a trîntorilor închipuită cromatic de Bruegel nu e nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
scriitorilor neintrați în istorii sau antologii literare. Nu sufăr niciodată de pe urma ingratitudinii cuiva pentru că m-am auto-antrenat să primesc totul așa cum vine. De altfel, versurile astea le-am scris eu: iubesc ce mi se acordă din inimă / Sf. Francisc al găgăuților al ciorilor / care-mi dau importanță. Scriu și eu despre poezie și înțeleg un text critic în latura lui profesionistă, niciodată nu am crezut că o cronică mai critică la vreo carte a mea a constituit un atac premeditat. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai vechi locuitori bulgari, care s-au așezat în cartierul Bulgari, ca și descendenții lor, comunicau în dialect „curat” bulgăresc. Cei veniți din interiorul Imperiului Otoman s-au stabilit la sate, mai ales pe Elan. Ei au fost numiți găgăuzi (găgăuți), populație de origine turcă, vorbitori de limbă turcă. S-a văzut că bulgarii stabiliți în această zonă se ocupau cu legumicultura. În afara acesteia, comerțul, fără a fi principala lor îndeletnicire, a reprezentat o anumită pondere economică. În Catagrafia din 1845
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la radio a spus unul, că de asta am ajuns așa, că am vrut limbă română. Dar poate ne-a învrednici Dumnezeu, doar suntem toți români. O țară am fost, nu câteva raioane, gata, îi republică! Transnistria îi tot republică, Găgăuța tot îi republică, mai mare rușinea!...” Povestește apoi măicuța despre preotul din sat, despre biserică, că se pictează în interior și că-i tare frumoasă boiala, că ștefan Ilașcu, tatăl patriotului, este trecut ctitor: “îi frig tare. M-aș duce
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
acces acoperit, care va șerpui dincolo de terenul de tenis și peste iarbă, exact până la poarta bisericii. Doar n-ai de gând să mergi pe jos până la biserică! spun, brusc cuprinsă de milă pentru pantofii Emma Hope ai lui Suze. — Nu, găgăuțo! Merg cu trăsura. Dar toți oaspeții se pot întoarce acasă pe jos, și tot drumul vor fi întâmpinați de oameni care le vor oferi whiskey fierbinte. — Doamne, o să fie de vis! zic, uitându-mă la un bărbat în blugi, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. În mare măsură satira e pamfletară, trăind dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răutatea aceasta conține, parcă, și un grăunte de ură. În suita de „scrisori deschise”, ca și în ciclul, de cruntă batjocură, „Viața romanțată” (a unor politicieni ai momentului), el spune pe șleau ce are de spus „mahărilor”, „lichelelor” ori cutărui „găgăuță”, împroșcându-i pe „dezmățați” și „profitori” cu expresii tari ce merg până la invectivă. Șarjele distrugătoare îndreptate împotriva lui Stelian Popescu le va strânge în broșura Stelian Popescu din toate punctele de vedere (1937), ce pune în relief virtuțile de pamfletar
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Evrei și Armeni) pe lângă vechile târguri moldovenești ale Bălților, Orheiului, Chișinăului și Tighinei. În Bugeac, Rusia a procedat la schimbări de populații și de denumiri, alungând turcii și tătarii spre Imperiul otoman, iar românii moldoveni spre România, înlocuindu-i cu găgăuți și bulgari veniți din sudul Dunării, cu nemți veniți din Șvabia și din Würtemberg, cu Elvețieni din Valais (la Șaba), cu ruși și ucraineni desigur, în timp ce localități ca Frumoasa, Oblucița, Tighina, Ciubărciu, Zoreni, Cetatea Albă sau Codăești erau desemnate de
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
musulmani așezați aici din ce în ce mai numeroși, cuprinde în continuare o populație de "Ghiauri" printre care administrația otomană îi deosebește pe "Ladinlar" (Evrei de limbă spaniolă, veniți în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe "Ermenlar" (Armeni), pe "Gök-Oğuzlar" (Găgăuți), pe "Rumlar" (Greci), pe "Cingene" (Țigani), pe "Bulgarlar" (Bulgari) și pe "Iflaklar" (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele poetului de la Academică Bibliotecă Română din București, sub indicativul A-
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]